1,092 matches
-
Romanați aparținând, de asemenea, unor mari proprietari. Aplicarea Legii rurale din 1864 și înfăptuirea acestei ample reforme agrare s-a realizat și în Oltenia, în timp, cu destule greutăți. Esențial a fost faptul că în marea lor majoritate foștii boieri olteni au cooperat cu autoritățile în transpunerea în practică a măsurilor stabilite 31, iar în unele locuri chiar au adus “îmbunătățiri”, în spiritul legii și politicii generale a timpului, sprijinind acțiunea de sistematizare rurală, mutarea unor sate pe alte vetre, “alinierea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
reforma din 1864 a devenit și mai pregnant. În bună parte înfățișarea satelor oltenești din perioada de sfârșit a sec. XIX și primele decenii ale celui următor, schimbată mult în bine față de cea dinainte de 43 poziția “activă” adoptată de boierimea olteană față de cea mai importantă reformă social-economică a domniei lui Cuza, această clasă, aflată deja în plină transformare, a probat capacitatea, verificată și în trecut, de a prelua impactul unor evenimente și evoluții (chiar revoluții) dure34/, astfel încât trecerea într-o nouă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
evoluții (chiar revoluții) dure34/, astfel încât trecerea într-o nouă stare social-economică, cea a proprietarilor 35/, s-a putut realiza, cu sacrificii importante, însă fără pierderea pozițiilor și intereselor economice, sociale, politice, încă dominante în societate. Altă reformă, față de care boierimea olteană a luat atitudine, a fost cea electorală deoarece viza însăși poziția sa de clasă politică conducătoare. Dacă dispozițiile Convenției de la Paris din 1858 privind desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, precum și cele care stabileau categoriile de alegători, primari și direcți, cu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Cuza, au determinat reacții vii și diverse. Și în acest domeniu se constată două tendințe - una conservatoare (a marilor boieri și a celor mijlocii sau mici ce gravitau în jurul lor) și alta liberală, formată dintr-o parte însemnată a boierimii oltene, Regulamentul Organic, s-a datorat “intervenției” pozitive a boierilor (proprietarilor funciari), călăuziți de rațiuni umanitare, dar și socialeconomice majore. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, p.274-293; Mite Măneanu, Aspecte privind sistematizarea rurală
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Județului Dolj, dos 103/1860, f.12; Luchian Deaconu, Otilia Gherghe, op.cit., p.102). 37 Mihail Kogălniceanu, op.cit., p.115. 38 Istoria României, vol. IV, p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45 olteană. Între aceștia erau și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii: Nic. Iancovescu, Ion Otetelișanu, Ioan Pleșoianu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
foști boieri) rurali cu cei urbani, deținători de proprietăți mixte (moșii, hanuri, prăvălii, mori, case, alte stabilimente) în orașe și sate42. În fine, reforma politică, cu componenta sa electorală, se impunea (și a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de reforma politico-electorală din perioada domniei lui Cuza, diferențiată în raport cu grupările și interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a mecanismului electoral, ci controlul asupra acestora, care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
13-16/1863, p.153). 42 Mite Măneanu, Boierimea din Otenia,p. 224-225 47 de reprezentanții celor două tendințe (conservatoare și liberală), în scopul promovării intereselor specifice vizând conducerea politică a societății. În privința altor reforme, adoptate în această perioadă, poziția boierimii oltene este mai puțin evidențiată de documente, pentru că ele nu afectau direct, imediat și hotărâtor situația și interesele sale (precum cele două prezentate mai sus), ci doar treptat și individual. În general, în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai înregistrăm poziții divergente, tranșante, din partea întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova, în cadrul operațiunii de schimbare a garnizoanelor din martie 185943. În privința poziției față de alte reforme (a instrucțiunii publice
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
corpului didactic, magistrații, medicii, preoții, funcționarii administrativi, consilierii municipali și județeni și mulți particulari, în legătură cu poziția fermă a domnitorului în răspunsul către Poartă privind evenimentele din august 1865 de la București 44. Unii dintre semnatari sunt și membri ai clasei boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene nu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene nu apare prea mult în evidență, probabil din cauza naturii destul de sensibile a chestiunii. Pozițiile exprimate de reprezentanții acesteia în Adunările Legiuitoare (destul de ponderate) ilustrează, credem, orientarea proreformă în acest domeniu 45. Desigur, în cristalizarea acestei poziții au contat nu numai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
destul de sensibile a chestiunii. Pozițiile exprimate de reprezentanții acesteia în Adunările Legiuitoare (destul de ponderate) ilustrează, credem, orientarea proreformă în acest domeniu 45. Desigur, în cristalizarea acestei poziții au contat nu numai sentimentele și raționamentele de ordin național-patriotic, manifestate de boierimea olteană față de situația anacronică și păgubitoare pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu, protejând cât mai mult inevitabila impunere a propriilor venituri. Toate acestea credem că au influențat atitudinea boierimii oltene față de o problemă deosebit de sensibilă, într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau încă cu sinceritate, ne facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
