350 matches
-
ține cont De om, că-i de altă teapă. De la mamă-am învățat Ca să recit frumos. Când mă duceam pe dealuri Cântam tare duios De hăulea tot satul De cântecele mele. Și-acum, la această vârstă Îmi amintesc de ele. Oițele pășteau Eu și lor le cântam. Și îmi pun întrebarea La stradă, o mai fi poarta Care a făcut-o bietul tata? Unde sunteți oițe, Unde sunteți căprițe, Ca eu iar să vă cânt Voi să mă ascultați Să văd
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
hăulea tot satul De cântecele mele. Și-acum, la această vârstă Îmi amintesc de ele. Oițele pășteau Eu și lor le cântam. Și îmi pun întrebarea La stradă, o mai fi poarta Care a făcut-o bietul tata? Unde sunteți oițe, Unde sunteți căprițe, Ca eu iar să vă cânt Voi să mă ascultați Să văd ce notă-mi dați. Acum mi-e dor de voi Dragele mele oi, În sat de poposesc Eu nu vă mai găsesc. Am primit și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Dar cine să se culce, Când mama spune de Isus Cu glasul rar și dulce. Cum s-a născut Iisus Cristos În ieslea cea săracă, Cum au venit boii la El Căldură ca să-I facă. Cum mama lapte nu avea Oițele-L auzi plângând, S-au dus la El, L-au pus la piept, Și El a supt * Datinile din copilărie erau frumoase pentru noi copiii, trăind acum amintirile, vărsăm lacrimi de dor, că nimic nu mai este ca atunci, nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
destul de tristă, dar înainte de ele și cu poezioarele mele. Abia ani paisprezece Abia ani paisprezece Număram în vârsta mea Când din frații-unsprezece Cei zece mă pizmuiau. Știindu-mă fără vină Gândul lor nu-l cunoșteam Eu în pace și odihnă Oițele îmi pășteam. Dar de-odată năvăliră Și-ntr-o groapă m-aruncă Și ei au fugit în grabă Și acolo mă lăsă. Dar trecând drumeți pe-acolo Plânsul meu l-au ascultat Și venind în pași de fugă Ei pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mulți mureau fără să fi ajuns la el, curiozitatea și banii nu-i scoseseră dintre dealuri... Nu-mi mai amintesc cum decedau, cine-i înmormântau, de unde și cum cărau apă să aibă de spălat și pentru toate trebuințele, aveau două-trei oițe și o căpriță, în aceste condiții își duceau viața. Bineînțeles, în sat, în comună, oamenii trăiau în alte condiții, dar nu toți. Erau totuși oameni harnici, foarte cinstiți, foarte ajutători între ei, dar pe cei de pe dealuri îi ajutau greu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
n-am mâncat Am stat și te-am ascultat. Mai cântă și tu Ioane Să ne mai treacă de foame. Cântați și voi dragi copii, Cântați frumos și-nvățați, Ce-am cântat noi nu uitați; Toată ziua cântăm noi Cu oițele-n zăvoi. Noi cântam și povesteam Și oițele pășteam. Și le spuneam la fetițe S-aibă grijă de oițe Că ne ducem prin pădure, Ca să culegem alune, Alune, melci și cu fragi, Să le ducem la cei dragi.
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ascultat. Mai cântă și tu Ioane Să ne mai treacă de foame. Cântați și voi dragi copii, Cântați frumos și-nvățați, Ce-am cântat noi nu uitați; Toată ziua cântăm noi Cu oițele-n zăvoi. Noi cântam și povesteam Și oițele pășteam. Și le spuneam la fetițe S-aibă grijă de oițe Că ne ducem prin pădure, Ca să culegem alune, Alune, melci și cu fragi, Să le ducem la cei dragi.
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
foame. Cântați și voi dragi copii, Cântați frumos și-nvățați, Ce-am cântat noi nu uitați; Toată ziua cântăm noi Cu oițele-n zăvoi. Noi cântam și povesteam Și oițele pășteam. Și le spuneam la fetițe S-aibă grijă de oițe Că ne ducem prin pădure, Ca să culegem alune, Alune, melci și cu fragi, Să le ducem la cei dragi.
