1,160 matches
-
ambilor părinți, el trebuind să gestioneze afacerile familiei și creșterea fraților săi. Toată această varietate de narațiuni este realizată dintr-o perspectivă nouă, cu metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
turci în 1717 și prin tratatul de pace, turcii le-au cedat habsburgilor Banatul, Serbia și Oltenia. Habsburgii au numit Oltenia ”Kleine Walahei” și au vrut să introducă ordinea și administrația lor, dar nu le-a reușit, deloc, datorită revoltelor oltenilor ce au început să se adune în cete haiducești, culminând cu lovitura reușită dată de Pavel Haiducul caravanei habsburgice formată din douăzeci de care, cu pereți metalici, ce strângeau taxele pentru Viena. Isprava haiducului a zguduit finanțele Vienei în acel
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
ceea ce e înzestrat în folclor, să-și asume un rol de promovator și făptuitor al lui, artistul Gelu Voicu afirmă cu dovada faptelor, că izvorul muzicii populare, în Teleorman este acasă! Pare pur până la ingenuitate, izbutind să dea ocol întregii Oltenii, ca bărbat mândru, frumos, elegant în minunea de straie populare, cu fluierele sale și cu glasul său, în care e rostogolit tot ce a plâns olteanul sau tot ce l-a înveselit. Nu interesează ce vârstă are Gelu Voicu. Pare
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
populare, în Teleorman este acasă! Pare pur până la ingenuitate, izbutind să dea ocol întregii Oltenii, ca bărbat mândru, frumos, elegant în minunea de straie populare, cu fluierele sale și cu glasul său, în care e rostogolit tot ce a plâns olteanul sau tot ce l-a înveselit. Nu interesează ce vârstă are Gelu Voicu. Pare într-una tânăr, ca pandurii, și e falnic, asemenea! Are o virtuozitate a interpretării instrumentale cu toate felurile de fluiere, are o frumusețe a vocii, o
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
și comedie Amza Pellea, cu al său, halucinant, Nea Mărin, iar, ceva mai de curând, dar, totuși, de 21 de ani, Slatina lui Eugen Ionescu. Meridionali până-n prăsele (cum ar zice scriitorul cu obârșii în Bălăcița mehedințeană: Nicolae Dan Fruntelată), oltenii sunt, dintre români, cei mai solari și temperamentali, cu zvâc de argint viu și viteză de reacție amețitoare, de titirez tinzând să prindă a treia viteză cosmică. Și, dacă s-ar putea, să-l ia măcar pe tunătorul și fulgerătorul
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
acestui ținut românesc iradiază cvasipermanent lumină, seninătate, bună dispoziție și un apetit deosebit de a vorbi ,,în dodii”, ,,pe dedesubt”, ,,în dungă”. Mai tot timpul, ei fac slalom prin pădurea nebună-nebună-de-legat a tâlcurilor subtile ale Limbii Române. Într-un dialog cu oltenii, ceilalți locuitori ai țării noastre trăiesc un stres special, deoarece nu știu, mai niciodată, când vorba acestora este în glumă, cu un umor amical imperceptibil, ,,în doi peri” ori apodictică. Pe oltean nu prea ai de unde să-l apuci și
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
subtile ale Limbii Române. Într-un dialog cu oltenii, ceilalți locuitori ai țării noastre trăiesc un stres special, deoarece nu știu, mai niciodată, când vorba acestora este în glumă, cu un umor amical imperceptibil, ,,în doi peri” ori apodictică. Pe oltean nu prea ai de unde să-l apuci și să-l ții sigur în mână, întrucât este iute ca ardeiul cel mai iute, furtunatic și alunecos precum peștii numiți oclei și bibani, fâțe, păstrăvi sau Regina Bălții, dar și de neatins
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
pradă: zăganul - vulturul oltenesc, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja dispărut definitiv. Pe scurt, ceea ce sunt gasconii în Franța, sicilienii în Italia, bascii în Spania, adică oamenii Sudului, Meridionalii din țările zise latine ale Europei, exact la fel sunt oltenii în raport cu ceilalți români, din marile provincii istorice ale țării noastre. Leagăn al floretiștilor ,,in aqua forte” -, Oltenia a dat (presei și culturii, spiritului românesc și european) caricaturiști de temut, a căror talie continentală rămâne, preste vremi, irefutabilă. Amintim doar pe
