583 matches
-
minunate culori și le-au lăsat aici pe acest geam să le ghicim sufletul. Or fi murit, or mai fi trăind, cine știe? Musafirii mei simțiră și ei ceva și auzii exclamații: frumoasă sufragerie... da, da, frumoasă casă... da, plăcută, odihnitoare... Nu e nevoie să stai într-un palat ca să te simți bine... Da, dimpotrivă, eu ași avea senzația, oricum neplăcută, că din camerele goale ar putea să intre peste mine niște fantome... adică nu fantome, dar golul din ele, vidul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spre ceea ce e sublim, ci un infam care zadarnic vrea să scape de ceea ce e etern infam sau scabros. E infernul, gândeam în vis și deschideam apoi ochii în întunericul dormitorului nostru de deținuți, care mi se părea blând și odihnitor în raționalitatea lui, chiar dacă ne ținea prizonieri în apropierea morții: eram intangibili, puteam fi distruși, dar nu înspăimîntați. După ce am ieșit, în zilele când perspectiva vieții mele cu Matilda se întuneca, am întrebat-o la un moment dat pe mama
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu discret, ca la noi) parcă mă drogă și rămăsei minute lungi contemplând crestele acestui masiv care îmi sta parcă pe inimă, atât de străin și neprietenos mi se părea. Închisei geamul. În cameră totul era curat, mirosea plăcut și odihnitor a calorifer încălzit și a rufe proaspăt călcate. Mă desbrăcai, făcui un duș și schimbai costumul. Mă pregăteam să ies și să bat la ușa ei, când sună telefonul. "Ce faci, vecine? îi auzii glasul. Hi, hi! Te mai moșmondești
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ș.a. ""Fiind vremea să fie apreciată în ansamblu, operă lui Dimitrie Loghin, impune, înainte de orice, prin impresia de ceva definitiv și solid făcut. Urmează acuratețea execuției, plecând de la desen, considerat talent în stare pură și urcând spre culoarea cu gingașii odihnitoare și vibrații de un calm suveran, elaborate pe bază de griuri subtile și brunuri potolite.Aparent contemplativa, pictură să e străbătuta de un fluid sentimental care o face prietenoasă, îndulcindu-i rigorile expresiei, așa precum asprimea pământului apare surdinizata de
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
odihnit. Câteva informații la televizor, puține rânduri scrise și citit... cât se poate de mult. Am chiar multe de citit și poate... și de scris. Afară e o prea frumoasă zi de toamnă, senină și calmă, cu o lumină blândă, odihnitoare de culoarea mierii florilor de tei... Am o excelentă dispoziție de lucru. În ziua următoare citesc spornic - avid chiar - (70 de pagini din „Baaadul literar” dăruit recent de prof. Novac). După ora 17 mă sună din București prof. Maria Popescu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
trezesc la aceeași oră, semn al sănătății și echilibrului organismului meu. Astăzi, spre deosebire de ieri, e un soare ce vrea să compenseze lipsa lui din ziua precedentă. Între ora 23 și trei din ziua de astăzi am dormit un somn profund, odihnitor. Reiau odihna ceva și mai profund, având ocazia de a retrăi momente din trecut, pe meleagurile Priponeștilor... Da! Eram la Priponești, dar - ca în vis - cu interiorul casei de la Bârlad. În camera mare, pe studio, patul e desfăcut special pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
altă parte, copilul, cum spuneau bunicii, avea nevoie de aer curat. Niște prieteni ne Împrumutaseră o căsuță la munte. N-am plecat imediat. Mai erau niște treburi de aranjat la Milano, și apoi Lia zisese că nimic nu-i mai odihnitor decât o vacanță În oraș, când știi că În curând pleci undeva. În zilele acelea am vorbit pentru prima oară cu Lia despre Plan. Înainte fusese prea ocupată cu copilul: știa vag că Împreună cu Belbo și cu Diotallevi rezolvam un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
clasic, o femeie nudă, cu liniile corpului trase-n cerneală neagră: tușele întunecate se subțiau în apele veiozei. Maria a mai recunoscut și-un Van Dongen, nu era de-al casei, dar imitația de vopsea păstoasă te întâmpina firesc și odihnitor. Sânii oranj ai femeii înroșeau mănușile de catifea, degetele părăseau tabloul, atingându-ți plăcut curbura pupilei. Călcai pe mochetă și tabloul se deplasa odată cu tine, fără un sunet. Dacă vroiai să te plimbi pe hol, te însoțeau frizele și arabescurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că o etern? Erscheinung, elementele În sine foarte reale revelânduse că purt?toare de mesaje sau că oglinzi ale unor adev?ruri metafizice [...]" Roșa