5,269 matches
-
acte de aderare. În perioada în care românii vor trebui să decidă cu ce Casă de Asigurări vor încheia contract, consultanții ING vor prezenta oferta uneia dintre acestea. Legea de privatizare a spitalelor și a asigurărilor de sănătate după modelul olandez nu a fost încă asumată de guvern, dar pe piața de profil lucrurile au început să se miște. Firmele de training sunt primele care profită de recomandările comisiei prezidențiale de reformă a Sănătății. Acestea oferă cursuri pentru persoanele care vor
ING se implică pe jumătate în privatizarea asigurărilor de sănătate din România () [Corola-journal/Journalistic/24294_a_25619]
-
sau spitale) într-un timp scurt. Sursa citată susține că ING estimează la 8 sau 9 numărul companiilor interesate de privatizarea asigurărilor de sănătate. Citește și: Document exclusiv: Legea reformei în sănătate. Cum se privatizează spitalele și asigurările medicale Modelul olandez de sănătate dorit în România. Toată lumea va plăti contribuția pentru serviciile medicale Cum poți să faci bani din asigurările private de sănătate.Riscurile înscrierii la cursurile pentru colectarea adeziunilor
ING se implică pe jumătate în privatizarea asigurărilor de sănătate din România () [Corola-journal/Journalistic/24294_a_25619]
-
Jazz Age, ci în Europa. Mai mult decât ca expresie muzicală, jazzul a funcționat atunci ca o măsură a „modernității”, sau doar a noutății. În timp ce țările Antantei celebrau victoria, ex-membrii Puterilor Centrale își lingeau rănile. Pentru unii scriitori danezi sau olandezi (țări ce rămăseseră neutre pe timpul războiului) jazzul era o sursă discutabilă de haos și violență; pentru națiunile nou formate, precum Polonia sau Cehoslovacia, jazzul reprezenta adesea o forță a speranței și reînnoirii, iar în cercurile naționaliste flamande, jazzul aducea promisiunea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
a sănătății. Guvernul vrea să-și asume legea, alcătuită de o comisie specializată a președinției, fără dezbatere în Parlament. Proiectul a fost anunțat de Ladislau Ritli, la audierile din Parlament după demisia lui Cseke Attila. Legea are la bază modelul olandez și prevede schimbarea formei de proprietate a spitalelor și privatizarea sistemului de asigurări de sănătate. În paralel, guvernul lucrează la pachetul de bază de servicii de sănătate, acoperit de asigurările sociale, care va fi introdus prin Hotărâre de Guvern. În
DOCUMENT EXCLUSIV. Legea reformei în sănătate. Cum se privatizează spitalele şi asigurările medicale () [Corola-journal/Journalistic/24505_a_25830]
-
fost reprezentată la lucrările JAI de ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș. Președinția poloneză a consiliului a constatat că, din cauza opoziției Olandei, proiectul de decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu poate fi adoptat. Ministrul de Interne olandez a precizat că își menține poziția exprimată anterior și că o eventuală flexibilizare ar putea surveni doar ca urmare a unui raport MCV intermediar pozitiv (februarie 2012)."Președinția poloneză a prezentat stadiul procesului de aderare, precum și discuțiile purtate pe marginea
Olanda ne-a dat din nou ”reject” la Schengen () [Corola-journal/Journalistic/24228_a_25553]
-
Marină Constantinescu Unul dintre cei mai importanți scriitori ai generației ^80, poet, prozator, eseist, deținător a numeroase și prestigioase premii naționale și internaționale, tradus în franceză, germană, maghiară, spaniolă, olandeză, Mircea Cărtărescu a pășit, de curînd, în lumea teatrului. Și nu oricum. L-a ajutat său l-a invitat să treacă pragul regizoarea Cătălina Buzoianu. Cum? Dramatizîndu-i poemul Levantul, scris în 1988, publicat în 1990 la "Cartea Românească" - pentru care
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
înșelat. A existat artă și în secolul al XIX-lea. Hegel prevăzuse însă foarte bine direcțiile pe care avea să le urmeze arta acestui secol romantic. El a sesizat că direcția ar putea fi aceea pe care o inițiase pictura olandeză, adică o exaltare a lucrurilor în interiorul unei societăți libere. Era ceva oarecum asemănător cu ceea ce făceau francezii secolului al XIX-lea, care nu erau deloc sensibili la noua filosofie dezvoltată de Kant și Hegel. Căci Hegel e cel care a
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Rodica Bin UN FENOMEN LITERAR? Pentru cei obișnuiți ca gloria unui autor să se cristalizeze încet, de-a lungul anilor, începînd cu un debut strălucit în tinerețe, celebritatea de care se bucură scriitoarea olandeză Margriet de Moor care, la vîrsta de 45 de ani, după o carieră muzicală, s-a consacrat dintr-odată și cu mult folos literaturii, pare un miracol. În Germania, nu doar relațiile de strictă vecinătate sau unele afinități elective au
