265 matches
-
baza umărului, orientat cu două caneluri orizontale și fundul inelar, având dimensiunile de 17,6 cm - înălțimea, 9,2 cm - diametrul gurii, 7,4 cm - diametrul gâtului, 12 cm - diametrul maxim al corpului, 6,8 cm - diametrul fundului articolului de olărie. În urma descoperiri la Bădragii Noi a tumulului nr. 5 din Epoca Bronzului inclus în aria culturii Jamnaja, în sectorul sud-vestic, la o distanță de 3 m de centrul movilei și la adâncimea de 1,20 m de suprafața lui a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
mărfurilor pentru animalele obținute din îngrășătorii proprii. Articolul 3 Toate întreprinderile industriei locale și cooperatiste, independent de data înființării lor, care lucrează cu materii prime din resurse locale și deșeuri și care se ocupă cu producția de: văr, țigla, olane, olărie, teracota (plăci și sobe), produse de rotărie, stupi, uluca, sita, obiecte mărunte din lemn pentru uz casnic, mangăl, acid tartric, opinci din piele sau din anvelope de cauciuc uzate, confecții din paie, foi de porumb, trestie, papura, rachița, iasca, talaș
HOTĂRÂRE nr. 1.021 din 7 iulie 1954 pentru dezvoltarea producţiei mărfurilor de larg consum obţinute din materii prime din resurse locale şi din deşeuri, de către întreprinderile industriei locale şi cooperatiste şi stimularea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de colectari a produselor agroalimentare de către întreprinderile şi organizaţiile de stat şi cooperatiste*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127464_a_128793]
-
foc în aer liber, gropi de provizii cu pereții lutuiți sau arși sau gropi menajere. În multe din așezările din perioada marilor migrații au fost atestate ateliere meșteșugărești, mai frecvente fiind acelea destinate producerii ceramicei folosindu-se cuptoare de ars olăria deosebit de performante. În unele situri, ca cele de la Bârlad- Valea Seacă, Dodești, Biharea, Lozna și altele s-au descoperit ateliere speciale pentru prelucrarea osului și a pieilor, iar la Morești, Botoșana, Davideni sau Cucorăni ateliere pentru țesut. O intensă activitate
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
d. Hr. descoperite la Dragosloveni, Radovanu, Curcani, Bârlogu sau Gârbovăț arată, pe lângă varietatea obiectelor specifice ocupațiilor principale ale locuitorilor, tehnicile performante de făurire a diverselor obiecte. În afară de ceramica de mai veche tradiție, modelată cu mâna, se producea pe scară largă olăria lucrată la roată având o mare diversitate de forme și ornamente, arsă în cuptoare specializate, astfel de ateliere fiind atestate la Bârlad-Valea Seacă, Fântânele, Dodești, Epureni, Mărăcinele și în multe alte locuri. De asemenea, în așezări au fost descoperite, în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
coreene, interferențele culturale cu zona chineză și japoneză, viața cotidiană acum două secole. Muzeul, Înființat În 1973, cuprinde case tipice din diferite provincii, În piața satului se organizează dansuri, nunți, concursuri de Înălțare a zmeielor ș.a. Funcționează ateliere de fierărie, olărie, dulgherie ca În epoca medievală. 565 Vestimentația ocupă, de asemenea, un loc deosebit. Cea mai veche haină păstrată În Muzeul Etnografic datează din timpul dinastiei Koguryo, haine de bărbați, de femei, de copii, de soldați, de servitori, armuri, zale etc.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Arghezi, despre procesiunile din Dealul Patriarhiei din perioada interbelică : „Măgura se surpă pe popor, care se întoarce pe jgheabul dealului înapoi, canalizați de frânghiile bine-venite ale vardiștilor, dând naștere la două regiuni înalte, de capete rezemate în echilibru, ca în olărie” (Arghezi, 1966 : 42). La fel ca în urmă cu optzeci de ani, călăuzirea poporului este la fel de necesară, numai că frânghiile s-au metamorfozat în solide garduri de metal, iar vardistul cu țignal la gât a devenit jandarm în ținută de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vagoane-cisternă, rezervoare, tancuri sau în vagoane acoperite sau descoperite, prevăzute cu instalații speciale pentru transportul lichidelor; 56.2. mărfurile perisabile, în vagoane refrigerente sau frigorifere; 56.3. păsările vii în vagoane etajate; 56.4. mărfurile fragile, încărcate în vrac (sticlărie, olărie, porțelanuri și alte produse asemănătoare); 56.5. mărfurile condițional admise la transport, si anume: 56.5.1. materiile și obiectele explozibile; 56.5.2. materiile inflamabile, piesele de artificii și alte mărfuri similare (se exceptează chibriturile obișnuite, a căror transbordare
ORDIN nr. 746 din 11 decembrie 1998 privind aprobarea Normelor uniforme pentru aplicarea Regulamentului de tranSport pe căile ferate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122998_a_124327]
-
dulgherie (tîmplărie de binale); - fierărie - potcovărie; - fîntînari, mozaicari, pavatori; - fotografi; - frizerie; - geamgii și ateliere de oglinzi; - instalatori (apă, gaz, canal); - instrumente muzicale (atelier de confecționat și reparat); - jucării (atelier de confecționat și reparat); - lăcătușerie; - legatorie de cărți; - lingerie; - lustragerie; - marochinărie; - olărie; - pălărieri; - pieptănari; - plăpumărie; - remaiaj ciorapi; - rotărie, caroserii din lemn (confecționat și reparat); - sobari; - spoitori de cazane, clădiri, etc.; - stilouri (atelier de reparat); - tapițerie; - tinichigerie; - tîmplărie; - tocilărie; - zidari; - zugravi. 2. normele de venit se aplică numai meseriașilor fără salariați, prevăzuți în
INSTRUCŢIUNI nr. 285 din 15 mai 1954 privind lista meseriasilor care se impun pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120684_a_122013]