Del Conte Luna Motto: „De ce vederea lunii pline are o influen?? a?a de binef???toare, odihnitoare ?i În????toare? Fiindc? luna este obiect al intui? iei, nu al voin?ei: « Stelele nu le dore?te nimeni, ne bucur?m numai de str?lucirea lor » (Goethe). Luna e m?rea??, adic? ne dispune pentru ??re?ie, c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Oană au dispărut. Nimeni nu-mi explică unde. Ceea ce este deja un răspuns. Când nimeni nu știe nimic, se află În derulare o misiune secretă. Căpitanul Cosmin Oană pare ușor neliniștit. Fac o plimbare pe malul fluviului. E un peisaj odihnitor și majestuos În același timp. În Italia avem mări, dar n-avem Dunăre. Marea e infinit și frământare, dar Dunărea e curgerea lentă, puternică, sigură de sine. Dunărea e o perpetuă cucerire. Văd pescari aruncând plase. Scena se poate petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a]<1, atunci, lim Sn = 1/1-a", plus toată demonstrația de rigoare. Toate aceste formule mi se par apropiate și îndepărtate, în același timp. Nu știu de ce, am avut impresia că matematica, claritatea ei de cristal, onestitatea ei sunt odihnitoare, raportate la meschinăria "științelor umane" și a celor ce le practică în mediul universitar. Cine oare ar fi crezut acest lucru? Acum mai bine de 10 ani, la Galați, îmi dădeam sufletul pe metri liniari de cursuri împănați ca o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cocioabe, cum ziceți voi. Cele mai multe apartamente-vilă și case proprii sunt construite într-un cadru natural, îmbietor, reconfortant, liniștit, în apropierea unor grădini, păduri și lacuri, încât, pe lângă confort, să ofere locatarilor atât spațiu suficient, cât și o natură înconjurătoare nepoluată, odihnitoare, sănătoasă, frumoasă. Iar cei în vârstă care ocupă circa 20% din populație se află sub protecția statului. Există un sistem complex de asistență socială. Acesta include: o pensie îndestulătoare, medicamente, supraveghere, controale ale medicilor, acces la acțiunile culturale, sportive, distractive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
încearcă (și reușește, pozitivist vorbind) să identifice o linie antieminesciană în cultura romană, o "galaxie Grama", o înlănțuire în timp a detractorilor lui Eminescu. Acest "de ce?" poate însă avea și un răspuns dincolo de date, cifre și citate, dincolo de pozitivismul nostru odihnitor cu alte cuvinte: iată, se vorbește de o "sacrificare" de o "dublă sacrificare". Este vorba de un lucru petrecut în zona sacrului, așadar, de chestiuni care ating și implică sfințenia. De ce resimt românii (sau limbă romană, mă rog) nevoia de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt eu însămi cu adevărat, eliberată de „fructele vieții” câștigate cu sudoarea frunții și asceza ascezelor. Acolo sunt parcă egală nimicului din care marea creație a țâșnit miraculos. Surâd că trebuie să fac atâtea pentru a atinge „nimicul” atât de odihnitor. Dar, în mod concret, numai lenea mă obosește, mă deformează, fiind închisoarea cea mai de temut. Simțurile mele sunt subtile și trebuie să fie hrănite zilnic cu „acțiune”, fără să se înlănțuie niciodată de ea. Înainte de a mă culca, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
reprezenta din tot ce i se întâmpla decât ceea ce leagă acest eveniment de o mulțime de evenimente asemănătoare, evenimente la care n-a luat parte, evenimente pierdute. Ce spun, el va judeca prin raport la unul din aceste evenimente, mai odihnitor în consecințele lui decât altele. El nu va vedea acolo, sub nici un pretext, salvarea sa. Dragă imaginație, ceea ce iubesc mai ales în tine e faptul că tu nu ierți. Singurul cuvânt de libertate e tot ce mă exaltă încă. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
după legile stricte în care el a trăit. Atunci mi-a venit ideea de a-i arăta planșele mari cu păsări ale lui Rudbeck, și asta a fost ca o bună „disonanță”, canalizând atenția obosită de intensitatea sentimentelor către ceva odihnitor. Rune mi-a spus cu amabilitate că mi-a dus lipsa, n-am fost la mesă în ultimul timp... M-a bucurat că cineva îmi remarcă lipsa de la slujbă, asta chiar m-a flatat. I-am dăruit o planșă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ce a zis în mijlocul aglomerației de pe Bulevardul Michigan, pentru că n-a făcut decât să comenteze traficul. După ce-am ieșit din Parcul Washington, am luat-o spre est pe Sixtieth Street și, bineînțeles, am zărit universitatea, o clădire ciudată dar odihnitoare, acoperită de iederă