331 matches
-
Situațiunea României formează și ea obiectul serioaselor noastre preocupări. În articolul ce este în cestie se stipulează pentru trupele imperiale ruse, cu scopul de a le asigura comunicațiunile, dreptul de trecere prin acel principat pe cât va dura ocupațiunea. ă durata ocupațiunii ar rămânea îndeplinită, sau dacă s-ar prelungi până la doi ani, acest principat s-ar crede lipsit de bucurarea independenței sale recunoscută de Europa și ar suferi ca de o suspendare și o limitare a drepturilor sale. Guvernul Imperial și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în mod simțitor de propunerea făcută de către comitele Andrássy. D. Waddington menține opiniunea dezvoltată de comitele de Saint-Vallier, adică evacuațiunea graduală. Este o distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de ocupațiune s ar înțelege mai dificil pentru cea dintâi decât pentru cea de a doua. Excelența-Sa adaugă că, Varna rămânând Bulgariei, trupele rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rusești vor găsi în acest loc înlesniri speciale pentru evacuare; ar fi încă prea de dorit ca Rusia, adoptând, pe cât posibil, această cale să poată scuti pe România de trecerea pe teritoriul său a unei mare părți a armatei de ocupațiune. D. Waddington crede dar de datoria sa a menține șase luni pentru Rumelia, nouă luni pentru Bulgaria, un an pentru România. Comitele Șuvaloff declară că nu poate să primească această combinare care trece peste împuternicirea ce are. Președintele arată că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ea ține minte, în fine, că la 1812 a pierdut în folosul Rusiei jumătate din Moldova, adică Basarabia din Prut până la Nistru. II Cerem ca pământurile României să nu fie supuse la un drept de trecere, pe cât timp va ține ocupațiunea armatelor ruse în Bulgaria. Și într adevăr, Dunărea și Marea prezintă acestor armate cele mai înlesnite și cele mai puțin costătoare căi de transport și de comunicațiune. După atâtea încercări, România are trebuință de un repaos absolut ca să-și îndrepte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar fi vorba numai de a alege calea pe mare mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp încă turburată prin trecerea oștirilor străine, ale căror popasuri militare s ar putea preface foarte lesne într-o reală ocupațiune. Drept e a zice că independența ei se află scrisă în tractat; dară cu fruntariele de la Dunărea-de Jos și de la Mare mai puțin, apoi încă și osândit la o încălcare prelungită, în fapt principatul nostru n-ar mai fi nici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un popor civilizat să făptuiască astfel de devastări. Înainte de a o repara, mergea lumea să admire opera celor ce pretindeau că respectă memoria regelui Carol, pe a ministrului său I.C. Brătianu și se numeau Kulturvolk. Dar să revenim la începuturile ocupațiunii. Din ziua dintâi cerură o aprovizionare abundentă pentru 45 000 de oameni, imposibil de furnizat în lipsa de comunicații cu provincia și în sărăcia Capitalei. Emil Petrescu protestă și declară că nu va stoarce niciodată populația ca să poată răspunde la această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am stat până la desființarea ei. Nu pot să uit pe unul dintre membrii acelei curți, pe răposatul Balica, care era un șăgalnic 49 cu mult haz și foarte simpatic tuturor. El avea obiceiul să numească pe tinerii ușuratici și fără ocupațiune, chirapleși, adecă pierde-vară, cum am zice noi. Vodă Cuza, înainte de a se alege Domn, era și el un fel de pierde-vară și-i plăcea mult să glumească și să petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început întrunirile erau mai mult îmboldite de amiciția personală ce lega pe acești tineri între dânșii, și de dragostea lor pentru ocupațiuni mai estetice. Gruparea lor însă nu avea deloc caracterul unei societăți constituite, și nu purta niciun nume. Mai târziu, după ce pe lângă tinerii de mai sus s-au alipit și alții precum: Dimitrie Rosetti, Scarlat Capșa, Mihai Cornea, Ioan Ianov, Miron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu totul neatinsă de grijile și ocupațiunile zilnice ale vieței. Ce veseli și tineri eram noi pe vremea aceea? Ce plini de iluziuni și speranțe! Mulți dintre noi eram mușcați de câte un dor la inimă, și sările, când nu era "Junime", ne adunam la berăria lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
foc sacru, cu multă dragoste pentru artă, dar nu-și făceau nici o iluzie despre talentele lor. Pictam așa între noi, fără pretenție, dar cu nespusă plăcere, considerând această îndeletnicire ca mai nobilă, mai estetică, care ne scotea din hăgașul 165 ocupațiunilor de toate zilele. Însă dintre noi, trebuie să o spun cu regret, cel mai slab deși, precum am zis, cel mai guraliu a fost Pogor. La început credeam după aerele și rodomontadele lui că o să ne facă marț pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