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cinice, ci de-a dreptul sadice, foiletoanele umoristice cunoscând un apogeu de neimaginat. Este singurul dintre cele patru grupuri care s-au afirmat nu doar pe ecranele televiziunilor, dar și pe marele ecran, prin filmele de lung metraj ,,Garcea și oltenii” (2001) și ,,Trei Frați De Belea” (2005). Scenariști: Radu Pietreanu și Mugur Mihăiescu. Fenomenul ,,Vacanța Mare” - pentru că, ne place ori nu ne place, acesta-i adevărul: Grupul ,,Vacanța Mare” este un fenomen de amploare națională, fie el nu neapărat (evident
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
totul aparte, special, creat de Spiritul Oltenesc. Ingeniozitatea a constituit un solid temei pentru spectacolele lor electrizante, în care butada, parodia, pantomima și veselia au făcut casă bună. Teme-totem precum Cobilița, Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Papornița, Prazul, 24 de măsele, Nea Mărin, bancurile cu olteni s-au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
și evitat chiar și de vechii săi prieteni până la moartea survenită în 1965. S-ar mai fi putut ei oare întâlni? Probabil în Basarabia, unde preotul militar Gheorghe I. Cotenescu a pătruns cu Regimentul “de fier” 9 Vânători comandat de olteanul „Vicus”, colonelul Gheorghe Rasoviceanu [printre foarte puținii generali “à la suite” din armata română, numit cap de regiment pe durata vieții sale - n.a.]. „De la Nistru și până la Tisa”, ca în “Doina” lui Eminescu, Gheorghe I. Cotenescu și-a îndeplinit misiunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mă frațâlor, neam de neamu’ vostu să nu pată ca mine! Bă, nu te râdea, bă, că râsu’ să ia! Al dreacului ce să ia! Auz’ la nașa Reta, bufet suedez la olteni!?... Și Veta să uită în gura ei. Și dă-i pregătire! Ca la ristorant, ce mai. O dată țî să-nsoară băiatu’, zâce. Da’ să vez’ cum să-ncâlciră ițăle, păi da, că să-ncâlciră de zâci drace. Că eu le
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe bani care mai de care. Așa salvai bănișorii auz’!? Prau’ s-alegea dacă nu-mi pica fisa la timp! Bufet suedez la olteni, auz’!? Pune-ți, bă, petecu’ dupe cum ți-e sacu’ și nu te mai țâne fudul, că-ț’ iasă fudulia pe nas când ți-e lume măi dragă! Să fiți iubiți! Și la bună vedere! Referință Bibliografică: Bufet suedez (Scheci
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
ei. Vasilică dădu a lehamite din mână și deschise unul dintre dosarele pe care le aruncase pe birou. Auzise de atâtea ori avertismentele lui Loți încât acum nici nu le mai băga în seamă. Îi plăcea fata, blondă și subțirică, olteanului i se aprinseseră călcâiele, dar nici nu-i trecea prin cap să se însoare. Cel puțin nu deocamdată. Sus, în biroul lui Simion Pop, Cristi răsfoia un dosar gros. Rapoartele cu privire la disparițiile din Baia de Sus erau adunate toate acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a sărit în față ori era un obstacol pe drum din pricina căruia a fost obligat să oprească. Nu, domnule inspector, nu-i asta! Cristi se ridică de șale și îl privi mirat. Nu-l incomodă nimic la condus! spuse repede olteanul. