762 matches
-
și tremurând, m-am dus repede la unchiul Staricu, fierarul, care le știa pe toate pentru a mă lămuri, când și unde-l împușcă pe cel cu șapcă. A râs de i s-au văzut toate cele douăzeci și patru de măsele oltenești: Băi nepoate, asta-i, numai așa, o vorbă de pe la noi, o spunem când ne asmuțim pe vreu’. E o vorbă, nu-l împușcă nici dracu’, deși pe zdreanța ăsta cu șapcă mare bucurie ne-ar face de l-ar lua
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
vremii, îl năpădiră lacrimile, gata-gata să-l înece. Și se lăsă plânsului îndelung, amărât... pentru arnăut, pentru fete, pentru țara împilată în vremurile vechi de fanarioți și otomani, pentru cei din oastea lui Tudor care se prăpădiseră pe-acele plaiuri oltenești în drumul spre făptuiri înalte... Ostoindu-și durerea, băiatul se pomeni c-avea în mâini năfrămuțele aflate în vis. Le puse pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul roș-galben-albastru, sfânt călăuzitor al străbunilor în 1821... * După ce se
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1480233055.html [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
cutezanță, de pictorul român Romeo Niram. Iată-i și pe cei doi vizionari, Brâncuși si Einstein, pictați „în oglindă”, în acel „plasmatic” tablou, intitulat la fel, Începutul Lumii, într-un câmp energetic radiant, „mărginit” doar de geometria arhaică a scoarțelor oltenești: două portrete hologramate, brâncușiana sculptură a Începutului și formula Universului, dublu înscrisă pe soclu. Niram ne conduce astfel într-o sală nepereche dintr-un futurist Muzeu al Geniului Uman. Gratuitate sau clarviziune? Într-o însemnare recent publicată, Brâncuși consemna în
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_bra_dan_caragea_1368620834.html [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
o Unire pe ocolite va fi însemnând, totuși, o primăvară - o primăvară neconvențională, nespecifică climei temperat-continentale, una “polară” (și ca lungime, și ca temperatură). A te scărpina cu mâna stângă la urechea dreaptă (și viceversa) știm că e o “deprindere” oltenească (în glumă, vorbind), dar iată că, în politica “internațională”, româno-română, se practică asta cu extindere la tot neamul. Vasăzică nu se poate altfel decât pe această cale lungă, ce ar putea dura un pătrar de veac, după o declarație a
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/_nu_sunt_cititor_in_stele_o_co_gheorghe_parlea_1331749529.html [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
și-ar construi arhetipuri de eroi, în mijlocul inimii sale poetul și-ar găsi melancolii pentru poeme, în vibrațiile emoțiilor sale visătorii și-ar așeza sufletul, iar în glasul ei vulturul și-ar afla un văzduh...! Zice că a moștenit „zvâcul” oltenesc de la tată, iar blândețea și buna-cuviință de la mamă. Zece ani a slujit ca pasărea pădurii, cu trilul, Ansamblului Artistic al Armatei, cu strunele de mătase ale vocii sale. Muzicienii Jolt Kerestely, Marcel Dragomir, Dan Ștefănică, Dan Ardelean, Constantin Popovici, Octav
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495011883.html [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]
-
ce e curat și frumos. De fiecare dată am în traistă scoici de diferite mărimi. Îmi amintesc de mare și îmi aduc la ureche vuietul mării. Cânți într-un anume fel dragostea dobrogeană. E altfel ea, față de cea moldovenească, ardelenească, oltenească...? În Dobrogea se cântă altfel decât în alte zone: în Teleorman dragostea se cântă „în draci”, tumultos, cu mult patos, de pildă, pe când dragostea dobrogeană este una mult mai adâncă, nu atât de zbuciumată, mai timbrată, mai curată, mai adâncă
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
trecut, aduse acum în prezent. Prozele sunt un moment necunoscut, din câte alte miliarde similare și nedescoperite încă pe pământ. Autorul are curajul de a ieși în fața tuturor și de a-și striga crâmpeie de amintiri, uneori dintr-un sat oltenesc, alteori din locuri fără vreo importanță anume. Ridicate la nivel de arhetipa, ele încearcă, cu succes, recuperarea unor modele ancestrale, fundamental românești, care cu siguranță se vor face sonore în contextul universal al unor valențe. Cu cât ne vom îndepărta
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
