213 matches
-
iubirii. Sarasvati este zeița energiei creatoare asociate artelor (muzică, dans), este patroana celor 64 de arte printre care și arta iubirii. Ea guvernează și intuitivitatea și învățătura. Este și zeița înțelepciunii, cunoașterii, oratoriei, este mama scripturilor Veda, inventatoarea scrierii sanscrite, ocrotitoarea științei, literaturii și artei. Ca soție a lui Brahma poartă și numele Brahmi. Demonii sexuali feminini sunt zeități feminine seducătoare ce asaltează bărbații, îi prind în mrejele lor până ce unii dintre ei mor. Aceștia poartă nume ca: Lamia, Lilith, Kali
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orgii. Jahve reproșează poporului său ales necredința și adorarea idolilor (Vechiul Testament: Ieșirea 34: 13, Deuteronomul 7: 5, 12: 3, 16: 21, Judecătorii 3: 7, 6: 25, 26, 28, 30). Anahita este zeița iraniană a apelor, a fertilității, a vegetației, este ocrotitoarea iubirii. Împreună cu Apamnapat, zeul apelor, au creat omenirea, ambele zeități fiind ocrotitoarelor forței de perpetuare a oamenilor. Însuși Ahura Mazda, zeul suprem, venerat în zoroastrism ca principiu creator, al binelui, al ordinii, domnul înțelepciunii, cum apare în textul sacru Avesta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
34: 13, Deuteronomul 7: 5, 12: 3, 16: 21, Judecătorii 3: 7, 6: 25, 26, 28, 30). Anahita este zeița iraniană a apelor, a fertilității, a vegetației, este ocrotitoarea iubirii. Împreună cu Apamnapat, zeul apelor, au creat omenirea, ambele zeități fiind ocrotitoarelor forței de perpetuare a oamenilor. Însuși Ahura Mazda, zeul suprem, venerat în zoroastrism ca principiu creator, al binelui, al ordinii, domnul înțelepciunii, cum apare în textul sacru Avesta, a creat-o pe zeiță pentru fertilizarea ogoarelor, pentru a ocroti sămânța
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La origine se spune că a fost o nimfă se numea Cloris. Ea a fost curtată și tulburată de Zefir, zeitate a vântului, care a luat-o de soție, i-a dăruit tinerețea veșnică și a făcut-o stăpâna și ocrotitoarea florilor, fecundității, maternității. Flora avea puteri magice. La puterea ei magică a apelat Junona (perechea romană a Herei), soția lui Jupiter (perechea romană a lui Zeus) care nu putea avea moștenitori. Flora i-a atins sânul cu o floare și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și noaptea, la lumina făcliilor, de curtezane dezbrăcate, cu dansuri lascive. Folcloristica română remarcă practicarea procesiunii ielelor. Unele influențe s-au transmis și în sărbătoririle populare prepascale ale Floriilor. Acca Larentia este o zeitate arhaică a câmpiei, a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii familiei și ai casei ce întruchipau sufletele strămoșilor morți și vegheau asupra urmașilor. Alte mituri o identifică cu mama Fraților Arvali Frații Plugari ce sfințeau ogoarele, ori cu soția
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Romei. Acca Larentia a mai fost numită și Doamna- Mamă, patrona și preotesele ce practicau în temple prostituția sacră, era omagiată în sărbători numite larentalia. Venus este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea tuturor zeilor minori. Iulius Cesar pretindea că descinde din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Tot la mayași, zeița lunii Ixchel, asociată Aphroditei, simboliza desfrânarea și era reprezentată cu o floare de Plumeria ce sugera plăcerea sexuală. Ixchel era asociată zeului scorpion, al războiului, ambii fiind ostili oamenilor. La azteci, Tlazolcotl, zeița pământului, a fecundității, ocrotitoarea păcatelor carnale, era reprezentată călărind pe o coadă de mătură ca o vrăjitoare și ținând în mână un șarpe, simbolul falic. La incași, Fecioarele soarelui Aclla Cuna erau tinere frumoase, educate în temple. Unele erau destinate căsătoriei cu demnitari și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea și strălucirea ei i-au orbit pe părinții ei, de aceea ei au trimis-o să domnească ca Regină a Cerurilor. A intrat în conflict cu unul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului Odhinn, zeu suprem, născut din primordialii Borr și Bestla, reprezintă fertilitatea naturii, vegetația, sexualitatea, dragostea pasională. Este ocrotitoarea podoabelor femeiești și patroana magiei. Cultul ei include și prostituția sacră în temple. Este logodnica uriașului Odhr cu care însă nu s-a putut căsători din cauza conspirației altor uriași. Pierzându-l, l-a plâns mult, lacrimile ei simbolizează ploaia pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Teleiaxe "Teleia", expresie a completării, telos (Pollux, Onomasticon, 3, 38), pe care grecii o recunoșteau nunții și vieții de familie - se numărau printre zeitățile destinatare ale jertfelor dinainte de nuntă: Zeus, ca și garant al ordinii, iar Hera, Întrucât era ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea nici Afroditaxe "Afrodita", care domina dimensiunea sexualității pe care tânăra o descoperea prin nuntă. Darurile pe care soțul i le făcea soției după nuntă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Magna Mater Idaeaxe "Magna Mater Idaea", atât prin moștenirea ei din Pergam, cât și prin unirea profundă care se vrea stabilită Între ea și tradiția troiană a originilor Romei. Pătrunsă În chiar inima cetății lui Romulusxe "Romulus" ca zeitate „națională”, ocrotitoare și garantă a averilor statului, zeița constituie obiectul unui cult public cu bază aristocratică, exprimat În jocurile anuale Megalesia și În procesiunea urmată de scufundarea statuii În apele râului Almo. Aspectele frigiene ale cultului, izolate În veacurile Republicii În interiorul sanctuarului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta ocrotitoare ca Împărăteasă bizantină, cu diadema și mantia sclipitoare de aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul ce susțin pictura sunt foarte reușite adaptări de motive bizantine; lor se datorește în bună parte sporirea efectului produs de această schiță"140. Prezența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]