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
afinități elective au făcut ca începînd din 1991 și pînă acum, cu o uimitoare viteză, scrierile Margrietei de Moor să fie traduse și publicate toate - de la primul și pînă la ultimul roman. Se cere totuși amintit un fapt: revelația literaturii olandeze și succesul de care unii autori precum Mulisch, Noteboom, Connie Palmen și desigur, de Moor, se bucură constant în Germania de mai mulți ani încoace se datorează și faptului că Olanda s-a numărat printre țările invitate de onoare ale
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Main. Precizarea nu este tocmai întîmplătoare: Olanda, o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est europene. Succesul de care se bucură literatura olandeză contemporană (nu numai în Germania) se datorează și unui foarte abil echilibru (instinctiv probabil) între particularismele naționale și suflul universal. Unul din literații ei, Harry Mulisch, spunea că Olanda este singura țară care va reuși să se învecineze pe uscat
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
simpla citare a tirajului general a scrierilor traduse în nemțește: peste trei sferturi de milion. La care se adaugă, desigur, elogiile ne-cantitative ale criticii. Iată transcris de pe bandă și tradus în română, dialogul purtat în primăvara aceasta, cu scriitoarea olandeză, la Köln. R.B.: D-nă Margriet de Moor, succesul cărților dvs. în Germania este neobișnuit. Germania a avut revelația Olandei ca topos literar în 1993, cînd țara dvs. a fost oaspete de onoare la Tîrgul de carte de la Frankfurt pe Main
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
se pare așadar important dacă numărul cititorilor este sau nu mare. R.B.: Ce mesaj poate Olanda adresa prin scriitorii ei restului țărilor europene? Între spiritualitatea literară germană și cea olandeză există unele asemănări. Personal cred că există în proza literară olandeză contemporană o anumită transparență (de pildă în romanul autoarei Connie Palmen, Legile), un curaj de a privi situația în față și totuși o grijă de a nu neglija poeticitatea vieții cotidiene. În afară de aceasta nu există nici un fel de tendințe programatice
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
culegerea de proze scurte Așadar visez... este cartea vocii care povestește. În toate cele 15 povestiri este vorba despre literatură, care deține un rol dominant atunci cînd se raportează la realitate, lucru despre care am vorbit deja. R.B.: De ce scriitorii olandezi sunt acum atît de populari în Germania? M.M.: Între cele două culturi există o înrudire, dar istoria celor două țări este complet diferită, căci noi nu am trăit cel de-al doilea război mondial în postura unor făptași și după
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
înseamnă să fii nevoit să te impui. Apoi activitatea comercială conferă mentalității un caracter laconic și pragmatic. Important din perspectivă literară este faptul că spațiul nostru lingvistic este redus. Suntem familiarizați cu traducerile și cu literaturile străine. Cît despre scriitorii olandezi contemporani - noi suntem cu toții buni prieteni. Ați numit-o pe Connie Palmen. Sunt prietenă foarte bună cu ea. Dar suntem foarte diferiți unii de ceilalți. Nu există o școală literară olandeză... R. B.: ...ca în pictură... M.M.: Da, dar acea
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
noi suntem cu toții buni prieteni. Ați numit-o pe Connie Palmen. Sunt prietenă foarte bună cu ea. Dar suntem foarte diferiți unii de ceilalți. Nu există o școală literară olandeză... R. B.: ...ca în pictură... M.M.: Da, dar acea școlă olandeză trăia într-un spațiu interior, pe cînd azi literatura noastră abordează orice temă... R.B.: Totuși, venind vorba de școala olandeză de pictură, cu scenele ei de gen, intimiste - pot menționa că și în romanele dvs. se percepe un filon analog
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
diferiți unii de ceilalți. Nu există o școală literară olandeză... R. B.: ...ca în pictură... M.M.: Da, dar acea școlă olandeză trăia într-un spațiu interior, pe cînd azi literatura noastră abordează orice temă... R.B.: Totuși, venind vorba de școala olandeză de pictură, cu scenele ei de gen, intimiste - pot menționa că și în romanele dvs. se percepe un filon analog: destinele, întîmplările sunt intime, au fost uneori mici tragedii... și totuși să nu aibă toate acestea nimic de-aface cu un
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
