5,144 matches
-
cu ghicitul ăsta, că eu nu cred în ghicit și nu cred că ghicitul, ajută la ceva! Zicând acestea îi întind o monedă. -Nu frumoaso, eu o să-ți ghicesc gratis! Lasă-mă s-o fac și n-o să te căiești! Oftez exasperată de insistența țigăncii și jenată, căci nu era o femeie prea tânără iar eu nu-s tipul căreia îi place lipsa de maniere, fie chiar și cu o țigncă cu tupeu. Între timp, vecinul ce vindea în apropiere de
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464902194.html [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
mai întreb... După pornirea trenului, sora lui Mile a plecat...cred că la serviciu (intra în tura de noapte...parcă). Știu clar că m-am întors spre casă cu Lucian. Nu ne vorbeam. Respiram în cadențe rupte amândoi. Când mai ofta unul, când altul. La un moment dat am vrut să-i spun ceva și i-am atins mână/brațul. În emoția clipei, el a înțeles că voiam să-l iau de mână. Nu știu când s-a înfășurat în jurul trupului
LUCIAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_0.html [Corola-blog/BlogPost/344304_a_345633]
-
mers, a întrebat-o vesel: - Uite, vezi aripa din stânga a Facultății de Drept? A apucat-o ușor de braț și cu mâna liberă a arătat larg, clădirea. Nostalgic, dar plin de el însuși mai mult decât în toată seara, a oftat lung a ușurare, după care a binevoit să dea explicații fetei ce-l privea nedumerită: - Într-o sală de aici am susținut ultimul examen înainte de licență. De două ori! Am avut o restanță, singura de altfel... - La ce anume? a
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_4_.html [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cum zarva și tumultul sărbătorilor sfârșitului de an nu sunt deloc propice lecturilor, priveam cu puțină tristețe la cartea trimisă cu ceva vreme în urmă de Harry Ross, oftam și treceam mai departe, așteptând răbdător clipele în care tihna cea binevenită este completată, în modul cel mai fericit, cu cititul unei cărți despre care ești sigur că te va încânta. Desigur știam și acest lucru deoarece nu este pentru
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_castelele_de_cl_mihai_batog_bujenita_1358163732.html [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
iubire-ascunsă Ți-o fi sufletul atins Și freamă-ți a neputință Că n-ai brațe s-o cuprinzi? Sau poate gura-ți uscată Ți-alungă iubirile Și-ale tale crengi uscate Îți opresc pornirile? Care-ți este suferința Când cu șuierat oftezi De-ți gonești frunzele-n cer Cu-ale tale vânturi seci? Ori așa ești blestemată Să cari tu tristețile Sufletelor neiubite De prin toate viețile?" Poate n-o să-ți știu eu chinul Pentru care ne-ntristezi, Dar n-aș vrea
SUB LACRIMI VERZI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467140224.html [Corola-blog/BlogPost/378891_a_380220]
-
Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1484453974.html [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
a sunat telefonul Cristinei. Nu s-a trezit la primul semnal, dar s-a întins ca o pisicuță leneșă și a căscat profund. Am gâdilat-o ușor la tălpi, amintindu-mi cum îmi trezeam uneori copiii când erau mici. A oftat și, fără să deschidă ochii, a acționat telefonul ce zăcea pe undeva sub trupul ei, pe scaun. - Alo...! Da, tati, suntem în tren!... Nu știu, dar mai e puțin, lasă-mă! A zâmbit toată lumea. Se treziseră pe rând, inclusiv bărbatul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
și mai tare era felul în care va spune mamei despre starea fratelui și asta îi provoca o mare neliniște. Simțea că o lasă nervii și o nevoie acută de a se așeza pe ceva o zăpăcea și mai tare. Oftă prelung și se închină. - Poți merge liniștită, Iuliana! Rămân eu aici. Nu îți las fratele singur. Promit! îi șopti Ofelia, în timp ce îi atinse cu blândețe umerii, de cum ajunse înapoia ei. Iuliana s-a întors încet, a privit-o pe Ofelia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
fug, să mă ascund, să mă împotrivesc, dar e târziu, se înserează. Lupii din sufletul meu mă hărțuiesc, demonii îmi ațin calea, mă tortureaza, aș vrea să strig, să primesc ajutor să răzbesc, dar nu e nimeni, doar vântul tresare, oftează... Lupii din sufletul meu urlă a pustiu, demonii mă înșfacă, mă infierează, aș vrea să opresc timpul, să treacă ceasul, dar e târziu, se înnoptează... Referință Bibliografică: Lupii / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2147, Anul VI, 16