-
prestarea serviciilor, materiale auxiliare proprii; d) produc mărfuri pentru desfacere în atelier, piețe, tîrguri și oboare, folosind următoarele materii prime proprii: lemn, trestie, nuiele, papura, foi de porumb, paie și alte asemenea; piatră, marmora; lut, huma și orice materiale pentru olărie și ceramică; sticlă; metale pentru potcovărie și pentru articole de lăcătușerie și tinichigerie; orice materii și materiale pentru jucării; deșeuri de piele și cauciuc pentru confecționat încălțăminte; os și coarne de animale pentru piepteni. ... Meseriașilor care produc mărfuri, folosind alte
INSTRUCŢIUNI nr. 285 din 15 mai 1954 privind lista meseriasilor care se impun pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120684_a_122013]
-
pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că, deși majoritatea centrelor de olărie cu tradiție preistorică din Moldova sunt așezate în preajma Carpaților Orientali, unele dintre ele se întâlnesc până departe, în fostul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că, deși majoritatea centrelor de olărie cu tradiție preistorică din Moldova sunt așezate în preajma Carpaților Orientali, unele dintre ele se întâlnesc până departe, în fostul județ Tutova, în apropierea Bârladului. Ilustrul specialist se referea la Brădești și la faptul că aici se păstra, încă, la data
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și dezinteresuluicu cele de ordin politic s-a ajuns la Brădești în pragul dispariției olăritului. Mai întâi, s-a renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe clienți. Centrul Județean de îndrumare Vaslui a înființat, prin 1979
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
renunțat la ceramica neagră, de origine dacică, prețuită de cunoscători, dar disprețuită de obișnuiții cumpărători din târguri, atrași mai mult de olăria colorată și ornamentată exagerat, gen Corund. Sobrietatea și ornamentele discrete și rafinate ale celor de la Brădești, chiar pe olăria de tip nou, roșie și smălțuită, interesau tot mai puțin pe clienți. Centrul Județean de îndrumare Vaslui a înființat, prin 1979, o clasă a școlii populare de artă care a ființat câțiva ani, cât a fost condusă de Toader Ghiur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
târguluiă, se află situată între pârâul Drăslăvăț și Șara, ceva mai sus de confluența acestora - adică pe porțiunea de loc cuprinsă între Str(ăzileă Cuza-Vodă, Ștefan cel Mare și Ghica-Vodă, partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie așa, deoarece aici se află locul cel mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în jurul acestuia. Sate distincte cândva, ele au fost integrate treptat în sfera orașului, unele mai timpuriu, altele spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, devenind actualele cartiere ale orașului Huși. Astăzi știm că locul vetrei târgului - din care făceau parte zonele Olăria, Târgul Făinii și Lemnăria - exista în secolul al XV-lea, în sectorul dintre actualele străzi Ștefan cel Mare, Republicii și 1 Mai. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, perimetrul urban s-a extins mai ales prin construcția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a desfășurat lent, în general, s-a înregistrat o extindere a târgului, spre satele vecine dinspre vest și sud (Broșteni și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietari de dughene, au dezabrobat decizia schimbării locului de comercializare și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale, din care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anului 1918 nu s-a executat nici o lucrare mai importantă, din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu), un atelier de olărie (Răducăneni). Au investit capital următoarele întreprinderi: Moara „Prutul” (8.000.000), Fabrica de tricotaje „Philipp Tomosch” (5.000.000), ambele la Huși. O parte a populației își desfășura activitatea în industria alimentară și în cea textilă (anul 1935). Tabelul următor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Română Astra și la Reuniunea Femeilor Române. Toate notabilitățile din Sibiu se aflau acolo. Mama lui Octavian Goga prezentă reginei, din partea satului Rășinari, o odaie țără nească cu tot dichisul ei, numai mobile vechi de lemn, frumos pictate și sculptate, olărie smălțuită din vechime și țesături de tot felul, foarte bine așezate pe o estradă în fundul sălii festive. Doamna Rațiu primește pe suverani (toate doamnele mai tinere ca dânsa îi zic Măicuță. Ne cere și nouă, muntencelor, să-i dăm ace
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
capcana pe care o întind celor cu credința slabă, îndoielnică... 7 decembrie 2000 Un nou job: lucrez ca ajutor de... olar, în atelierul unei elvețience de origine iraniană. Madame Shishiné (accent imposibil pe ultimul né) are un minuscul atelier de olărie în centrul Genevei. Aici se întâlnesc doamnele din lumea bună a orașului (soții blonde și plictisite de "internaționali", adică lucrători în organizațiile internaționale din Geneva) pentru un passe-temps agreabil, împreună cu copii, câini și pisici de rasă. Și mai are doamna
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lui Costache, spălate de Maria ajutată de gazdă. − Pune, românco, pe foc, că ți se îmbolăvește bărbatul, glumi țiganca; nu te uita că-s lemne puține, că multe n-am avut niciodată. Astea leam adus cu spinarea din pădure, de la Olărie. Ne mai dau lemne și cei mai avuți, că și noi le muncim pământul când au ei nevoie. Iar tu, femeie, de ce plângi? Asta-i viața, când pleci la drum pe așa o vreme, se poate întâmpla oricui. Maria, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]