708 matches
-
înfăptuirii Mitteleuropei și indica căile pe care trebuie să le urmeze burghezia germană și austriacă pentru cucerirea economică a Dunării de Jos, a Orientului. Aceste proiecte au fost publicate de L. von Stein mai întâi în coloanele ziarului „Oesterreichische Zeitung”, oficiosul Ministerului de Finanțe condus de K. von Bruck, iar ulterior, ele au fost adunate și tipărite de L. von Stein, cu completări și mici modificări, în două volume intitulate: Die Grundlagen und Aufgaben des künftigen Friedens, Wien, 1856, și Oesterreich
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale ministrului Karl von Bruck; mai mult chiar, ele se dovedesc a fi formulate sub directa inspirație a acestuia din urmă. Aceasta rezultă nu numai din faptul că expunerea ideilor profesorului german a fost făcută mai întâi în coloanele ziarului oficios al ministerului condus de Bruck, ci și, mai ales, din aceea că ideile lui Stein coincid integral cu cele ale lui Bruck în toate problemele dezbătute: mijloacele de constituire a Mitteleuropei, acțiunile Austriei și căile de cucerire economică a țărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Stein, pe de altă parte, care coincideau în ceea ce privește soarta țărilor române, au fost repede surprinse de patrioții români și prietenii lor, fiind apoi dezvăluite și combătute în organe de presă, broșuri, cărți etc. Publicarea articolelor elaborate de Stein în ziarul oficios al ministerului condus de Bruck a produs o vie îngrijorare și luări de atitudini antiaustriece în țările române, mai ales. Patrioții români au făcut copii traduse după articolul lui Stein, publicat în „Oesterreichische Zeitung” din 11 aprilie 1856, folosindu-le
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Republica Coreea. În condițiile anului 1988 și ale "necesității întăririi solidarității țărilor socialiste". asemenea pași (prea mari ?) nu au fost deloc agreați de către autoritățile de decizie din România, fapt dovedit și prin preluarea de către cotidianul "Scânteia" din 21 septembrie 1988, oficiosul Comitetului Central al Partidului Comunist din România, a unui amplu articol din ziarul "Nodon Shinmun"(organ al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea), în care hotărârea Ungariei de a stabili relații diplomatice cu Republica Coreea era taxată ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a. Republicii Coreea) față de Nord", publicat în oficiosul Partidului Muncii din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii cu privire la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Coreea. În articol
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
autoritățile din R.P.D. Coreeană promovau și apărau principiile respectării independenței și suveranității naționale, ale neamestecului în treburile interne, ale dreptului tuturor statelor de a își hotărî singure soarta etc. Surprizele s-au ținut lanț. La 23 august, cotidianul "Nodon Shinmun", oficiosul Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, a publicat un articol redacțional intitulat " Lecția Istorică din Cehoslovacia", care prezenta de fapt poziția oficială în această problemă. Printre altele, în articol se arăta că "In Cehoslovacia socialismul a fost amenințat de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale NATO și Tratatul de la Varșovia, unde erau evocate posibile agende ale Conferinței. În plus, la diferite manifestări științifice, simpozioane, colocvii, seminarii etc. politicieni, cercetători, diplomați exprimaseră o multitudine de idei, dintre care unele se bănuia că sunt cel puțin oficioase. Ne așteptam, pe baza studierii acestor sugestii publice, dar mai ales a informărilor misiunilor noastre diplomatice, la dezbateri furtunoase în definirea ordinei de zi a forumului european. 4. În consultările noastre, la nivel de experți din ministerele de externe, ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
avut rezerve serioase. A fost un democrat convins și un adversar al exceselor de ordin politic și social, atitudini vizibile în colaborările sale de mai bine de un deceniu la „Adevărul literar și artistic”. Și-a afirmat, chiar într-un oficios al extremei drepte, „Cruciada românismului” (1935), principiile umanitariste și spiritul tolerant. Dorind să asigure o răspândire mai mare a literaturii române peste hotare, a înființat în 1938 o altă revistă, „Ronsard”. Romancier de vocație nu a fost B., cu toate că se
