1,573 matches
-
se bucură de verde, De ciobani și de mioare. Dar nu sunt decât un om, Printre semeni, mult prea mic, Pe pământul ăsta mare, O fărâmă din nimic... Iar când viața mă va face, Peste vreme praf de tină, Un olar o să mă facă, Pentru alții ...ocarină... Voi fi trup de păsărică, Sunet vesel de vioară, Voi fi clopot ce va bate Trist, prelung la ceas de seară... Și voi fi o adiere, Poate-un înger, poate-un vis, Poate-un
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
din încăperile vilei sale din Slatina. Am cumpărat amândoi câteva farfurioare cu desene originale și ulcioare miniaturale, după care am alergat la atelierul din imediata apropiere. Aici am găsit-o pe domnișoara Carmen Prepeliță care „lucra” deja ceva la masa olarului, sub supravegherea atentă a poetului Horia Zilieru! Să înțelegem că era interesată de întregul proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, uscarea, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere în cuptoare. Aveam să aflu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Aici am găsit-o pe domnișoara Carmen Prepeliță care „lucra” deja ceva la masa olarului, sub supravegherea atentă a poetului Horia Zilieru! Să înțelegem că era interesată de întregul proces tehnologic propriu acestui atelier: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului, uscarea, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere în cuptoare. Aveam să aflu, mult mai târziu, după ce am cercetat multe pagini de Internet, că ne aflam în atelierul de ceramica al familie Magopat, ridicat pe drumul care duce de la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
pentru forme și decoruri tradiționale, cu tot ce exprimau ele în așa numita artă a olăritului. Iar aici, în atelierul de la Marginea, toate activitățile de prelucrare a lutului argilos sunt manuale, precum sunt pentru toți cei peste treizeci de meșteri olari ai localității. Mergând cu privirea de la lucrările din expoziția cu vânzare, către cele ce se făureau sub ochii mei și înapoi, am fost convins că lutul argilos folosit de acești meșteri pricepuți are culoarea neagră. Nu mai văzusem un asemenea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
și sugerat că fiecare venețian era marinar. Cum, din datele de care dispunem, nicăieri nu se autentifică faptul că venețienii nu făceau oale, nu ni se pare lipsit de interes să susținem că măcar o parte mică din ei erau olari. Aveau și ateliere de profil, așa-numitele „olării”, unde, din tată în fiu, se transmitea acest plăcut meșteșug. Când nu erau nobile, femeile erau casnice. Desigur, nu trebuie să înțelegem cuvântul „casnic” în sensul peiorativ pe care unii s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puteai să și trebăluiești pe lângă casa sau canalul tău. De altminteri, multe femei venețiene știau mânui ca nimeni altul acul, andreaua, ghergheful, săpunul și celebrele lor oglinzi. Nu trebuie să ai multă imaginație ca să-ți dai seama că unde sunt olari, există și oale ce se cer degrabă umplute. Aceasta era cu precădere treaba femeilor. Nu e de mirare astfel că mâncărurilor venețiene duse peste mări și țări, în condițiile când congelarea era în mod obiectiv precară, le-a mers faima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran de pe malul pârâului Dunavăț, teren inundabil, s-a stabilit un alt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență, în interior rămâne maroniu, iar la exterior negricios, rămâne porosă și pierde lichidul pusă la păstrare. Olarii au trebuit să stăpânăească toate etapele confecționării vaselor, arderea în cuptor la care au adăugat, pentru mai mare și mai bună rezistență și folosire, smalțul și unele elemente decorative. Fiecare gospodărie și fiecare comunitate producea în interior tot ce avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căni, tăvi, linguri, chiupuri de ținut alimente pe termen lung (miere, untură, carne), vase mari de ținut cereale etc., care nu erau făcute de toată lumea, ci de câțiva care se 215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei Dumistrăchioaia Rosetti, un scutelnic, Iftimie, de meserie olar, desigur, confecționa vase pentru curtea boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni nu e lipsită de materia primă din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient să decopertăm solul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică de cele din nord ale lui: Toader Foșlea, Zamfirița Cucu și Neculai orea Rusu. În satul Lunca meșteri olari au fost Gheorghe Prodan Tomescu și Costache Olaru (meseria i-a fost transformată în