2,027 matches
-
în realitate o structură îndelung gândită: Dacă nu mi-aș uita versurile/ nu aș mai putea scrie/ precum o gamă, doar opt note/ permutându-le în combinații/ dai naștere la un fel de loterie/ a simțurilor/ excitate de neputința primirii ofrandei". (Îmi dau seama că nu e simplu). Cele opt note sunt clasicele drumuri ale căutării de sine. Iubirea revine cel mai des, așa cum tonica nu lipsește dintr-un acord. Dar revenirea nu e totdeauna ușoară și maestrul care ține sunetele
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
plictisitoare, ornamentele lingvistice subtile nu mai ajută exprimarea, ci o îngreunează. Lucrurile se spun exact așa cum sunt." Omul înălțimilor Trăiesc aici, la înălțime, plin de nisip și de singurătate zilele mele sunt un du-te-vino de vieți, drumuri, cartofi prăjiți și ofrande. Casa mea e o bucată de carton cu molii și gunoi. Fără metafore. Goală ca o oală fără orez la ora prânzului. Jos trăiesc ceilalți cu luminile lor de neon, cu cimentul lor aglomerat și haine care nu cunosc acest
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
Al Dvoastră devotat, Constantin Noica Despre vara aceea însă, am scris în Jurnalul unei femei, publicat în 2006 și nu mă simt în stare să mai cobor în infernul ei. Am însă câteva rînduri după ce primise un pachet cu prăjituri (ofranda mea pentru magul de la Păltiniș, cum îmi plăcea să-i spun) și urări, înainte de aniversarea domniei sale: 20.VII.987 Păltiniș Dragă Doamnă Brădișteanu, Cum să vă mulțumesc pentru urări și daruri? Poate doar rugîndu-vă să-mi dați o telegramă spunîndu-mi
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
și simplu în picioare, încercând să se salveze. Haosul a fost amplificat de o pană de curent, care a survenit chiar în acel moment. Echipajele de salvare fac față cu greu sutelor de răniți. Mii de credincioși veniseră să aducă ofrande Zeului Soare. Conform autorităților, o parte a punții de bambus s-a rupt și a căzut peste oameni.
Tragedie la un festival religios din India după ce un pod s-a prăbușit by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/57264_a_58589]
-
Săptămâna trecută am avut în mână un iPad. Stăpâna obiectului, mândră de parcă ar fi fost inventatoarea lui, l-a scos din geanta de umăr, l-a extras din husa specială și mi l-a întins peste birou ca pe o ofrandă. „Iată-l! O să spuneți că m-am dat cu postmodernii, dar să știți că nu e așa. Am descărcat vreo nouă sute de cărți și n-am consumat decât o parte infimă din memorie." Prima senzație nu e neapărat prietenoasă. Obiectul
iPad, you pad... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6223_a_7548]
-
mari și dorința ce te pierde: să fac cel mai bine, să fiu cel mai bine! Și totuși, aici publicul a reacționat fantastic, deși era și „lume ra" la spectacol, în sală. Dar pe stradă oamenii depuneau cu vorbe frumoase ofranda lor. Când joc acest spectacol nu uit să-i mulțumesc lui Dumnezeu, lui Shakespeare și lui Dabija (mă dau bine pe lângă tine, Sandu). Și închei cu răspunsul unei actrițe tinere din Chișinău care, felicitân-du-ne pentru spectacol, a spus: „Oh! Ce
Cu Pyram în turneu by Rodica Mandache () [Corola-journal/Journalistic/6249_a_7574]
-
cu un soi de redemptoare vibrație, o amplă pictură ce se orânduiește în piesele unui itinerar de întoarceri, care vindecă pentru că asumă. Alături de noi, pe zidurile sălii de ședință, trecută apoi, în mai amplă selecție, pe simezele Muzeului din Suceava, ofranda acestei regăsiri închipuie o parafă de nesubstituit la autobiografia pictorului. Știam despre Constantin Flondor - numele o spune clar - că se ratașează unei familii cu un rol fundator în istoria Bucovinei moderne. Dar el ne poartă și pe noi, prin fapta
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
astfel, cu o revendicativă solidaritate: „Și ei sunt Prolog". Cînd Tarkovski, la care Flondor s-a referit proiectîndu-și pelicula despre Bucovina, a trecut de la himericul mai disparat din Nostalghia la ultima întruchipare a creativității sale, aceea testamentar expusă în Jertfa - ofrandă în absolut, peste categorii stilistice și peste însăși convenția constitutivă a filmului -, aluziile plastice tresărind acolo duceau spre marile visări universaliste, spre Piero della Francesca și Leonardo. In actul de a se înrădăcina din nou, cu gratitudine, în legănarea de
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
de a scăpa, suntem siliți să recunoaștem că a ieși victorios dintr-o asemenea luptă e o situație rarisimă, neoplasmul fiind în genere un zeu lacom, cerînd jertfe numeroase. În cazul lui Mirel Cană zeul s-a înduplecat și, refuzîndu-i ofranda, l-a încredințat vieții. Drumul revenirii la viață după gustarea din cupa suferinței dă conținutul acestei cărți. Mirel Cană are ochi de scriitor, dar condei de reporter, spiritul său de observație, de fină acuitate a detaliului, exprimîndu-se în forma alertă