spus. Poate că eram io netrecut suficient prin viață și de-aia. Unii mai spun, m-ar acuza că aș cere prea mult de la oameni și de-aici așteptările mele să nu coincidă întotdeauna cu manifestările lor. Cum să fie ocupațiunile noastre mintale identice? Sigur că iarăși par că mă dau rotund, dar fără țâfna asta uneori nu faci nimic. Scriu și nu știu cât din ce scriu este efect al bolii și cât este memorie curată. Memorie reactivată de porcăriile astea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un fel de răfuială indirectă. Și îmi place mie să fac. În afară de asta, de ce să nu recunosc?, aș cam muri de foame în lipsă de pregătiri, chiar dacă nu pretind decât prețuri de bun simț. Meditații la creativitate. Așa se cheamă ocupațiunea. Pentru majoritatea profilor, facultatea devine doar un pretext, o scuză, un alibi pentru a avea oameni la pregătire. Efortul principal îl depun la pregătiri. Unii fac și cu câte treizeci-patruzeci-40 de oameni pe săptămână, cu turma. Vă dați seama cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și gălăgioasă - și-mi pierea orice chef. Și începeam din nou să cred că acea limbă comună e doar scorneală. Îmi reproșa cineva că aș cere prea mult de la oameni. De ce să-ți dea ei ceea ce le ceri tu? De ce ocupațiunea lor mintală să fie identică cu a ta? Și, din păcate, toată această pledoarie nu proba decât faptul că acea limbă comună nu exista. Treaba scriitorului asta ar trebui să fie, să încerce să ceară oamenilor să-și reamintească frânturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care, chiar în acest moment, își aranja testiculele în pantaloni și râgâia dezamăgit. De ce e dezamăgit, nu știm. Nici n-o să aflăm prea curând. Cetățeanul nu pare prea dornic să dea explicații cuiva. Deloc nu pare. Doar să-i tulburi ocupațiunea și te ia din voleu. De nu te vezi te arde. Să te scarpini la testicule în public știe oricine că e un gest condamnabil. Asta dacă o faci pe furiș. Ești penibil. Dacă, în schimb, îți scuturi clopotele așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot ridică de la podea pe o fetiță de grosimea unei grisine. O ține în podul palmei, o răsucește, o îndoaie, o aruncă și iarăși o prinde. Pentru o clipă, Marele Prozator părea fascinat, dus. Nu puteai ști precis care era ocupațiunea sa mintală. Dar, după această perioadă de reflecție, începe să mustăcească, să mârâie și să cârtească. Deocamdată numai onomatopeic. Dar sugestiv. Expresiv. Și când ceilalți erau mai nedumeriți, neștiind cu ce i-au greșit, izbucnește: „Mă, ai dracu’! Orice ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nască mai târziu conștiința unităței morale și a comunităței de interese, de dorințe, de ambiții, de aspirații, spiritul colectiv deci, sufletul Iașului. Cu toate că istoria sa nu îmbrățișează decât o perioadă așa de scurtă, presărată de toate urgiile posibile, invaziuni și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat și care a lăsat multe relațiuni interesante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este cămătar, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-un text de la sfârșitul secolului al XIX- lea -, În loc să ne Îmbrățișeze, ne-a torturat și nu ne-a dat nici un drept la o ocupațiune agricolă. Iată dar de unde vine la noi comerciul și fără voia noastră” <endnote id="(848, p. 10)"/>. Evreii „nu pot zgâria pământul - nota F. Aderca În 1922 -, ei n-au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În ziarul evreiesc Fraternitatea (redactat la București de Elias Schwarzfeld) se scriau următoarele : „Vom Îndupleca pe evrei ca să nu fie cârciumari la sate, ce după legile În vigoare nu pot fi, când li se va Îngădui a Îmbrățișa o altă ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar În Dobrogea. Însă să nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar În Dobrogea. Însă să nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo Încât abia este o ocupațiune În care evreii să nu fie Împiedicați prin fel de fel de restricțiuni”. Exasperat de ceea ce el numea „parazitismul” și „improductivitatea” evreilor, Mihai Eminescu s-a declarat de acord cu soluția „agricolizării izraeliților”. Într-un editorial semnat În ziarul Timpul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile Administrative și Polițienești să esercite o priveghere neadormită asupra indivizilor de naționalitate străină aflători În țară și mai cu samă acelor care nu au nici o ocupațiune”. Prefectul mai recomanda „...a se observa indivizii fără căpătâiu și a se aresta și preda Parchetului cându sar găsi prin locurile unde sunt așezate armatele”. Ca niciodată, chiar și autoritățile militare de ambele nații puteau opera arestări În caz de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sinagogi și În Răducăneni una. Dar, iată și suma aproximativă a trăitorilor evrei pe meleagurile județului Fălciu: „La un total de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cum vedem, foarte bogat ca rezultat. Probabil că în interval a fost în țară, atât pentru munca de transcriere, cât și chemat de activitatea sa de redactor-șef la o mare editură, neputându-și permite o prea lungă absență de la ocupațiunile ce-i incumbă. Încerc să-mi imaginez cum s-a ivit inițiativa acestei extraordinare cărți. Din câte am înțeles, Mircea Ciobanu, aflat în călătorie în Elveția și plimbându-se prin împrejurimile Genevei, a avut ideea de a încerca marea cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ar putea deveni o nenorocire imensă pentru centrul și orientul Europei”. În aceeași ordine de idei, Carp a căutat să arate că „nu există nici o simpatie pentru Rusia În România, care de mai multe ori a avut de suferit de pe urma ocupațiunilor armatelor rusești - răpirea Basarabiei lăsându-i o rană adâncă. La 1877, cu tot ajutorul ce li s-a dat, rușii, drept recunoștință, au căutat să aducă umilință României la San Stefano, neprimind-o la tratatul de pace, smulgându-i trei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]