8,671 matches
-
grandioasă utopie etico-religioasă și socială. Mesajul ultim al poetului e alcătuit din extaz, voință, entuziasm, candoare și iubire, dar nu iubire în sens erotic, ci în sens umanitar, atotcuprinzător. "Străin necunoscut, la rîndu-mi, în pragul fraților, o clipă mi-am odihnit spre seară pasul; Un vuiet depărtat de ape, suspin de vînturi și de sfere aprinse-și înstrunară glasul Cîntam neostoita muncă și lumea ce plutea sub mine, în adîncimi ce s-au născut Din dragoste, cîntam să-mi mîngîi trudiții
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
Constantin Mateescu Cu 140 de ani în urmă, în noaptea de 18 spre 19 martie 1865, s-a stins din viață Nicolae Filimon. Posteritatea extraliterară a scriitorului e regretabilă,.atât locul de naștere cât și acela în care își odihnește rămășițele lumești fiind șterse din memoria contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce-i jalonează existența. Frumoasa biserică a Ienii (pe strada cu același nume din centrul Capitalei
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
La ceremonie vor lua cuvântul, așa cum consemnează presa vremii ("Cicala", "Trompeta Carpaților", "Opiniunea Națională"), personalități de frunte ale epocii între care Ion Ghica, Cezar Bolliac și N.T. Orășanu. Monumentul funerar, în marmură, se compune dintr-un soclu pe care se odihnește un înger cu o coroniță în jurul capului (în gustul desuet al vremii) ce ține în mâna dreaptă o trâmbiță ca semn al Judecății de Apoi. Construcția ar putea să treacă drept modestă pentru ochiul vizitatorului de astăzi, dar pe atunci
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
era la gospodăria din Sîngerei în zilele ultimatumului. L-a luat pe fiul său Valeriu Gafencu și au trecut înot granița, râul Prut, deși trupele sovietice intrase în Basarabia. Pe malul rămas la România al Prutului, Vasile și Valeriu se odihnesc, apoi tatăl îi spune fiului să rămână în România să aibă grijă de mama și de surori că el trece înot înapoi să lupte pentru românii rămași în teritoriul ocupat de URSS. El nu dorea să-i lase pe români
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
latinității noastre) la Chișinău; a deschis Teatrul Național «Mihai Eminescu», dar și teatrele «Licurici», «Eugen Ionescu»; a deschis zeci de biserici. Este o pierdere, o mare pierdere pentru pentru cultură și Mișcarea de Deșteptare Națională din Basarabia. Dumnezeu să-l odihnească în pace iar noi să-l avem veșnic în amintirile noastre. Cu deosebită considerațiune, Valeriu DULGHERU Chișinău, 30 ianuarie 2017 http://protv.md/stiri/actualitate/ion-ungureanu-a-fost-inmormantat-la-cimitirul-central-din-capitala---1766831.html Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - SE DUC ARTIȘTII...!!! / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Cu veșnicia făcu legământ Prin versul său și ca într-o psaltire Lăsă o-‛ntregă zestre în cuvânt Și un Luceafăr pentru nemurire
LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380653_a_381982]
-
Dar, spre deosebire de fulger, care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-o luptă fără menajamente. Supraviețuitorii se odihnesc, „pe marginea genunii”. Aceasta poate fi oriunde, inclusiv „la marginea sufletului”, unde se arătase lupul din Avatar II. Câtă realitate, atâta irealitate, câtă trăire, atâta poezie, cât abis de întuneric, tot atâta abis de lumină. Ce poate fi mai impresionant
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
femeie/ Se strigă sus omenește/ Încearcă să-mpartă tristețea morții/ Coțofana geme cu vocea ei mistică/ Oamenii se apleacă lângă cel mort/ Sufletul ei trezește tezaurul Iubirii/ Lângă trupul ei absorb sângele/ Viermii și șerpii cu clopoței/ Creierul lui se odihnește în veghea/ Pradei insectelor/ Sunetele gliei căzute nemilos/ Peste fizicul putrezit/ Iar copiii aleargă ca orfani/ Gulerul îl țin în cinstea delicateții/ Fiindcă sunt rezidentul morților”. Explicație necesară la trancederea de-a dreptul furtunoasă, etapizată dar hotărâtă de la cap la
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
despre lumea cealaltă/ Și să nu se simtă deloc urmele mele prin pădure.../ Pe piatra mormântului să fie scris cu sfială/ Numele meu ca să fie adus aminte pe veci/ Sub umbrele stejarilor vreau să dorm liniștit/ Cu umbra dumneavoastră voi odihni fără griji...” Da, sunt îndreptățit să cred că vor fi destule cronici, pentru că vocea albanezului Ilir Çabrati este una distinctă, demnă de a fi luată în seamă. Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Ilir Çabrati / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
în anume prietenii, și cât de repede aceea prietenie s-a destrămat. Oare prietenul nu trebuie să-ți fie alături la bine, dar mai ales la rău, să poți să îți sprijini capul pe umărul acelei persoane și să te odihnești sufletește după încercările prin care tocmai ai trecut??? Oare nu așa ar trebui să se manifeste prietenia??? Oare momentele când tu te-ai lăsat folosit, au fost timp pierdut pentru tine și câștigat de așa numitul prieten. Poate nu totdeauna
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
va mai lua Dumnezeu, această povară??? Și dacă da, când se va întâmpla acest lucru??? Toată noaptea m-am foit de durere, nu mi-am găsit locul, nu mi-am găsit liniștea... Sunt obosită, nedormită și bulversată, că în loc să mă odihnesc, să mă refac mai repede, eu stau pe marginea patului și mă gândesc la vrute și nevrute, mă mut la calculator pentru a-mi schimba poziția și a încerca să-mi direcționez această durere prin alte sfere.. Ce credeți că reușesc??? Doamne