Mușcătura bursucului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6059_a_7384]
-
să treacă înaintea chibzuinței. Cât de limpede și cât de folositoare este 0 asemenea relație între cauză și efect nu mai e nevoie să întăresc. O fericire fără mijloace, deplină mulțumire cu ce ești (ce alege sfântul lui Barbu, din ofrandele ce 1 se-nșiră dinainte, altceva decât pe sine însuși?), e tâlcul mai multor întâmplări cu Nastratin. Care, la Anton Pann, nu e nici pustnicul, nici descurcărețul. Nu e un om liber, ci un om care se eliberează, fără să
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
Tragedia s-a declanșat când un vehicul - un autocar sau un jeep, potrivit diverselor versiuni - a percutat la ora locală 20 /16h30 GMT/ mulțimea pelerinilor care se îndrepta pe străzi strâmte spre templul hindus de la Sabarimala pentru a-și depune ofrandele. Pelerinajul în această regiune muntoasă retrasă Kerala, acoperită de păduri dense, atrage în fiecare an circa patru milioane de persoane care se deplasează mai mult pe jos. Dar mulți pelerini, în special cei vârstnici sau cei grăbiți, se înghesuie în
Busculadă la un pelerinaj în India, soldată cu 64 de morţi () [Corola-journal/Journalistic/61390_a_62715]
-
de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. "Vara Arhanghelilor" ține o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli și Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine și călduroase, numite "vara iernii". În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morților. Ofrandele date la pomana pentru morți, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moșii de Arhangheli". Superstițiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare care va fi "lumina de veci" în lumea de dincolo
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
ba ca didascalie. El lucrează cu textul, dar e și adânc scufundat în text. Epopeea are refrene școlare, iar salutul consta în ridicarea sfioasă a două degete: "Hârtia e albă. Să trecem pe ea:/ Sânge și carne și muci și ofrande de aur,/ Salpetru și chihlimbar, zmeură și ciuperci,/ Să trecem pe ea gâfâitul/ Și ochii holbați ai bărbatului în femeie,/ Case și câmpuri cu flori, aroma de dimineață/ A ceștii cu lapte și cu cafea, transpirația pruncului și ciotul soldatului
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
trei zile, cocoșul mai face câte un ou. Vestea s-a răspândit rapid și numeroși curioși au luat cu asalt gospodăria stăpânului cocoșului pentru a vedea cu proprii ochi minunea. Unii chiar se închină la cocoș și oferă bani, ca ofrandă, considerând că pintenatul este un semn trimis de zei. Un medic veterinar din regiune a sugerat ca admirabila galinacee să fie predată unui institut de cercetări veterinare pentru ca specialiștii să-și dea seama cum este posibil ca un cocoș să
Bizar: Un cocoș a scăpat să fie gătit pentru că... face ouă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63909_a_65234]
-
miște doar atunci când în muzeu se află vizitatori. În schimb, curatorul muzeului, Campbell Price, amintind de rolul acestor statuete în înmormântările egiptenilor din antichitate, are o altă explicație: "Astfel de statuete erau puse în mormânt alături de mumie. Rudele veneau cu ofrande și pentru statuie. De altfel, hieroglifele de pe spatele statuii au mesajul: "dă-mi pâine, bere și carne de vită". În Egiptul Antic se credea că dacă mumia este distrusă, atunci statueta va servi drept mediu pentru sufletul răposatului. Poate că
Bizar: O statuetă veche de 4.000 de ani a început să se rotească singură by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63983_a_65308]
-
Divina comedie, vă adresați lui Vergilius: tu duca, tu segnore e tu maestro). Din plan rețin că, chiar la câțiva pași de intrarea principală, pe dreapta, sunt înmormântați Jean Paul Sartre și Simone de Beauvoir (pe mormânt - un fel de ofrande simbolice, bilețele cu cuvinte de considerație și recunoștință). În fața pietrei de mormânt a acestor doi mari scriitori mă gândesc și la Celan, și la Gherasim Luca. Motivul: mi-am amintit de fraza lui Sartre că deosebirea dintre om și animal
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
a fi neapărat conștient de această substituire”. Dincolo de un atare episod, avem în aceeași direcție o veritabilă profesie de credință. Poetul își dorește un statut supraindividual, o integrare în lume printr-o comunicare echivalînd un gen de obligație subiacentă, de ofrandă pe care vocația proprie o aduce umanității: „Poezia însăși este un mod plural de a te exprima, chiar dacă vorbești doar în numele tău... În jocul foarte complicat între singurătatea propriu zisă și participare, faptul însuși de a scrie poezie e un
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]
-
