3,282 matches
-
iarăși prima la prostituție politică. Căci ce altceva este acest târg înjositor pentru ambele părți? Un astfel de tratat consfințește de fapt punerea militarului american deasupra tuturor celorlalte ființe omenești de pe continentul european. SUA fac astfel dovada unei mentalități de ocupant imperial, bine cunoscută de-a lungul veacurilor, de la legiunile romane la trupele hitleriste: un soldat din rasa superioară poate ucide oricâți băștinași, el nu va fi supus niciodată unei justiții locale sau internaționale. America poate să acuze o țară întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și genitale. Când îmi potriveau chingile în jurul picioarelor, ascultam avioanele cum se înălțau de pe Aeroportul Londra. Geometria acestui complex dispozitiv de tortură părea într-un fel înrudită cu pantele și contururile corpurilor acelor femei tinere. Cine avea să fie următorul ocupant al patului meu - vreo casieriță de bancă de vârstă mijlocie plecată spre Insulele Baleare, cu capul plin de gin, umezindu-se între picioare când se uita la văduvul plictisit de lângă ea? După un accident pe pista de decolare a Aeroportului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aranjă pentru ultima oară șoferul în spatele volanului, punându-i mâinile în poziția corectă de zece fără două minute. Prin sistemul de amplificare, comentatorul, un conducător al secțiunii științifice, le ură oaspeților bun-venit la această ciocnire experimentală și prezentă în glumă ocupanții mașinii: - Charlie și Greta, puteți să vi-i închipuiți ieșind la o plimbare cu copiii, Sean și Brigitte... În celălalt capăt al pistei, un grup mai mic de tehnicieni pregăteau motocicleta, potrivind camera de luat vederi legată de suportul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
începură să duduie pe șine, cablurile întinzându-se. Mâna lui Vaughan muncea neobosită la prohab. Tehnicianul-șef păși în spate de lângă motocicletă și-i făcu semn asistentului său de lângă catapultă. Vaughan își mută atenția asupra mașinii din fața noastră, cei patru ocupanți ai ei stând rigizi, cu spatele drept, porniți parcă spre o reuniune parohială. Vaughan îmi aruncă o privire peste umăr, cu fața dură și încinsă, ca pentru a se asigura de atenția mea. Cu o smucitură zgomotoasă, motocicleta se lansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și se uită cu ochii mijiți în interiorul mașinii, oprindu-se la fiecare manechin în parte. Așteptam să le spună ceva, plimbându-mi ochii de la curburile îndoite ale capotei și aripilor la despicătura feselor lui Vaughan. Distrugerea acelui automobil și a ocupanților lui părea, la rândul ei, să pedepsească penetrarea sexuală a corpului lui Vaughan; amândouă erau acte conceptualizate private de orice sentiment, purtătoarele oricăror idei sau emoții cu care ne place să ne împănăm. Vaughan înlătură cioburile de fibră de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a titlurilor din ziare și reviste, buletine de știri și documentare tv. Alegerea rănilor și a modurilor de-a muri disponibile arăta, dimpotrivă, toate beneficiile unei cercetări exhaustive și îndelungate. Erau listate aproape toate confruntările violente posibile dintre automobil și ocupanții lui: mecanisme de expulzare a pasagerului, geometria rănilor la rotule și la articulația coxofemurală, deformarea compartimentelor de pasageri în coliziuni frontale sau în tamponări, răni înregistrate în accidente în sensuri giratorii, la intersecții cu străzi principale, la îmbinarea dintre drumurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
piepturile și picioarele înfășurate în pături. Infirmierii de prim-ajutor se ocupau de șofer, un bărbat în vârstă care ședea sprijinit de bara de protecție din spate, cu fața și hainele stropite de sânge, ca o neobișnuită boală de piele. Ocupanții limuzinei se aflau încă în cabina adâncă a mașinii, identitățile lor fiind sigilate în spatele geamului interior înstelat. Am trecut pe lângă locul accidentului, strecurându-ne în față în coloana de mașini. Catherine se ascunsese pe jumătate în spatele scaunului din față. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care-i cuprindea fața și părul ca vălul unei văduve. Trei tehnicieni acționau cu răngi și echipament de tăiere asupra portierelor din spate ale limuzinei. Tăiară mecanismul înțepenit și traseră portiera în lături, descoperind pasagerii blocați înăuntrul habitaclului. Cei doi ocupanți, un bărbat rumen la față, având în jur de cincizeci de ani, îmbrăcat într-un pardesiu negru, și o femeie tânără cu piele palidă, anemică, încă ședeau drepți pe bancheta din spate. Cu capetele în față, se uitau amândoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
