1,010 matches
-
mă, înseamnă că așa trebuie să fie... Octav: Cum spune părintele, e din voia Domnului... Nea Matei, este așa, dar trebuia să fie altfel... Revoluția înseamnă, în ultimă instanță, schimbare. Schimbare de sistem..., deci schimbare de oameni... Matei: Hai, măi Octave, că chiar ești nu știu cum! Păi ce, nu s-a schimbat?! Octav: Ce s-a schimbat? Matei: Măi Octave! Păi tot comerțul ăsta... liber... presa liberă... în care se înjură de mama focului..., acuză cine vrea pe cine vrea... ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
așa, dar trebuia să fie altfel... Revoluția înseamnă, în ultimă instanță, schimbare. Schimbare de sistem..., deci schimbare de oameni... Matei: Hai, măi Octave, că chiar ești nu știu cum! Păi ce, nu s-a schimbat?! Octav: Ce s-a schimbat? Matei: Măi Octave! Păi tot comerțul ăsta... liber... presa liberă... în care se înjură de mama focului..., acuză cine vrea pe cine vrea... ca să nu mai vorbim de cîte partide sînt... parlamentul... Astea nu-s schimbări? Octav: Nea Matei, auzi, simt eu, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
trebușoara lui... cu o față rîzînd că a păcălit revoluția și cu cealaltă plîngînd la căpătîiul trecutului... de aur... că pentru ei chiar că a fost de aur. Matei: (după o pauză în care se privește în jur, înfricoșați) Măi Octave, tu nu numai că gîndești prea mult, dar tu și vorbești prea mult... și prea tare... Octav: Bine, atunci să vorbesc pe scurt și în șoaptă... (în șoaptă) E drept ca după o revoluție să vină la putere cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ani și ani de pușcărie, care au fost siliți să renunțe la studii, la profesiile lor, care au stat o viață cu frica-n sîn să nu-i bage din nou la zdup, să stea acum pe lături? Matei: Măi Octave, mă uit a tine și nu te pricep...! Dar tu ce-ai fi vrut să se-ntîmple după revoluție?! Să fi venit toți "foștii", și nu uita că erau mii, zeci de mii de oameni, să fi venit și să zică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
oarece privatizare... Este? Octav: Dacă zici matale... Matei: Este, domnule. Numai că, din păcate, spațiile s-au cam terminat... Am insistat eu... m-am zbătut, în numele tău, pe unde trebuia... Octav: Și? Matei: Degeaba. Octav: Nu te cred... Matei: Măi Octave, lasă bășcălia și dă-te, domnule, cu lumea...! Octav: Mă dau, Nea Matei, mă dau... Matei: Așa că eu îți propun o îmbunătățire a situației în care te afli... să faci un salt... Octav: Direct în groapă... Matei: Nu, frate, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială) ...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul: Da, părinte... Costache: Eu nu suport chestia asta! Octav: Ssst! Să-i respectăm măcar pe morți! Marieta: Măi Octave! Octave, n-auzi! Preotul: (mușcat de bănuială) ...Te cheamă ca pe mort...?! Octav: Părinte..., mai bine spus... pe mort îl cheamă ca pe mine... Preotul: Mă rog... da noi pentru cine facem parastasul ăsta?! Octav: Pentru mine, părinte... de fapt numai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
obicei, rămas puțin în urma preotului) (manevrează cădelnița) Măi Ionică, măi Ionică...! Groparul: (după o decantare a celor petrecute) Ai să vezi c-o să mă transfere la dezhumări... Matei: Lasă, domnule, că vorbesc eu cu părintele... Nu-ți fă griji! Ei, Octave, acum, așa jumătate cum ești... facem tîrgul? Octav: (înscriindu-se repede în tonusul propus de Matei) Mai e vorbă! Păi ce, degeaba ai risipit matale atîta whisky! Semnez ce vrei. Mai ales acum...! Mă simt mai ușor acum...! Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ținem... (Nae îi traduce) Dar poate să fotografieze... aici... în fața centrului nostru cultural... Tomy: (după ce a înțeles) O, da? Bine. (scoate aparatul de fotografiat) Octav: Dar nu acum! Acum nu se poate! (Nae îi traduce) Tomy: Nu înțeleg... Nae: Măi Octave, asta ce mai e! De ce nu se poate acum?! Octav: Domnule, aici pot să facă poze numai cei care vin la spectacolul cu fantome... Nae: (se clatină) Alta acum! Octav: Păi cum crezi! Că face poze cine vrea și cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