din înălțimile muntelui, spectacolul din jur, perceput într- atmosferă „încărcată de o înfricoșată splendoare biblică”, simbolizează o „dramă a văzduhurilor, a zonelor înalte, eternul conflict dintre suflet și spirit” (p. 20). La Hydra, impresia se fixează în câteva simboluri ale ofrandei, ale generozității și veșniciei: „Hydra este o stâncă ce se ridică din mare aidoma unei uriașe pâini pietrificate. Este pâine transformată în piatră pe care artistul o primește ca recompensă pentru eforturile sale atunci când zărește pentru prima oară țara făgăduinței
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
De câteva săptămâni bune, rețelele de socializare de pe net alimentează reacții dintre cele mai bizare la postarea în spațiul urban al Bucureș tiului a grupului statuar reprezentându-l pe Împăratul Traian ținând în suspans, ca pe o ofrandă gata să-și intre în rol, Lupa Capitolină (Lupoaica de pe Capitoliu), căreia i-au fost transferate însușiri simbolice... suprarealiste! O serie de critici de artă, printre care îl amintim aici pe Erwin Kessler, au reacționat la așa-zisele blasfemii publice
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
structură, focalizare și pertinență. Gustul pentru scandal ține locul gustului pentru artă, pentru cultură, sau, mai complet, gustului. Sculptura expusă cu prilejul expoziției tezaurelor dacice îl reprezintă pe cuceritorul Daciei, împăratul Traian, oferind ca pe o emblemă, ca pe o ofrandă și o garanție de autoritate latină Lupoaica. Retorica discursului este complex articulată din referințe simbolice la condiția cuceritorului, un învingător și un erou civilizator, un cuceritor ce înaintează oferind un dar, care își regăsește prestigiul în patrimoniul simbolic al civilizației
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu deliciul ușilor dosnice, sau cu siguranța precară a imitațiilor cuminți, după tendințele zilei. Câteva inventive comentarii și montaje imagistice din facebook indică direct nervozitatea iscată de ofranda latinității, una dintre situații fiind cea a excluderii animalului simbolic din grupul statuar cu explicația „hingherii au luat maidanezul”. Poate că un complex al legitimării genetice e de găsit, obscur, în această reacție mohorât hazlie. Din medii mai culturale se
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
defulare națională sunt multiple și comice deseori. Neînțelegerea referințelor implicate de limbajul sculptorului, explicit ca realism simbolic, sublimat prin referința la arhaicitatea etruscă indicată de regimul volumelor, sau condiția de coloană a personajului, ca și raportul dintre verticalitatea purtătorului de ofrandă și orizontala lupoaicei, care indică alt traseu interpretativ, enervant ca invocare a altui nivel universalist încă operant, cel al simbolicii creștine, generează alte reacții. Desigur, orice imagine autoritară, datorată unui artist cu incontestabilă autoritate, oferă creației artistice înseși invitații la
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
calul expus de Jannis Kounelis cu ani înainte, în aceeași galerie, ca protest ecologist). O replică polemică sau doar de o referințialitate de tip postproducție a tânărului (încă) sculptor, foarte interesant ca discurs, Balco, personajul albastru purtând un ogar ca ofrandă gratuită, înscria deja opera lui Gorduz în această actualitate a discursului generator de interpretări. Dincolo de trivialitățile discursului străzii, concrete sau virtuale, și de imaginea jalnică pe care eșantionul denigratorilor impertinenți (mai explicit, lipsiți de pertinență) îl creează despre publicul urban
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
poezia lui Luzi se configurează de fapt ca un fel de „cunoaștere prin cifruri și sclipiri” a esenței transcendente a lumii. Transcendența însăși, alături de intuiția de sorginte creștină, oferă semnele unei nesfârșite deveniri a creației, a unei necontenite, chiar dacă misterioase, ofrande a artistului făcute lumii. Ulterior, Luzi, în tentativa de a interpreta „ocazia metafizică a lumii”, se va confrunta cu o realitate desfigurată și destrămată în care cu greu mai era posibilă recunoașterea peceții divine. Perspectiva de credincioasă așteptare, specifică primei
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
elemente ale „obiectelor” sale posibile spre a le transfera în propria-i substanță. Cu cît carnația poemelor devine mai substanțială, cu atît îndepărtarea de real capătă la rîndu-i amploare. Poezia se hrănește cu jertfele oferite de concret și deopotrivă cu ofrandele abstracțiunilor, în mișcarea împlinirii sale specifice. Se află aici o fervoare a sacrificiului primit, un cinism suav al anulării realului, prielnic condiției lirice. Putem vorbi uneori, sub pana lui Virgil Diaconu, de o erotică a poeticii. Nimic nu ne oprește
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]