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, l-ar fi luat peridocul înainte ori uitați-vă că acesta nu derapă de loc. E bine mersi la locul lui, aliniat cu remorcherul. Pohoață avea dreptate, nu se vedea nici o urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mașina se oprește pe loc, dați la automat. Cristi ridică din umeri. Pohoață avea dreptate. Desigur că așa ar fi acționat și el, dar nu-și pusese niciodată problema să facă o teorie din asta. Trebuia să recunoască că ideea olteanului nu era proastă, ceea ce spunea el avea sens. Eu așa cred că se întâmplară lucrurile: băiatul ăsta venea aseară spre garaj, adică să descarce buștenii și apoi să tragă la garaj. Dintr-un motiv necunoscut, când ajunse pe aici prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl reprezenta drumul. Nu uitați de sălbăticiuni! L-o fi speriat ceva. Ce? Sunt animale sălbatice pe aici? Sunt! Nu mai spune! Nu știam. Aveți lupi, urși? Nu. Din ăștia nu avem. Ori, poate, n-am auzit eu? se scărpină olteanul în creștet. Ei, lasă! izbucni în râs Cristi. Și atunci ce l-a speriat? Un bursuc ori poate o veveriță? 7 Cămașa i se lipise de spinare imediat ce ieșise din sediul secției de poliție. După răcoarea din pădurile prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o raită prin pădure. Agentul Pohoață, unul dintre colegii domnului Pop, s-a oferit să mă însoțească. A, dădu ea din cap, -Vasilică. Da, el. Nu știu cât de bun poate fi el ca ghid, nu e de pe aici. Am observat. E oltean sadea, se cunoaște de la o poștă. După vorbă este imposibil să-l confunzi. Da. Credeți că e ceva deosebit, ceva ar trebui văzut în mod special? întrebă Cristi curios. Depinde. Dacă vă place natura, da. Sunt o mulțime de locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tare? Păi, era acolo un investigator care spunea așa: dacă elimini tot ceea ce nu poate să fie, nu-ți rămâne decât ceea ce este, spuse agentul dintr-o suflare. Măi Vasilică, tu ai o problemă cu limba română, poate fiindcă ești oltean, dar în principiu ai dreptate. Este vorba de meto da, sau lista, lui Sherlock Holmes. Chestia asta sună cam așa: dacă dai deoparte toate ipotezele care nu se potrivesc cu investigația în cauză, ceea ce rămâne reprezintă varianta adevărată a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în stare să vorbești românește? Dar eu vorbesc românește, se apără Vasilică. Ce, credeți că mie nu mi se pare că dumneavoastră vorbiți ciudat? Cristi dădu a lehamite din mână, ignorându-l. Nu avea rost să pornească o polemică cu olteanul. Îl înțelegea foarte bine, așa era el obișnuit să vorbească, dar verbele la perfectul simplu îl zgâriau la ureche. În situația aceasta, adică atunci când constați că ți s-a epui zat lista, înseamnă că nu ai luat în calcul toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
te așezi cu picioarele în apă rece și să găsești alte piste de investi gație. Pricepi? Aha! Ce dracu', măi Vasilică, e la mintea cocoșului. Pentru dumneavoastră, domnule inspector. Cristi îl privi pentru o clipă circumspect, încercând să vadă dacă olteanul vorbește serios ori încearcă să-l ia peste picior. Pentru că aveți atâta experiență! adăugă Vasilică lămurind situația. Tot chichirezul acestei metode este să-ți rămână una dintre piste și nu să le elimini pe toate. Atenție însă, asta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vedem! Cum e ipoteza aceasta? E credibilă? Da, s-au mai văzut asemenea situații în care s-au format crăpături în scoarță. E posibilă? Puțin probabilă la noi, dar nu imposibilă. E investigabilă? Nu, pentru că, oricât de șmecheri sunteți voi oltenii, n-ai să poți coborî în iad niciodată. Cel puțin nu atâta timp cât mai ești încă în viață. Ei, dacă trebuie, mă duc și acolo! se bățoși Vasilică. Te duci, pe dracu'! Fugi, măi, de aici! Dacă ai terminat țigara, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-mi trece. Tu nu pricepi că mie nu-mi place să lucrez așa? La asta se apelează numai atunci când celelalte proceduri dau greș. Păi, nu ne aflăm într-o asemenea situație? Ce vrei să spui? îl privi circumspect Cristi pe oltean. Nimic altceva, decât că, taman asta ni se întâmplă și nouă acum. Făcurăm cercetări peste cercetări și nu găsirăm nimic de care să ne legăm. Asta vreau să spun. Care cercetări, agent? Abia ieri a dispărut șoferul. Noi nu avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]