1,169 matches
-
a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
de urmașii grofilor stăpânitori ulterior, servește drept... spital pentru copii cu handicap. Drama/ blestemul continuă, existând temerea evacuării nefericiților pacienți. Ca fapt divers, tot aici se găsește și mormântul criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
spațiul alocat pentru epigrame, muzică, pictură sau film, fără a evita un veritabil „Urcuș” la doamna Elena Buică! Timpul trece repede. Grăbiți-vă, dar nu lăsați spații nestudiate! Octavian Curpaș, Ana Amelia Dincă, Any Drăgoianu cu grupul său de epigramiști olteni, Petre Gigea-Gorun, Simona Botezan, Constantin Enache, Andrei Radu și alte nume valoroase prin scrierile pe care le semnează, vă așteaptă! Colectivul de Redacție al Revistei REGATUL CUVÂNTULUI vă dorește LECTURĂ AGREABILĂ! Deschideți și cercetați revista accesând http://regatulcuvantului.editii.org
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_timp_si_spatiu_in_marian_malciu_1361306532.html [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
Romulus Vulpescu, care m-au sfătuit să mă aplec asupra poeziei franceze, Leonid Dimov, Gheorghe Pituț, Mircea Micu... Nopți întregi am stat de vorbă și de aceea am putut să mă aplec ușor asupra melosului interior din poezia lor”, mărtirisește ” olteanul universal.” Prin această manifestare, CNMR și-a propus să fie preocupată de valorile culturale transmise în demersul educațional, consideră că acest eveniment poate fi un context important în care tânăra generație trebuie să descopere sau să redescopere modele, personalități și
CNMR, distincție pentru Tudor Gheorghe by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102680_a_103972]
-
15, 16, 19, 20, 21 din 1860), unde exprimase poziția acestei grupări de susținere deschisă a necesității păstrării integrale a moșiilor, în deplină proprietate, ca o garanție a menținerii rolului dominant în conducerea și administrarea statului, în societate în general. Olteanul Petru Opran se dovedește un analist redutabil în polemica de presă cu 25 Mihail Kogălniceanu, Îmbunătățirea soartei țăranilor (....) cu o prefață de Petru Grădișteanu și o introducere de Vasile M. Kogălniceanu, București, 1907, p.115; A.D. Xenopol, op.cit., p.149
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Smarandache cu drumuri și gropi, cu pâine și sare, cu miere în cuvinte descoperim rostul omului ce în aspirație află nemurirea care se poate realiza prin artă și știință, dar și în acțiunea permanent pusă în serviciul umanității. Cartea despre olteanul din Bălcești, devenit om al planetei, ne creionează o personalitate complexă care a modelat în tiparele unei sensibilități armonioase dar și îndrăznețe ideile sale. Acesta fiind un umanist profund de tip renascentist, precum Leonardo da Vinci, Erasmus din Rotterdam, Giovani
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493702933.html [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > O LECȚIE DE VIAȚĂ/ TOLERANȚĂ, TRADIȚIE, CULTURĂ Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Urmăream deunăzi, la un program de știri, cum oltenii din Deveselu își pregătesc casa și masa pentru a primi refugiați sirieni. Știrea a făcut repede inconjurul lumii și s-au găsit și aici, în jurul meu prin județul Vaslui, oameni ospitalieri gata să își deschidă sufletul și porțile în fața năpăstuiților
TOLERANŢĂ, TRADIŢIE, CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1445493449.html [Corola-blog/BlogPost/342970_a_344299]
-
aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă.” Șirul surprizelor nu se oprește, iar încărcătura emoțională care mă copleșește, ajunge la apogeul ei pusă în fața unei descrieri demnă de cei mai renumiți scriitori. Iar scriitorul,de data aceasta,este un oltean ce a știut să vadă sufletul moțului. „De undeva, din susul coastei care duce spre Piatră vânătă, peste păduri, peste poiene și peste susurul pâraielor se aude o chemare de bucium. O, Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1406383742.html [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