nume de familie). Familia Olaru a fost și mai este în satul Slobozia (un Olaru Aristotel a fost președintele CAP-ului Fruntești - Slobozia, stă în Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un Olaru Aristotel a fost președintele CAP-ului Fruntești - Slobozia, stă în Fruntești, în casa care a fost a preotului Antohi). Olăritul n-a mai fost practicat de localnici, fie că nu era rentabil, fie că era concurat de meșteri olari mai pricepuți ca cei din Răchitoasa 59, care veneau cu carele încărcate cu oale, străchini, căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căni, pe care le schimbau pe cereale. Se opreau la răspânătii și își strigau marfa: oale-e-e, hai la oale! Și lumea venea (femeile) cu traista plină de boabe. Rar se dădea și pe bani. Apoi n-au mai venit nici olarii străini. Ne-am modernizat, nu mai era nevoie de oale de lut; câte mai trebuiau erau luate de la târguri sau de la magazine. Cioplitori în piatr Zona, nu numai comuna Filipeni, Colinelor Tutovei este lipsită de piatr rezistentă, cu un grad
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obosit de-această viață Să-mi puneți trupul frânt pe roată Acolo într-o dimineață... Ce dragi îmi sunteți, Munții mei, Ce dragi îmi sunt de-acasă Moții, Mă simt legat de voi, de ei, Ca stelele de bolta nopții! OLARUL ȘI POETUL... Ferice de olarul care aude lutul vorbindu-i din ulcior- îți mulțumesc, vrednicul meu creator! La fel e poetul care aude cuvântul din poemul tradus- ferice de cel ce m-a spus! CUVÂNTUL ESTE VIAȚĂ... Cuvântul este viață
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
-mi puneți trupul frânt pe roată Acolo într-o dimineață... Ce dragi îmi sunteți, Munții mei, Ce dragi îmi sunt de-acasă Moții, Mă simt legat de voi, de ei, Ca stelele de bolta nopții! OLARUL ȘI POETUL... Ferice de olarul care aude lutul vorbindu-i din ulcior- îți mulțumesc, vrednicul meu creator! La fel e poetul care aude cuvântul din poemul tradus- ferice de cel ce m-a spus! CUVÂNTUL ESTE VIAȚĂ... Cuvântul este viață și viața e lumina, De când
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică a producției acestei perioade. Cercetătoarele fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al acestui tip de produse, ....meșterii olari care le modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
alte domenii, aici găsim material documentar de arhivă răzleț, iar muzeele pe tot parcursul secolului XX nu au avut ca prioritate colectarea sistematică de artefacte confecționate de elevii școlilor de meserii, sau cele provenite din micile ateliere orășenești, sau de la olarii care mai erau activi în a doua parte a secolului XX 20. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva obiecte provenite de la școli de meserii, secția olărit, precum cele de la Curtea de Argeș, Mănești-Dâmbovița și Tg Jiu21 , ajunse aici întâmplător
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Chiar dacă uneori se minimalizează importantă aceastei laturi a creației artistice a pictorului Ion Marinescu Vălsan olăria să stă mărturie a începutului producerii ceramicii românești cu un pronunțat caracter decorativ. ( vezi : fig. 1,2,3,4,5) La începutul secolului XX, olarilor de la satele din Argeș, care în cea mai mare parte lucrau o ceramică utilitara, atelierelor școală (Curtea de Argeș, Tg Jiu, Șișești, Mănești-Dâmbovița, Hârja-Bacău, ș.a.), inițiativei pictorului Ion Marinescu-Vălsan de înființarea unui atelier de olărie preponderent artistică, în 1922 se alătură întreprinzătorul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil decorativ românesc, pentru diferitele zone etnografice, stil al carui farmec și specific zonal, se poate identifica azi, cu ocazia organizării diferitelor târguri anuale ale olarilor și festivaluri ale meșteșugurilor și meșterilor populari. Astfel, tema importanței conservării meșteșugului modelarii lutului nu este doar una de domeniul istoriei, ci este este încă de mare actualitate. Societatea secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
București, 1997, p.18. 5. Paul Petrescu și Elenă Secoșan, Arta Populară , îndreptar metodic, Casa Centrală a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde satele de olari situate în zonele Argeș și Muscel. Cel mai important centru este cel de la Curtea de Argeș(... ) În afară de acest centru olăria se mai prectică și în alte sate Leicești, Vălsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița 8. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Dicționar de artă populară , Editura
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]