despărțea terasamentul șoselei de învecinata zonă comercială și rezidențială. Poliția renunțase la orice încercare de-a împrăștia mulțimea aceea imensă. Un grup de tehnicieni se ocupa de mașina sport zdrobită, încercând să scoată acoperișul metalic ce fusese turtit peste capetele ocupanților. Pasagerii din taxi erau purtați pe tărgi la o ambulanță. Șoferul mort al limuzinei zăcea întins cu o pătură peste față, în vreme ce un doctor și doi infirmieri urcau în compartimentul posterior. M-am uitat în jur la mulțime. Era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nu rezolve complexa aritmetică umană a acelor răni, acesta mătura cheagurile închise la culoare spre bordura refugiului median. Din zona comercială, traversând piața publică, soseau alți spectatori. Treceau printr-o spărtură din gardul de sârmă. Împreună urmăream cum cei doi ocupanți ai limuzinei erau scoși prin portiera înclinată a mașinii lor. Prin mințile noastre treceau, evident, cele mai vii fantezii erotice, acte sexuale imaginare întreținute, cu imensă bună-cuviință și atenție, pe șoldurile pătate de sânge ale acelei tinere femei care zăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
peisaj, expunând acoperișurile mașinilor prinse în blocaj, de parcă am fi așteptat cu toții să pornim într-o călătorie în noapte. În văzduh, avioanele se mișcau aidoma unor aparate de recunoaștere trimise să supravegheze evoluția acelei vaste migrații. I-am urmărit pe ocupanții mașinilor, ocupați să se uite cu ochii mijiți prin parbrize în timp ce potriveau frecvențele radiourilor. Mi se părea că-i recunosc pe toți, oaspeți la cea mai recentă dintr-o serie nesfârșită de petreceri rutiere la care participaserăm împreună în vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
încă de la începutul instaurării regimului comunist (totalitar), în România s-au organizat structuri de rezistență. În regiunile de munte, mai ales, s-au constituit grupuri sau detașamente, care așteptau sprijinul occidental, îndeosebi al SUA, pentru a răsturna regimul impus de ocupantul sovietic [...] lovitura decisivă urmând a fi dată când împrejurările internaționale ar fi permis-o.” Cât privește intelectualitatea autentică, ea a fost eliminată din viața publică sau anihilată complet. Anterior a fost creată (din inițiativă sovietică) asociația «Amicii URSS», pentru strângerea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în plină campanie electorală, Pătrășcanu a fost acuzat de atitudine naționalist-șovină. [...] la 24 februarie 1948, Pătrășcanu a fost destituit din funcția de ministru al Justiției (pe care o deținea din 23 august 1944) și arestat;” Impunerea unui model străin, aroganța ocupantului sovietic și slugărnicia oficialităților române, măsurile adoptate în acei ani au generat o stare de tensiune, reflectată într-o mișcare de rezistență ce a luat forme variate: de la lupta cu arma în mână la refuzul de a preda cotele către
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a străbate, fără grabă, cei doi kilometri care îi despărțeau de strâmtoare. Fu o noapte lungă, întunecoasa și plină de emoții, în care valurile insistențe care soseau dinspre ocean împingeau mereu ambarcațiunea către interiorul lagunei, însă tot de atâtea ori ocupanții săi vâsleau înapoi, pentru a-și menține poziția în mijlocul canalului, astfel că nici măcar un înotător discret n-ar fi putut să se strecoare neobservat. Nici Tapú Tetuanúi, nici prietenii săi nu închiseseră ochii de mai bine de treizeci de ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dar dispuși să continue cu orice preț. A doua zi vântul slab se opri de tot, iar zăpușeala ajunse la limite insuportabile, dându-le tuturor senzația că Marara plutea nu pe apă, ci pe un ocean de mercur. Până la ultimul, ocupanții catamaranului ramaseră ore întregi că într-o letargie, până când, dintr-odată, Miti Matái își bagă mâna în apă, îi calcula temperatura, privi cerul, trase adânc aer în piept și murmura că pentru sine, deși mulți dintre ceilalți îl auziră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