intimiste - pot menționa că și în romanele dvs. se percepe un filon analog: destinele, întîmplările sunt intime, au fost uneori mici tragedii... și totuși să nu aibă toate acestea nimic de-aface cu un așa-zis "holländischem Geist", deci un "spirit olandez"? Să nu existe în toate acestea trăsăturile specifice unui spațiu interior? M.M.: S-ar putea. Dacă-mi este îngăduit să generalizez, în Olanda familia și casa au fost foarte importante și așa par a fi rămas lucrurile pînă azi. Totuși
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
au fost foarte importante și așa par a fi rămas lucrurile pînă azi. Totuși această atitudine este și puțin scindată. Olandezii au privit dintotdeauna și spre exterior, or aceste două atitudini sunt foarte mult legate între ele: în vechile picturi olandeze, de Vermeer sau Rembrandt, se poate observa aproape totdeauna un interior frumos... dar pe unul din pereți și o hartă... R. B.: ...și fereastra spre exterior. Să ne întoarcem însă la cărți. Conform opiniei dvs., scrierea ca și lectura unei
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
unei compoziții muzicale. Iată doar un exemplu: Magda, eroina din Mai întîi cenușiu, apoi alb, apoi albastru, este o străină, cu adevărat o străină, în sat. Mama ei era cehă, tatăl german de origine evreiască, ea trăiește într-un sat olandez, după ce o vreme a trăit în Canada. Și, culmea, se împrietenește cu Gabriel, băiatul autist al pragmaticei Melly. Deci, o relație între doi străini și, mai mult decît atît, o relație bizară în planul comunicării, fiindcă Magda refuză să vorbească
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
exteriorul. Această relație are în plan simbolic o deosebită forță. Există și în alte cărți ale dvs. această intenție? M.M.: Da, cel de al treilea roman al meu are ca temă o relație matrimonială, o căsnicie dintre o tînără țărancă olandeză și un țigan. Or, figura acestuia din urmă este din nou tangentă la problematica alterității, a străinului: el este o persoană iubită, apropiată și totuși necunoscută pentru soția lui. Această carte am început-o în 1993, cînd războiul din Iugoslavia
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
probleme care există în alte țări. Dar de atunci mi-am dat seama că de-a lungul unor generații întregi avem și noi străinii noștri, că țiganii trăiesc în mijlocul nostru, că ei au fost totdeauna foarte prost tratați de autoritățile olandeze. Această situație mi-a dat impulsul să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care sunteți româncă, despre această carte. Știu că în România trăiesc mulți țigani, cred că vreo 2-3 milioane
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
mai buni decît germanii în relația lor cu țiganii. În cartea mea apare și tragicul episod al celui de al doilea război mondial, cînd țiganii, la fel ca și evreii, au fost exterminați în lagăre, ca cel de la Auschwitz. Poliția olandeză a fost cea care i-a arestat pe țiganii noștri... și nu altfel s-a întîmplat și înainte de război - pentru Olanda deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
in gură... Savuros! - Triplu fermentat, a intervenit Rozica lui Menașe. Cu multe lipide... - O delicatesă..., și-a supt degetul mare Pnina Brodiciche. Era la noi, la Odesa, unul Kaizerman, brânzar din tată în fiu, dar așa o specialitate franțuzeasca sau olandeză n-a avut niciodată. - Se găsește în magazinele selecționate, a mărturisit gazda. E adevărat că prețul e cam pipărat, dar se găsește la discreție... În clipa aceea, am știut deja că nevastă-mea va aduce acasă, cu prima ocazie, produsul
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
din Utrecht, nume binecunoscut comparatiștilor și cercetătorilor Postmodernismului, mi-a fost oferită cînd prof.dr. Dorothy Figueira, șefa Departamentului de Literatură Comparată de la Universitatea Georgia, l-a invitat pentru o serie de conferințe consacrate istoricității Postmodernismului. Absolvent al secțiilor de literatură olandeză și chineză modernă, profesorul Fokkema a obținut doctoratul la Universitatea din Leyden, 1965. Din 1981 profesează la Utrecht, în intervalul 1981-2001 funcționînd ca Visiting Professor și la Universitățile Princeton, Peking, Universitatea chineză a Hong Kong-ului și Universitatea Wroclaw, Polonia. Între
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
în Olanda la sfîrșitul anilor '60), pentru Sorin Alexandrescu definirea "românului" a coincis cu redefinirea propriei identități: "La București fac adesea gafe "de străin" dar, după 24 de ani la Amsterdam, nimănui nu-i trece prin minte să mă considere olandez." Astfel, apare justificat un demers imagologic: românii văzuți prin ochii unui "romstrăin", cum plastic se exprimă autorul. Identitate în ruptură este o culegere de articole, interviuri, conferințe întinse de-a lungul ultimilor douăzeci de ani. Punctul comun este ușor de
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]