LUPII de NINA DRAGU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nina_dragu_1479325794.html [Corola-blog/BlogPost/365418_a_366747]
-
vârstă, dar bine îmbrăcat: cămașă albă de vară, pălărie și ochelari de soare. Lucrătorii din magazin au anunțat ambulanța. În două minute cred că a fost acolo. Când nimeni nu mai credea, după ce-i puseseră lumânări la cap, omul a oftat, probabil pentru ultima dată. Dacă nu s-a reușit resuscitarea lui, după cum s-a întâmplat, măcar în lumea de apoi, nefericitul avea lumină. Își lumina spațiul necunoscut cu lumina creștinească, oferită cu milă de (câțiva) concetățeni. Gândea el, ieșind pe
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-bunatate/ [Corola-blog/BlogPost/339586_a_340915]
-
puteau plăti lunar, dacă reușeau să folosească veniturile bănești cu prudență și chibzuință. Erau poate cei mai reușiți ani ai României socialiste ... A zâmbit amintirilor ce o năpădiseră, dar grija ce o fră �mânta nu i‑a dat pace. A oftat adânc și a trecut să facă ordine în bucătărie, apoi a mers în pat, neliniștită. Nu putea adormi. Se întorcea când pe o parte, când pe alta, până când Tudor a mormăit ceva a nemulțumire ori a rugăminte, fără să deschidă
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
Că e zadarnic să mai sper O mântuire de la cer. Stropi mari ca boabele de ceară Curg peste trupul tău de pară, Din noaptea-n care ochiul stins De buza mea a fost atins. Te-aud ca pe-un ecou, oftând, Te simt în mine lăcrimând, Când ploile ascunse-n noi Cad peste umerii tăi goi. Iubito, cad atâtea ploi Peste zăpezile din noi, Când ne jucăm râzând cu vântul, Sperând că ne-o ierta pământul. SCRISOARE Sunt, doamnă, un soldat
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1389353545.html [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Momente > ICOANĂ DIN ALT VEAC Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat. În tăvălugul
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Icoana_din_alt_veac_curelciuc_bombonica_1377019335.html [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar: „Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți am oftat.../ Fată duce, mi-ai plecat,/ Cu durere m-ai lăsat,/ În anii care-au trecut.../ Fată dragă, n-am trăit!” Cascada sunetelor armonic-unduitoare, pline de viață, înălțătoare și calde ca razele unui soare, ni-l aduce pe magicianul muzicii populare
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
dau obișnuință, nu au nici un fel de contraindicații. Și pe deasupra nu costă nimic. Aud câinele lătrând, mă îndrept spre poartă, îmi aduce poștașul o scrisoare, de fapt o carte din partea unui prieten. Mulțumesc, mă întorc și mă umplu de amărăciune, oftând. Plicul avea colțul tăiat și se putea vedea foarte bine ce este înăuntru. Și cu toate astea, curiozitatea împinsese atât de departe pe cineva, că acesta dezlipise pe o porțiune de câțiva centimetri plicul, să vadă și despre ce fel
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet.html [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
să se-nfioare Trupuri de bronz catifelând Cochilii seci de scoici pereche Ne-așteaptă să mai mângâiem Sideful lor cu pielea noastră Și-n noapte să întârziem Luna pe boltă-Doamna nopții Caută-n van privind în jos Îndrăgostiții de-altădată Ce-oftând ei o priveau sfios Și mii de stele în orchestra Nemărginirii fin pulsând Își căntă dorul când văzut-au Ochi precum ele viu arzând Pești înotând în apa calmă Se-ntreabă mut de știu de noi Și nu-nțeleg unde
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1396707422.html [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNDVA ZĂPEZILE-MI PĂREAU MIRESE Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Singurătatea mea era pădurea... Printre copaci ce tânăr căprior eram Doar muntele-mi vuia oftând mâhnirea Furtunile mă ascundeau dar eu muream. Cândva zăpezile-mi erau mirese Cu ochii limpezi îmi alergau dorințele în ea Sub brazi lumina lunii rostea cântări alese Ce albă catifea era și viața mea... Cândva poienile-mi erau iubite Prin