să fi fost tot grădiștean! Dar uite că n-a fost să fie! Dar nu despre acest aspect vreau să vă rețin atenția. În 2007, cu ocazia manifestările comemorative dedicate mitropolitului Nestor Vornicescu, a fost lansat volumul omagial "Vlădica Nestor-păstorul oltenilor", tipărit la Editura Mitropoliei Olteniei, volum în care, părintele Dumitru Bălașa, sau cum i se mai spunea „Patriarhul“ de la Drăgășani, povestește ce a pățit la Grădiștea de Vâlcea: "Am trecut în partea de apus, pe o coastă unde arhiereul Nestor
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1484224354.html [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La ce-ar folosi olteanului o mantie groasă contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
contra gerului, dacă mantia inimii nu i-ar fi cântecul ce se-nsoțește cu viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în inimă. Pentru tot olteanul însetat de cântec, precum un pământ crăpat de uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean care e numai trup viu, însă uscat de pe picioare, la suflet! Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag de Maria Ciobanu e numai acel oltean care e numai trup viu, însă uscat de pe picioare, la suflet! Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și frunziș, să tacă și să o asculte, și ea, fermecătoarea Maria
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Maria Ciobanu e comoară sufletească, piatra de pe inelul regelui folclor. Cum ciocîrlia farmecă suratele din câmp, văzduh și frunziș, să tacă și să o asculte, și ea, fermecătoarea Maria Ciobanu făgăduiește cu glasul și i se simte adeverirea făgăduinței, că olteanul varsă, la auzirea cântecului, orice rău din inimă, nu fără voia lui, ci cu voia bunătății ce-i bate la inimă. Cântecele Mariei Ciobanu vin din generosul tărâm al mângâierii peste care e împărat dorul și împărăteasă dragostea. Tărâmul acesta
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
fi profund conturată identitatea numai cu numele ei, fără numele Maria! Maria e onomastica oltenească, după cum numele Oltenia e al unui colț de țară românească, mai iubitor ca nicăieri și mai înflăcărat de cântec decât cerul umplut cu stele. Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404584380.html [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
în partea de apus a comunei, apoi au sosit cei din zona Râmnicului Sărat ce s-au așezat în mijlocul comunei formând cartierul Băjinari, aceștia fiind împroprietăriți cu 25 ha fiecare familie. O ultimă migrație a fost prin anii 1936, al oltenilor și tulcenilor, când au sosit vreo sută de familii și cărora li s-au dat câte 9 ha de pământ în proprietate. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
oferită de Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj Premiul II la Concursul Național „Permanențele unei biografii eroice”, Alba Iulia, 2000 Premiul și Medalia pentru critică literară „Duiliu Zamfirescu”!, Focșani, 2000 Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate oferită de Asociația Epigramiștilor olteni prin domnul ambasador Petre Gigea-Gorun. Premiul OPERA OMNIA oferit de acad. Gh. Păun. DIPLOMA PREMIULUI I la Concursul Internațional de Poezie STARPRESS, 2010, pentru românii din întreaga lume. DIPLOMA și TROFEUL DE EXCELENȚĂ la Festivalul Internațional „Mihai Eminescu - Poet Național
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
ea, încununarea eforturilor pentru reunirea familiei. O surprinse pe Marieta dând aprobator din cap. Drept e că fiecare se gândea la altceva: una - ca la o posibilă soluție de redresare a mariajului, cealaltă - ca la aducerea laolaltă a familiei de olteni dezrădăcinați prin destin de locurile de baștină, ca la o eventuală continuare armonizată a vieții trăite de toți înainte... Reaminti cum Artemie îi spusese lui cumnatu-său Costin, la un pahar de vorbă, că ar vrea să vină și el cu
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
informare în masă la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 19 octombrie 2009, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată . p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN București, 19 octombrie 2009. Nr. 45. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216128_a_217457]
-
de vicepreședinte al Autorității de Audit. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 27 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN p. PREȘEDINTELE SENATULUI, PETRU FILIP București, 27 septembrie 2011. Nr. 17. --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235412_a_236741]