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al săptămânalului „Cronica” (1915-1916), subvenționat de Al. Bogdan-Pitești, susține ideea neutralității României. Rămas în capitala ocupată de armata germană, publică în oficiosul „Bukarester Tageblatt”-„Gazeta Bucureștilor” (1917-1918; articole politice, prezentări de spectacole, semnate T.A., A ori Sigma), în „Scena” (1918) și „Renașterea” (1918). Procesul intentat unui număr de 24 de ziariști (între ei, I. Slavici) pentru colaboraționism, în februarie 1919, duce
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a căzut victima unui asasin, anume Guiteau, despre care nu se poate ști daca cauze politice sau dezordine intelectuale l-au împins la această crimă. [1, 3 ianuarie 1882] ["ZIARUL "PRESSE" DIN VIENA"] Ziarul "Presse" din Viena care trece de oficios publică, asupra crizei ministeriale din România, șirurile pe care le publicăm mai la vale. Acest articol a format deja obiectul unor controverse polemice în foile noastre și de aceea [î]l reproducem nu atât pentru ceea ce coprinde, ci mai cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau oficioasă măcar. Două zile au trecut fără ca să ne fi liniștit, fără să ni se fi spus: Nu e adevărat; Austria n-a primit propunerea franceză" Acum speranța începe a dispărea că ni s-ar 37 {EminescuOpXIII 38} fi relatat o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se impută nouă îndeosebi boala morală de care n-am suferit niciodată, reaua credință, " Romînul" substituie adunării proprietarilor, ținute la Iași, intenția de-a amâna la calendele grece reforma legei tocmelelor agricole. Întrebăm cu mirare cine îndreptățeste pe scriitorii organului oficios de-a presupune o asemenea intenție unui Vasile Alecsandri, unui Nicolae Roset - rosnovanu, unui Grigorie Sturza? Noi am sfătuit din nou pe confrați, precum i-am fi sfătuit și în rândul trecut, să viziteze moșiile acestor bărbați și să constate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
financiar, în om care judecă asupra gingașei materii a contribuțiunilor pe de-o parte, a cheltuirii lor productive pe de alta? Așadar, înc-odată... ce caută, ce însemnează d. G. Leca la Finanțe? Iată ceea ce am dori să ne spuie ziarele oficioase. Un mare punct de întrebare după o mare nulă, iată figura noului ministru. [29 ianuarie 1882] ["D. KOGĂLNICEANU PUBLICĂ... "] D. Kogălniceanu publică o scriere privitoare la cestiunea Dunării de care suntem obligați a ține seamă, chiar daca dezaprobăm, ca și în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ROMÎNUL", PROMIȚÎNDU-NE PROGRAMUL NOU"] "Romînul" promițîndu-ne programul nou, revăzut, corijat și adaos al partidului roșu, nu poate făgădui aceasta făr' a se lega din nou de conservatori. Ar fi de dorit ca confrații să-și modereze condeiul. Când foaia oficioasă zice despre partidul conservator că a căzut în trecut "cu tot sprijinul Turciei, Rusiei și Austriei" atunci ori nu știe ce zice, ori se face a nu ști. Interesele acestor trei puteri fiind pururea diametral opuse, nu pricepem cum se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie împodobiți cu medalia Bene merenti. Atâta aveam de zis despre mediul mlăștinos și bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-și scoate capul la lumina soarelui. Căci închipuiască-și cineva - risum teneatis amici - până și gazeta oficioasă a republicei din cafeneaua Procope, "Pseudo - românul ", își dă părerea asupra novelelor lui Slavici, ba criticul - [... ]- spune chiar alb pe negru că autorul nu-i place când face spirit. Ceea ce aștepta criticul spiritual al "Pseudo-Romînului" sunt calambururi, proprii autorilor jidani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tăgădui punerile la cale ale plenipotențiarului ei. Amănuntele acestor puneri la cale nu sunt cunoscute încă, deci nu se poate aprecia daca Austro-Ungaria are cauze de-a împărtăși pe deplin satisfacțiunea ce-o simte contele. Daca e adevărat, zice organul oficios al guvernului unguresc, că, precum se exprimă contele, noi am turnat apă în vinul nostru și că am sacrificat multe din pozițiunile noastre esențiale chiar, atât ale punctului nostru de plecare, cât și ale propunerii Barrere, atunci, în dorința noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care pentru ei, deși au câștigat Dobrogea, este numai un râu de graniță. 