o bănuială care, nu de acum ci mult mai devreme, ar fi trebuit să devină convingere și anume că studenții care se declarau a fi olteni erau favorizați. La unul dintre examene, după ce și-a expus cunoștințele, fusese întrebat : - Ești oltean ?! - Ferească Dumnezeu !... - Dacă erai oltean îți dădeam zece ! Ai nota nouă. Ar fi putut să se jure pe toți sfinții că are de gând să se însoare cu o olteancă, chiar dacă nu era adevărat și poate că ar fi reușit
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
ale domniei sale - că se află cu Muza creației literare într-o relație mai mult decât amicală! În orice strălucit jurnalist există și un talent literar! Nicolae Băciuț și George Roca primesc și domniile lor „Medalia Literară”, iar jurnalistul Nicolae Balint (oltean sadea!) este acreditat de Miron Manega cu titlul de membru al UZPR. Flash-uri din timpul manifestării. Miron Manega: „Eminescu este cel mai cosmopolit dar și cel mai naționalist spirit. Tot Miron Manega și-a propusă să pună în medalioane
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În vara anului trecut, prietenul și „făcătorul” de reviste Petre Cichirdan, m-a informat că dl. Florentin Smarandache, neobositul spirit enciclopedic oltean, profesor la New Mexico University, SUA, intenționează să scoată o antologie intitulată „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț”. Pe atunci nu știam că era vorba de un volum II al antologiei cu acest titlu inspirat. În câteva numere consecutive ale
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
den¬țiată de numeroși geografi, istorici și literați, dar și de unii sociologi și antropologi, se reflectă pe deplin în limbajul și trăsăturile de caracter și chiar fizice ale locuitorilor săi. De aceea, spre exemplu, loviștenii nu se socotesc niciodată olteni, iar dacă este să găsim asemănări cu locuitori din alte zone ale țării, acestea sunt mai degrabă cu ardelenii. Toate aceste aspecte au o legătură evidentă cu vechimea indiscutabilă a locuitorilor de pe aceste meleaguri aspre, dar de o frumusețe aparte
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016. În vara anului trecut, prietenul și „făcătorul” de reviste Petre Cichirdan, m-a informat că dl. Florentin Smarandache, neobositul spirit enciclopedic oltean, profesor la New Mexico University, SUA, intenționează să scoată o antologie intitulată „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț”. Pe atunci nu știam că era vorba de un volum II al antologiei cu acest titlu inspirat. În câteva numere consecutive ale
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
a. c., toți autorii în viață (veți vedea de ce spun asta) au primit de la dl. Smarandache, prin ... Citește mai mult În vara anului trecut, prietenul și „făcătorul” de reviste Petre Cichirdan, m-a informat că dl. Florentin Smarandache, neobositul spirit enciclopedic oltean, profesor la New Mexico University, SUA, intenționează să scoată o antologie intitulată „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț”. Pe atunci nu știam că era vorba de un volum II al antologiei cu acest titlu inspirat. În câteva numere consecutive ale
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
v-a venit prima dată ideea de a pleca în lumea largă ? FS: După facultate, când încercam să public lucrări ori să prezint lucrări la conferințe internaționale și... bineînțeles nu puteam pleca. Așa erau timpurile... - Cântați “M-a făcut mama oltean”? Care variantă, cea făcută de dumneavoastră sau cea clasică? FS: Amândouă. Dar, pentru cei care nu cunosc „Imnul Olteanului-American”, haideți să-l redăm în întregime (de pe coperta ultimă a volumului „Emigrant la Infinit”) pentru cititorii revistei dvs.! - Grozav imnul ! Ce
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
o fructifică, pe când harul proiectează strălucire pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști, din trei depărtări de țară și trei apropieri de suflet, Adrian Păunescu, oltean, Fuego, ardelen și Maria Mocanu, basarabeană sunt toți trei creatori de slove literare și de cântece. Toți trei și-au căutat și găsit libertatea în arta literelor și cântecului. S-au născut cu har pentru aceasta, dar roadele harului, dacă
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
bune. De data aceasta Octavian Anuța a fost cel care s-a îngrijit de mine, oferindu-mi cea mai nouă carte a sa, Clipa insolită a Warei Messner. Pe Octavian Anuța îl cunosc de puțină vreme, știu doar că este oltean, după localitatea unde trăiește și în afara unei poezii „Lorelei” trimisă la prima noastră discuție, unde altundeva dacă nu pe Facebook, nu am citit altceva, așa că voi repeta cuvintele scriitoarei Mihaela Gudană, apărute pe coperta acestei cărți, spunându-vă că este
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
bune. De data aceasta Octavian Anuța a fost cel care s-a îngrijit de mine, oferindu-mi cea mai nouă carte a sa, Clipa insolită a Warei Messner.Pe Octavian Anuța îl cunosc de puțină vreme, știu doar că este oltean, după localitatea unde trăiește și în afara unei poezii „Lorelei” trimisă la prima noastră discuție, unde altundeva dacă nu pe Facebook, nu am citit altceva, așa că voi repeta cuvintele scriitoarei Mihaela Gudană, apărute pe coperta acestei cărți, spunându-vă că este
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]