CÂNDVA ZĂPEZILE-MI PĂREAU MIRESE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Candva_zapezile_mi_pareau_mirese.html [Corola-blog/BlogPost/359317_a_360646]
-
TOATE, toate cu mirajul lor, Au AICI, ceva aparte, îți stârnește APRIG DOR!. . . Vrei s-auzi a VERII șoapte, când e soarele pe creste? Dormi pe fân cosit o noapte, LA CĂSUȚA DIN POVESTE ! Vrei s-auzi frunzișul TOAMNA, cum oftează sub călcâi? Mergi agale pe cărare, ca-n iubirea ce-a dintâi! Tolănește-te prin frunze, uiți că-mbătrânești cu-n an Și ascultă în tăcere . . .Balada lui Ciprian!. Admirând talentul toamnei și penelu-i fermecat, Uiți de tot ce îți
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casuta_din_poveste_ionel_davidiuc_1339527846.html [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
atinsă brutal. -E din hârtie? -Și din hârtie, că vântul o ridică și o zboară către libertate, către aripi ... -E din semințe? -Probabil, această stare a-mpânzit lumea ... -E din iarbă și flori? -Negreșit, unde calci, ai grijă, sunt duhuri, care oftează, speranțe sugrumate, iluzii protectoare, vise fără interdicții - în iarbă, în floare ... -E ruptă din soare? -Așa e, mică prințesă, dragostea e ruptă din soare și din vântul blând și nebun de multe ori, dragostea stă la geam, se uită afară
LECŢII DE VIAŢĂ PENTRU PRINŢESĂ CE-I DRAGOSTEA, ÎNVĂŢĂTORULE? PARTEA I. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lectii_de_viata_pentru_printesa_ce_i_dragostea_invatatorule_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351509_a_352838]
-
Ia loc te rog unde dorești, chiar și aici...- vorbele fiindu-i însoțite de tragerea ușoară a scaunului de la catedră. - Trebuie însă să vă mai rog ceva! Cu un aer de ușoară enervare, stăpânită totuși în fața musafirului, modelată în nerăbdare, oftând pentru a preveni că făcuse destule concesii, că nu prea mai este dispusă la un nou compromis, i s-a adresat: - Ei,...spune ce mai dorești! - V-aș ruga să-mi puneți și absență. - Adică, să stai la oră și
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470228426.html [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Și totuși...UNIREA (gănduri răzlețe) Se apropie Ziua Limbii Române și eu mî gândesc tot la UNIRE. De ce, Doamne?.. Când spun Limba Română, spun români. Și când spun români...ce mai spun?.. oftez...De ce , Doamne?.. De atât amar de vreme, basarabenii vor și ei să aibă cetățenie română, dacă altceva nu se poate. Și „frații” lor, românii din România, se fac că le dau. Cu țârâita. Îi țin la cozi interminabile. Pe la Iași
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
AJUN DE CRĂCIUN Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În Ajun de Crăciun ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_craciun_ionel_davidiuc_1356504439.html [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
atât de... altfel. Înaintea stației la care ar fi trebuit să coboare, în autobuz urcă cu greu, ținându-se de bară, o femeie, căreia Smaranda îi putea da cu ușurință o vârstă situată lejer, undeva la peste șaptezeci de ani. Oftând adânc, ca și cum s-ar fi simțit despovărată de ceva, aruncă o privire scurtă în jur și rămase în picioare ținându-se de bara de lângă ușă. Smaranda se ridică grăbită de pe scaun și-i oferi locul său, dar, spre marea sa
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
un lichid, un fel de suc semănând vag și fără convingere cu cerneala violetă, se scurgea demascator dintr-un pachet de carne tocată. Parcă și-a pus cineva în gând să facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
de sus. Sau poate pentru că trebuia! Acestea sunt rațiuni care ne scapă nouă, oamenilor. Și dacă ar veni cineva de dincolo și ni le-ar explica din fir a păr, tot nu le-am putea înțelege. Alt univers, alte legi. Oftează și dă din mîini a neputință. - Nu vrei cumva să ceri socoteală lui Dumnezeu pentru ce s-a întâmplat? - Bine, așa am să fac. Pare mai ușurat. Și mai departe se plânge de băiatul său care are peste treizeci de
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]