93 {EminescuOpXIII 94} {EminescuOpXIII 95} Dacă "Romînul" se plânge contra acuzărilor și amenințărilor unor foi austriace față cu România, el întru atâta are dreptate, că unele organe oficioase, mai ales ungare, și-au vărsat focul cam prea energic pentru atitudinea guvernului din București în cestiunea dunăreană. Dar o foaie care ea însăși se pierde într-o violență așa de inutilă n-ar trebui tocmai să se mire că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de altă parte nu știa ce să facă de-acum înainte, căci celelalte puteri o țin în nesiguranță asupra intențiunilor lor. Secretarul de stat, Dilke, declarase în Parlament că intervenirea Angliei se făcuse cu consimțirea Austriei și a Germaniei. Foile oficioase din amândouă imperiile însă au contestat declarațiunea d-lui Dilke. Întrebat în Parlament dac-a văzut dezmințirea pe care-a dat-o foile germane afirmațiunii sale că Austria și Germania ar fi recunoscut de perfect legitimă acțiunea Engliterii în Alexandria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care-a dat-o foile germane afirmațiunii sale că Austria și Germania ar fi recunoscut de perfect legitimă acțiunea Engliterii în Alexandria, d. Dilke a spus că "n-are cuvinte pentru a-și modifica declarațiunea". În același timp însă oficiosul "Fremdenblatt" din Viena pretinde că guvernul austriac n-a avut nici un motiv spre a-și da părerea asupra legitimității bombardamentului și asigură că e inexact că ambasadorul austriac din Londra ar fi aprobat măsura. Măsurile luate de amiralul Seymour au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Londra ar fi aprobat măsura. Măsurile luate de amiralul Seymour au fost privite ca un fel de incident, din nenorocire inevitabil, deși esplicabil, însă cabinetul din Viena nici le-a apreciat, nici le-a aprobat. În fine o depeșă oficioasă, trimisă din Berlin "Gazetei de Colonia", afirmă cam aceeași atitudine din partea Germaniei. Relațiile noastre cu sultanul, zice depeșa, sunt și devin escelente. Noi n-am recunoscut legitimitatea unui act care-a atins drepturile de suveranitate ale unui monarh care e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și-n același timp în care agenți fiscali ucid oamenii și lumea țipă de sărăcie, de neputința de-a suporta atâtea misiuni în străinătate, atâtea pensii reversibile, atâtea răscumpărări, atâta lux guvernamental și atâta brigandaj parlamentar, în același moment foile oficioase ne spun că finanțele merg bine, că mai trebuiesc câteva zeci de milioane pentru poduri peste Dunăre și pentru nouă linii de căi ferate și o gară centrală la București, pentru tinerimea elegantă, ce vrea să economiseze banii de birjă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fost proclamată Regat. Ar trebui dar să se întrunească o Constituantă. Acestea sunt cuvintele ce se invoacă în favoarea dizolvării, care de altfel nu este încă decât în stare de proiect. "Romînul" - despre care nu mai știm până la ce grad e oficios - dezminte aceste știri în chipul următor: Judecând după cele ce toți știu, credem că "l'Independance belge" e rău informată. Într-adevăr, nu e nici o deosebire între vederile maiorității Camerei și, putem adauge, ale națiunii, și vederile guvernului în cestiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca "Gazeta generală de Augsburg" și "L'independence belge". Acum vine "Romînul", după trecere de o lună, și dezminte această noutate, spunîndu-ne încă că actualele Corpuri nu au viață decât până la 15 februarie anul viitor. Luăm act de această dezmințire oficioasă. [17 iulie 1882] [""NAȚIUNEA" CONSTATĂ... "] "Națiunea" constată în fine și ea că starea noastră economică e primejdioasă. Agricultura lâncezește; nici cantitatea, nici calitatea produselor nu mai atrage cumpărători; concurența ne omoară; comerțul român dispare și străinul îl înlocuiește; balanța comercială
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adânci. 147 {EminescuOpXIII 148} Și "Romînul" constată că școalele noastre sunt încă departe de a răspunde la cerințele unui stat care voiește a fi și trebuie să devie un focar de civilizațiune și de progres în Oriinte. Cauzele, după ziarul oficios, sunt a se căuta în organizațiunea generală a învățămîntului. Mulți profesori se dedau la diferite ocupațiuni incompatibile cu exercitarea apostolatului lor; dar și acest rău e rezultatul unui viciu de organizațiune. Trebuie să facem ca existența profesorului ș-a familiei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a-i permite să nu caute alte mijloace de viețuire. "Romînul" nu cere abnegațiune de la profesori; căci nu se poate cere de la cetățean în orice profesiune decât îndeplinirea datoriei lui în schimbul unui echivalent moral și material în raport cu munca sa. Foaia oficioasă cere dar sporirea lefilor și reînființarea... răposatei Eforii a școalelor. Ia să 'ntoarcem odată chestiunea cum stă în adevăr. Pentru a fi profesor de gimnaziu ori de liceu se cer studii academice - cel puțin acum; deci 18 - 20 de ani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]