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
străinătate, de unde Revede tinerețea-i cu ochii sufletești 20, satul concret nu este altceva decât manifestarea imagistică a ceea ce-a rămas în memoria afectivă. În real, imaginile văzute de sus sunt cât se poate de clare: Iar pe văi oițe-n turme/ Pierd în luncă a lor urme/ Sau înconjură pădurea/ Pe la poale 21. Se poate vorbi de o veritabilă privire panoramică circulară, realitatea reflectându-se în creație așa cum i-a rămas pe retină copilului. Iată un exemplu revelator: Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunătatea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect dramatic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a credinței în Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
milei, a intenției de a cuceri bunăvoința, simpatia, cum și a ironiei " În Vieața păstorească, în capitolul Imagini păstorești în poezia noastră populară sunt schițate unele aspecte de poetică folclorică, asocieri, comparații păstorești, configurații stilistice adecvate : „Tot încet, încetinel, / Ca oița după miel” / sau „Câte fete sunt la noi / Facă-le Dumnezeu oi / Si pe mine un păstor, / Să le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
toalete al căror bun-gust și ale căror nuanțe sunt uneori fără cusur, ne-am putea crede în Bois de Boulogne sau în Grădinile Tuileries. De îndată ce ultimele luciri ale crepusculului se abat asupra orizontului, mamele prudente se grăbesc să-și conducă oițele în căminul părintesc. Demimondenele, sfertomondenele și cele din straturile inferioare ale societății invadează acum promenadele; întâlnirile, tratativele se duc la capăt fără nici cea mai mică rușine: dacă boschetele ar putea vorbi ca trestiile lui Midas, ce n-ar fi
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
că nu ar fi răspuns nicicând pasiunii sacerdotale dacă nu i-ar fi cerut-o soțul său. După aceste imputări, tânăra femeie plecă la țară. Cine fu foarte uluit? E vorba de pastorul de nemângâiat, ce își căuta peste tot oița rătăcită. Soțul, prefăcându-se înduioșat, lăsă să i se smulgă promisiunea unei ultime întâlniri; indică ascunzătoarea fugarei. Bietul prelat fugi acolo cu toată viteza cailor săi. Abia ajunse, că intră soțul, înarmat până-n dinți, reproșează seducătorului încercările sale de a
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
laptele. Oile pasc iarba bună și înmiresmată lângă niște izvoare limpezi, iar seara păstorul face să răsune trilurile fluierului. El are o oaie preferată, Miorița, iar aceasta nu mai mănâncă. "Apa rău îți face Ori iarba nu-ți place?" Dar oița este tristă pentru că i-a auzit pe ciobani punând la cale moartea stăpânului. Acesta răspunde cu un fatalism oriental și resemnat: Dacă m-or urî Și m-or omorî, Vina lor o fi, Păcat și-or plăti ............................ Să le mai
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
minunată, îi cheamă pe Petru, Iacob și Ioan pentru a deveni pescari de oameni. Isaac, dus de Abraham pentru sacrificiu, prefigura deja jertfa lui Cristos de pe cruce pentru mântuirea lumii. Bunul Păstor: Cristos apărea ca un păstor purtând pe umeri oița rătăcită, pe care cu toată blândețea și bunăta‑ tea o caută și, găsind‑o, o conduce spre staulul Împărăției lui Dumnezeu 25. Pictorul catacombelor nu încearcă să obțină - din teamă - un efect drama‑ tic, dar dimpotrivă urmărește răspândirea mesajului, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie; deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un dascăl hâtru a "subliniat" că s-ar fi putut să fi fost, dar în ilegalitate!), că făcutul lucrurilor de mântuială, superficialitatea, de către cei nouă meșteri mari, ni se trage de la ei (minoritatea trebuie să se supună majorității!) și că oița bârsană este arhetipul informatorilor. Până acum am învățat, a sosit vremea să creăm. Noul verb pentru cultura română va trebui să fie A DISCERNE. Icu Crăciun
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
baștină, care foloseau cristale violete de amestecat cu apă, în vederea obținerii unei cernele de eternă persistență. Costa un leu cornetul. Curând apoi căpătai un penar în care sclipeau mai multe penițe, dintre care una, Klaps - scria gros subțire. în abecedar, oițe dolofane te priveau drept în ochi. Recitam cu toții Oi-i, oi-i, de parcă am fi fost israeliți în suferință. Cu cotul puteai răsturna călimara ce-și avea adâncitura ei în placa băncii. Atunci, pe palma, întinsă la un energic îndemn
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi ascultat povața oiței năzdăvane. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau al lui Gheorghiță". Să ne imaginăm și noi că sclipitorul eseu al lui Alexandru Paleologu (Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
În „Drapelul Roșu“ sunt consemnate două declarații: ing. Dumitru Antonescu, antrenorul echipei - „Suntem fericiți. Am câștigat pe merit un campionat foarte disputat. Băieții vor fi o echipă și mai mare, pentru că formează o familie care iubește adevăratul rugby“; ing. Nicolae Oiță, președintele secției de rugby (viitorul director de la Drumurile Județene); „Este cea mai fericită zi din viața mea, o aștept de șapte ani“. În același ziar local, apare următorul anunț publicitar(!) - „Joi, 29 iunie 1972, ora 17, pe terenul Politehnica are
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
30-40 de turiști vor avea parte - preț de o zi - de o primire tradițională cu călăreți, plimbare cu pluta, spectacol folcloric și masă câmpenească. Programul cuprinde: sosirea la Ciocănești (jud. Suceava), unde doi călăreți vor conduce grupul la popasul voievodal „Oița” situat la podul peste Bistrița; primirea tradițională a turiștilor se va face cu trâmbițași, colac și sare, după care se va încinge o horă. Înainte de urcarea pe plută, participanții la inedita excursie vor fi instruiți, după care se vor lăsa
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
tradițională a turiștilor se va face cu trâmbițași, colac și sare, după care se va încinge o horă. Înainte de urcarea pe plută, participanții la inedita excursie vor fi instruiți, după care se vor lăsa în... voia apelor. La întoarcere, la Oița, se va servi masa tradițională, în timpul căreia se va desfășura un program folcloric. Prețul informativ al excursiei este de 40-50 de euro. Pentru cei interesați de cazare, în zonă funcționează numeroase pensiuni - Floare de Colț, Floare de Iris, Casa Călin
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
Lucrează, așa-zicând, cu materialul altora, în loc să și-l producă singură. Reinterpretează, în loc să creeze. Isus nu e al ei, dar devine: în nemărginita lui bunătate, acceptă să intre în piesa Evangheliștii, în rolul ce i se dă, restabilind legăturile dintre oița liberală și turma conservatoare de care s-a rătăcit... Suntem în deceniul șapte al erei noastre, la Antiohia, în Asia Mică. Un oraș "de prostituate și de cămătari", cum spune cu năduf Elena, iubita lui Cherintos, profesor într-o Academie
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]