cu foșnet de vară târzie. Am identificat Greenwood Avenue și Azilul. În față era un gard de patru pe patru, cu uluci cu vârf ascuțit, care înconjura două loturi de pământ cu straturi de ochiul-boului proptite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe vremuri, am dormit neîntors. Cearșafurile încă mai păstrau mirosul pudrei lui Sophie, sau a orice o fi avut pe ea, așa că am dormit practic înfășurat în flamurile ei. Când m-am trezit, m-am gândit că fusese un somn odihnitor, și că dimineața aceea era minunată. Dar mă înșelam. Mi-am amintit că visasem urât, șacali care încercau să pătrundă peste zildurile din Harar, Abisinia, să mănânce cadavrele celor morți de ciumă - asta era o imagine dintr-o carte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de când scrisesem Sir Eyre Coote și Campania de la Wandewash; aveam totuși sentimentul liniștitor că făcusem o treabă bună în această dimineață. M-am dus sus în dormitor și m-am întins, după care am căzut într-un somn adânc și odihnitor cum nu mai avusesem de mult timp. 18 Sufeream îngrozitor. Trecuseră două zile și nu reușisem să iau nici o hotărâre: nici să plec din Londra, nici să mă văd cu Antonia sau cu Georgie. Parcă amândouă femeile deveniseră tabu. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
-nchiși, în tihnă și în înțeleaptă reculegere, scurgerea celor câteva minute, perioadă standard după care, ca de obicei, venea și obișnuitul îndemn de Rupeți rândurile! Apoi, sosea și somnul. Somnul lor cel adevărat, cel binecuvântat, dorit, cel dinspre ziuă, profund, odihnitor și eliberator. Alunecându-le binefăcător prin suflet, ca o punte, către casă! Acasă locul acela îndepărtat, către care te întorci mereu, cu trupul sau cu spiritul, numai și numai ca să ai de unde pleca. Apoi, o altă nouă dimineață, în Ultima
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
depășesc Pensiunea Morarului. Mai sus, urmez spre dreapta drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat, zis al Grohotișului. Pe neașteptate, soarele străpunge radios, prin desimea coronamentului de frunziș, locul lărgindu-se, odihnitor și vesel, într-un luminiș înverzit: Poienița căprițelor! Acum o recunosc, în special după buturuga din mijloc, scobită de intemperii și de ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de delicate”, fără a le preciza care anume, se așeza, spre reconfortare, în fotoliul din ultima cameră, pentru a citi un ziar sau o revistă, ori numai pentru a picoti. Vorbea repede, zâmbea mai tot timpul, din care cauză era odihnitor să conversezi cu el. Purta neștirbită memoria timpului pe care-l străbătuse, îl reînvia, cu luciditate și har - daruri ale naturii ce dovedeau o inteligență nehârjâită de timp, căreia, dimpotrivă, trecerea anilor părea să-i fi adăugat valori înnobilatoare, destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și răsărea o dulce așezare a covoarelor de lână, nebăgate în seamă până atunci, a pernelor lucrate la gherghef ori cu fețe brodate naiv, închipuind nimfe și fauni, luminări de animale exotice ori seraiuri cu cadâne culcate în ierburi moi, odihnitoare, la care se adăuga și prezența acelor femei, stând uneori într-o rână pe cele două canapele afunde, că toate la un loc anunțau începutul Levantului, încât nu-i trebuia închipuirii decât un pas ca s-audă cântecul tamburinat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fără să-ntorc privirea, și închisei ușa înainte de a-i auzi răspunsul. La revenirea în tribunal, președintele nu mă întrebă nimic. 12. Totul o imensă contorsiune, necunoscută până atunci, în ochii uluiți ai mulțimii; domnului Pavel, scos din conservatorismul său odihnitor, îi fu dat să citească mirat în ziarele de dimineață comunicatul că alegerile ce avuseseră loc cu câteva zile înainte aduseseră în lumina oficială - a puterii - o grupare politică cu tendințe de stânga, cu totul nouă față de cele dinainte de război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se bucure nespus, știți cât ținem la dumneavoastră! Apoi plecă râzând, prin ușa grea de lemn de nuc, coborî cele trei trepte și intră în magazia din curte să ia un braț de lemne, în timp ce Rex dormita în cușca lui odihnitoare, aflată alături, cu labele dinainte atârnându-i peste pragul de lemn vopsit în alb. 13. Intrasem în decembrie. Începuse zăpada, frigul, înghețul. Ținutul, aflat în largul câmpiei, stătea în bătaia crivățului. Totul s-a retras aici și renaște sub haloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]