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Deoarece i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
tremură-n ferești Să ne-amintească de, Emin, poetul ce-a stat, cândva, cu Dumnezeu la cină și har primea-n cuvânt, să-i fie hrană, în trecerea lui scurtă, spre lumină. Să ne-amintească de acel poet ce-a odihnit, ades, lângă izvoare, sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț, ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Să ne-amintească de-al iubirii clocot, de doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n ... Citește mai mult Nu se întâmplă pentru-ntâia oarăCând cornul Lunii sună-n Ipotești;E ceasul când Luceafărul coboarăSă lumineze cerul din ferești.E
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
rebel de albatrosS-a dăruit în tot cu prisosință,Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos.Ca magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind în taină rătăci în lumePrin codri odihnind lângă izvoare,Sau pe sub plopi fără de soț și nume,Ori pe sub tei, când da lumina-n ... XXIX. DUALITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
și care e, în noaptea mea, cu mine! Schițați, apoi, un umăr dezgolit pe care-aștern acum sărutul tandru, mai zăboviți pe șoldul arcuit, mai apoi, faceți din penel meandru! Dansați voi, umbre, vesele și vii și spuneți: brațul ce o odihnește pe cea mai mare dintre avuții e vis, e gând, sau cel ce-o ocrotește? În zâmbet are bucuria mea! Pictați-i a obrajilor roșeață, dar bucurați-vă: nu-i gând, e ea, și suntem, de acum, legați pe viață
DANSUL UMBRELOR de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380822_a_382151]
-
de celulă (și-a tăiat vena spre a dona sânge unui deținut aflat pe patul de moarte), asemenea monseniorului Vladimir Ghica, canonizat de Biserica Catolică. Ca și Ilie Cleopa sau Teoctist. Poporul român dreptcredincios merită să aibă astfel de sfinți! Odihnească-se în pace, părinte Gheorghe Calciu-Dumitreasa și, de acolo de sus, ocro tește-i pe români!
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
meu și bunicului ei, dar vremurile se pare ca nu ne-au permis acest lucru; a venit cel de-al doilea Război Mondial, Închisor i le comuniste, iar p lanur i le noastre au fost spulberate. Dar faptul că Mihai odihnește În pământul Munteniei, părinții lui, doi frați și o soră În Moldova, sora lui Aglae În Bucovina și Matei În Ardeal, apare ca un simbol al unității indestruct ibi le a neamului românesc”. În toamna aceluiași an (1979), cu ocazia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acolo este să mă vegheze. Punct. Adică l-am tăiat pe supra și m-am simțit mult mai bine. Mi-a luat vreo trei zile. În spate, pe geamul din bucătărie, se zăreau cele patru turle ale Domului. Un papă odihnea acolo, la stânga lui, într-o capelă interzisă turiștilor, se afla un cui ferecat în aur și nestemate, despre care se spunea că fusese înfipt într-o mână a lui Iisus, apoi, la dreapta papei Clemens al II-lea (singurul papă
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
Nistorescu-Adrian Ursu (Realitatea Tv), cu simpaticul tandem Romică Țociu-Cornel Paladeeeee (Național Tv)... Mare și aproape revoltătoare răsturnare de valori bulucite prin micul ecran spre telespectatori... - Dragu' lu' mami, îi zice soacră-sa, cât de cât speriată, nu vrei să te odihnești olecuțică pi laiță? Mai dă-l focului de televizor, că numa' te-apucă buiguielile... Are dreptate. -Bine, mami, acceptă el, da' pe când mă trezesc, te rog fă-mi o ciulama de dosare SRI, da' din alea jumulite bine, cum ai
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Uite, iese prin ecranul televizorului! O fi personificarea virusului ? O fi Boul Apis metamorfozat în Pasărea Arheopterix, sau invers... ? S-ar putea să fie Pasărea Phönix zămislită de "măgarul lui Buridan" ?... Comă și groază, vorba soacră-mi, Domnul s-o odihnească în pace! A, încă n-a murit ? Mă scuzați... Ah, gata, m-am luminat de parcă am fosfor în loc de creier: e vocea domnului parlamentar Dan Iosif adresându-se reporterilor de televiziune... Mersi, Doamne, că mi-ai luminat mintea. Păi, sigur că
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
grădini, cu terase și străzi umbrițe de tei unde, din loc în loc se ridică fumul grătarului și mirosul îmbietor al mititeilor și pastramelor, cu berea care se vindea la „blană” sau la „metru”. Ne-a rămas muzica lui care se odihnește pe plăci de patefon și din când în când cineva își mai aduce aminte de ea, muzica sensibilă ce împrăștie iubire, dor, jale și bucurie. Ne-ar fi rămas caietul cu memoriile sale, documente, afișe, fotografii dacă n-ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
brațul stâng și piept iar sub ea, cu antebrațul strângea lângă piept o sticlă de plastic de doi litri în care se legăna un lichid oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de Ștefan Niculescu impresionează prin simplitate și grandoare; prin rigoarea, substanța și frumusețea scriiturii contrapunctice, modal-bizantine și eterofonice, prin spațialitatea metafizică, prin varietatea nuanțelor țesăturii corale, reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului Requiem aeternam"), pune în mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]