noi să ne vedem de-ale noastre. Octav: (după o pauză în care îi privește, îi dă un ocol lui Matei...) Măi Nea Matei, știi la ce mă gîndesc eu? Auzi, eu mă gîndesc că ești un porc. Matei: Mă Octave, ia vezi cum vorbești! Octav: Ești o mare javră, Nea Matei... Mi-ai spus că ce se-ntîmplă după revoluție e normal să fie așa..., că e bine așa... că nu se poate face nimic ca să fie altfel..., că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fantazii”, precum Moartea Narcisului, o capodoperă a lui A., Scrisoare și Ex-voto... Câteva poezii (Pastel, Fantazie), și ironice, și elegiace, prefigurează maniera lui A. Mirea sau lirica plictisului provincial. În Fantazii, versificația devine mai suplă, apar distihul, trioletul, cvintetul și octava și chiar o formă astrofică, iar lexicul cunoaște o infuzie de neologisme. Un capitol important al activității lui literare îl constituie colaborarea cu alți scriitori, ce reprezenta o soluție la inhibițiile proprii, provocate și de aspirația spre desăvârșire. În cele mai multe
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Jesse i se șterpelește cu bună știință munca, deși Barbey nu pomenește despre lucrul acesta decât Într-o notă, a opta, pricăjită, la sfârșitul volumului, nimeni nu pare nemulțumit. Dar iată nota: „Căpitanul Jesse. A publicat două mari volume in octavo despre Brummell. Înainte de a le publica, mi-a pus la dispoziție, cu o perfectă curtenie, informațiile pe care le deținea asupra faimosului dandy”1. Atât. S-ar spune că mult prea puțin. Că există ceva aproape cinic, tipic dandy, În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
îl est ravi "790. Plus tard, ayant atteint la maturité créatrice et philosophique, Blaga concevra son Éloge du village roumain, dans lequel ce village, foyer du folklore, devient entité indissoluble et point de repère pour leș créateurs : Élevons d'une octave le torrent de lyrisme ondoyant qui traverse l'hymne mioritique de la mort ; soulignons, rendons plus monumental encore, par l'imagination, l'aspect des églises en bois de Maramureș ou de Bihor, celui des maisons du Pays de Oaș et donnons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei Călinescu, București, 1960; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Virgiliu Ene, București, 1969; Jurnal, îngr. și pref. Al. Gh. Savu, București, 1970; Teatru, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 1973. Traduceri: Marguerite Audoux, Maria-Clara, pref. Octave Mirbeau, București, 1912; Anatole France, Thaïs, București, 1916, Grădina lui Epicur, București, 1946; Sutton Vane, Călătoria cea mare, [București, 1946]; Will Durant, Voltaire, București, [1946], Spinoza, București, 1946; N. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1947; Jean Giraudoux, Amphitrion
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
solicitării lui Ion Luca, de a colabora la rescrierea dramei religioase a acestuia, Iuda, respinsă anterior, în două rânduri, de Naționalul bucureștean. Scrierilor originale destinate scenei, C. le alătură două traduceri, Tată fără voie de Luigi Pirandello și Banii de Octave Mirbeau, precum și dramatizarea romanului Cocoșatul de la Notre Dame de V. Hugo. C. este și autorul a trei volume de proză. Romanul Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis (1936) relatează povestea pseudoveselă a unui samsar mărunt, obsedat de
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
RP, 1930, 3712; Romicus [Romulus Seișanu], „Iuda”, U, 1934, 79; Perpessicius, Opere, IX, 429-433; Călinescu, Ist. lit. (1941), 835-836, Ist. lit. (1982), 921; Dan Petrașincu, „Omul cu mârțoaga”, comedie de d. G. Ciprian, SE, 1943, 1788; Petru Manoliu, „Banii”, după Octave Mirbeau, TIL, 1944, 2414; Radu Popescu, „Capul de rățoi”, RMB, 1966, 6696; Brădățeanu, Istoria, II, 335-343; Epistolar Lucian Blaga. Dialog cultural cu G. Ciprian (publ. Simona Cioculescu), MS, 1982, 2; Vartic, Modelul, 242-250; Florin Faifer, Frumoșii nebuni ai lui G.
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
și iubire de Schiller, folosind versiunea lui Al. Dumas-fiul (din care tălmăcește piesa Dama cu camelii). A mai tradus, într-o bună limbă românească, din Victor Hugo, François Coppée, Victorien Sardou, Henri Monnier, Frédéric Soulié, Émile Erckmann și Alexandre Chatrian, Octave Feuillet ș.a. Versurile lui M. au rămas în manuscris, păstrate în arhivele unor teatre. Repere bibliografice: Virgil Brădățeanu, Grigore Manolescu, București, 1959; Tudor Șoimaru, Grigore Manolescu, București, 1960; Ist. teatr. Rom., II, 326-328, passim; Dicț. lit. 1900, 551. F.F.
MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
ceilalți lucrau cu partenerii, s-a auzit o voce stridentă, pițigăiată din spatele sălii, care a exclamat: „Purpuriu, văd purpuriu!” Era medicul. Era atît de surprins că vedea această culoare În energiile soției sale, Încît vocea sa a sărit cu trei octave. Această revelație l-a făcut să urmeze și alte cursuri, de data aceasta din proprie inițiativă și a Început să Încorporeze medicina energetică În practica sa medicală. CÎnd veți Începe să Învățați limba nativă a propriilor energii unice și a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sunt la fel de eteroclite ca și literatura revistei. Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, este prezent cu o tălmăcire în proză și un articol de istorie. Portretele unor scriitori români (A.I. Odobescu, I.S. Spartali, Veronica Micle) și străini (Vittorio Alfieri, Émile Zola, Octave Feuillet, Lev Tolstoi), câteva recenzii semnate de Dem. Moldovanu și articolele lui I.I. Livescu (Artele și literatura) reprezintă tot ceea ce G.v. a făcut să apară în materie de critică literară. Interesul redacției fiind captat și de alte domenii decât literatura
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
Verlaine, José Maria de Hérédia, Albert Samain, Heine (lungul poem Atta Troll, într-o bună transpunere a lui Ion Negrea), dar preferați sunt, și de astă dată, prozatorii: Guy de Maupassant, Al. Dumas, Émile Zola, Alphonse Daudet, H. C. Andersen, Octave Mirbeau, François Coppée. Alți colaboratori: Dem. Theodorescu, Ion L. Catina, I. F. Buricescu, V. Russu-Șirianu, Ștefan Frunză, Mihail Munteanu, G. Tutoveanu, D. Cuclin, D. Iov, Ioan I. Ciorănescu, Sergiu Manolescu, C. Demetrescu. I.M.
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
Prima (1890-1895), pref. B.P. Hasdeu, București, 1896; Cinci poeme, București, [1896]; Secunda (1895-1897), București, 1898; Tertia. Casta Diva, București, 1899; Quarta. Jucătorii de cărți, București, 1900; Quinta. Suprema forță, București, 1900; Sexta. Versuri (1889-1900), București, 1901; Septima. Câinii, București, 1902; Octava. Poezii, București, 1904; A noua. Poezii, București, 1904; A zecea. I.N.R.I., București, 1904; Cancer la inimă, București, 1907; Din viața lui Napoleon, București, 1908; Poezii, București, 1911; Noi, românii. Trei oameni. Actorii, București, 1912; Dincolo. Din Dunăre-n Balcani, București
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
V.D. Păun, Maria Flechtenmacher, Virgil Onițiu. S-au preluat din „Convorbiri literare” versuri de V. Alecsandri și nuvele de N. Gane și Iacob Negruzzi. Printre scriitorii străini din care se traduce figurează Lamartine, Musset, Hugo, Gautier, Maupassant, Zola, Hector Malot, Octave Feuillet, Lermontov, Turgheniev, Wilhelm von Kotzebue. Într-un șir de numere se inserează o versiune în limba română a studiilor de estetică ale lui Arthur Schopenhauer, pe cât se pare prima lor traducere într-o limbă străină. S-au tălmăcit, de
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
Wilde, Lermontov, B. Björnson, Edmond Haraucourt, Pierre Loti, Mark Twain, Georg Brandes, Ossian, Thomas de Quincey, Ivan Vazov, Korolenko, Edmondo De Amicis, Luigi Capuana, Alphonse Daudet, Anton Cehov, Henryk Sienkiewicz, Corneille, Jules Lemaitre, Georges Courteline, Lenau, Alphonse Allaïs, Anatole France, Octave Mirbeau, Grazia Deledda, Jan Neruda, Alfred de Vigny, Henri Bergson, Rabindranath Tagore, Gabriele D’Annunzio, Hugo și mulți alții. D.V.
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
1977. Perrin, M. (éd.), Lactance et son temps. Recherches actuelles, Paris, 1978. Pesce, M., (éd.), Isaia, il Diletto e la chiesa. Vizione ed esegesi profetica cristiano-primitiva nell’Ascensione di Isaia, Brescia, 1983. Pesthy, M., „Logismoi origéniens - logismoi évagriens”, în Origeniana octava, L. Perrone (éd.), Louvain, 2003. Philonenko, M,. „Le Martyre d’Esaïe et l’Histoire de la secte de Qoumrân”, în Pseudépigraphes de l’Ancien Testament et manuscrits de la Mer Morte, I, Paris, 1967, pp. 1-10. Pippidi, D.M., Recherches sur le culte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]