tânguindu-se pentru efortul la care erau supuse, dar rezistau. Peștele Zburător începu, într-adevăr, să zboare. Cu fiecare metru câștiga în viteză, apropiindu-se, ca un pescăruș uriaș, care abia atinge suprafața apei, de cele două nave, ai căror ocupanți încetaseră să mai vâslească. Miti Matái îi făcu un semn lui Tapú Tetuanúi să-i dea o mână de ajutor cârmaciului. Fu un spectacol unic, copleșitor și fascinant. Cand ajunseră la vreo sută de metri de dușmani, Navigatorul-Căpitan strigă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nou: —Toți la babord! Velele în poziția inițială! Navă cârmi din nou și își pierdu și mai mult din viteza, însă când vântul îi veni iarăși din spate, întinzând pânzele, isi recupera vitalitatea, lăsând în urmă navele dușmane, ai căror ocupanți păcăliți făceau eforturi inutile să întoarcă și să-i urmărească în continuare. Tapú Tetuanúi putu distinge cât se poate de clar figură respingătoare a unui uriaș acoperit de tatuaje, care îi amenință în gura mare, învârtind în jurul capului o ghioaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Apoi săpară o altă groapă și mai mare, pe care o acoperiră cu platformă punții, si camuflară totul cu nisip, frunze și plante, iar atunci când terminară, s-ar fi putut crede că uriașul catamaran și cei treizeci și ceva de ocupanți ai lui dispăruseră, ca prin minune, de pe suprafața pământului. Doar dacă cineva ar fi traversat înot largă laguna și ar fi pătruns în insulița ar fi putut descoperi - în caz că s-ar fi lovit de vreuna dintre carene - că acolo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
le atrăseseră după sine. — Poate că și el se căiește pentru ce-a făcut, murmura pentru sine. Sau poate că e doar furios fiindcă lucrurile i-au ieșit pe dos... Cele două nave uriașe și cei aproape o sută de ocupanți ai lor se apropiau tot mai mult, iar cei aflați pe insulița erau perfect conștienți că, în orele care aveau să urmeze, se vor afla la mâna lor, căci, cu Peștele Zburător dezarmat și semiîngropat în nisip, n-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
aer, aclamându-și căpitanul. Tapú Tetuanúi și cei doi prieteni ai luiîncepură un dans războinic în mijlocul punții. Miti Matái rămase impasibil. La prova, prințesa Anuanúa părea un sfinx. Cea de a doua navă a Te-Onó dispăru complet sub valuri, iar ocupanții ei ajunseră și ei în apă, agățați de cele câteva obiecte care pluteau și privind îngroziți cum rechinii, care până în acel moment se dovediseră pașnici, începeau să dea tot mai multe semne de neliniște. —Octar!!... Urletul sfâșietor alunecă peste suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
luptă disperată pentru supraviețuire, deși era evident că nu mai aveau nici o speranță de scăpare. Până la urmă, uriașul rechin se întoarse și, cănd făcu acest lucru, catamaranul, scufundat pe jumătate, se răsturna și îi aruncă în apă pe ultimii săi ocupanți. În acel moment, Octar întinse mâna către prințesa și strigă în semn de despărțire: —Anuanúa!!... Anuanúa!!... Un rechin cenușiu îl trase în adâncuri, cu mâna încă ridicată. Câteva clipe mai tarziu, nu mai rămăsese nici un singur Te-Onó în viață, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
munciră în forță și ridicară o parte din zid. În ziua ce urmă, găsind intact rodul muncii lor, bărbații crezură că visează. În jurul orei zece, apăru arhitecta șefă a orașului, însoțită de un slujbaș al primăriei. Primise reclamații de la ceilalți ocupanți ai casei și venise să vadă despre ce este vorba. Probabil că se așteptase la cine știe ce palat deoarece, văzând cămăruța îngustă, rămase în loc, prostită. Se înroși, asigură femeile că-și pot vedea de treabă și plecă iute, fără să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aplecat peste pervaz. Tocmai aeriseau biroul. El se gătise de plecare pe teren, ce strică o vorbă bună, acolo, femeii, își zise. Avea Angelescu pleoapele umflate de guturai și astăzi mai mult ca oricând îi înjura în gând pe ceilalți ocupanți ai biroului... Ce să facă el cu soarele care se arăta afară? Fierbințeală îi trebuia lui? Boscorodea: toți au condiție fizică și numai eu plec pe teren. În trecere spre ușă mai azvârlea o privire spre sânii debordanți ai Ninetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la cartea "România de la A la Z". Cele mai importante momente de existență și activitate diplomatică În perioada liceului, a simțit chemare spre poezie și literatură (fiind sensibil la lecțiile profesorului său de limbă română Gheorghe Marinescu care, în ciuda interdicțiilor ocupanților sovietici, i-a vorbit de marii scriitori și poeți interziși, ca Panait Istrati, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș.a.). A activat în Cenaclul literar "Mihai Eminescu" din Severin, sub conducerea scriitorului Ion Grecea. A încercat să intre la facultate, înscriindu-se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
discursul dihotomic. Și-l răbdăm, și-l răbdăm, și-l răbdăm. Pe tata l-au etichetat "înstărit", deși casa fusese pe jumătate ocupată, ca și cea a Lisellei. Livingul era împărțit. Pe locul vitraliului Rusalin două dulapuri de scînduri (ale ocupanților). Acoperite, pe partea noastră, cu scoarțe basarabene; mama bucătărea pe holul de la intrare, la o lampă cu gaz. Unde se lăfăie acuma leandrul frunzos. Se stătea la coadă, 3-4 ore zilnic, pentru combustibil. Într-o tabletă (din "Adevărul"), Arghezi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]