la Biserică, Bărbații intrau primii și deșertau într-un hârdău din lemn de salcâm (erau 2-3), vinul ales cu grijă ca de împărtășanie, dintr-o sticlă, sau două. Vinul sălta în hârdău, în stropi ca într-un joc de călușari oltenești sau poate din cauza hărmălăii de amestec, de carcalete, care mai târziu îi turmenta pe unii prea însetați sau pe alții neobișnuiți. Urmam noi copiii înflăcărați de bucurie ca niște paji de curte regală, apoi Femeile, care scoteau din coșurile pline
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
apele îi taie în drumul lor spre îmbrățișarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, țesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale și multele canale cenușii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit și rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori și rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată! Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se știe
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Fără cântec ei ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec...! Așa cum le-ar fi stat fără părinți și frați. Dar cântecul folcloric oltenesc a fost cules, studiat, păstrat și în aceeași măsură dăruit fără risipire, pentru înmulțire și împodobire prin glasul cântăreților, pe de o parte, dar și prin lucrări de referință, spectacole, emisiuni, filme documentare etc - în spatele și deopotrivă în avangarda spectacolului
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă. E oltean neaoș, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând și prezentând grandioase și fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artiști ce-acoperă toate zonele etnofolclorice românești. Încântător, spontan, binedispus, stăpân pe arta conversației, densă și extrem de agreabilă, prezentatorul și artistul Georgel Nucă
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
din văzduhul ei sufletesc i-au albăstrit ochii, iar umbra macului câmpiei folclorului românesc i-a îmbujorat obrajii, pe când umbrele gândului i-au subțiat conștiința în trandafir cu o inflorescență multicoloră, aromitoare, împrospătată de soare, frăgezită de rouă, al cântecelor oltenești, mirabil de lirice, calde, melodioase ca o catifea ce înfașă sufletul, ca un sân ce atrage inimă lângă inimă, ca o gură ce sărută o carte de rugă! Cum, însă, e răpitoare o floare de artistă care mai e și
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434868482.html [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
spiritului! E o fericire bivalentă sorbirea cu ochii și urechea în același timp a artistei Steliana Sima, pentru că adevărul fericirii nu poate să se fixeze pe desfătarea dintr-o parte și decăderea din alta! În plus, interpreta de muzică folclorică oltenească Steliana Sima e înveșmântată într-un port popular cu motive ce justifică termenii descrierii creației monumentale cu suveica și acul de cusut, din pânză, fir și minune! De fapt, Steliana Sima, născută la 6 ianuarie 1965, la Cilieni, Olt, subcomisar
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434868482.html [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
-i fim rescunoscători. Cu dânsul nu ai voie să greșești nicioadată, fiindcă este ca un adevărat părinte care se ocupă de copilul său. Este meticulos în ceaa ce însemnă artistul interpret, melodie, text, și cântă odată cu solistul. Intră în atmosfera oltenească cu atâta măiestrie, că în momentul când orchestra d-lui se supune unei baghete vrăjite, juri că te afli la noi în Oltenia. Cunoaște toate zonele folclorice și, orice cântă la vioara sa fermecată, te face să-l consideri dobrogean
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
multum”. În două sute de pagini, tratează volume din aproape toate genurile literare. Prima parte, Fapte ale discursului epic, pune alături scriitori aparținând unor perioade diferite: Al. Macedonski, Ion Floricel, Florin Logreșteanu, Veronica Balaj ș.a. Ceea ce-i unește, dincolo de spiritul originar oltenesc, care exprimă ceva din retorica latină, e capacitatea acestora de a fi oferit în scriitură, note estetice particulare. În cuprinsul propriu-zis al cronicilor, se evaluează, în mod instruit și mobil, aspectele originale ale volumelor vizate. Moara de nisip de Viorel
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/petre-ciobanu-minotaurul-si-floarea-de-crin-minotaur-and-lily-flower-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
bună dintre soluțiile posibile de a trăi, a o repeta este inutil. Două experiențe abordate separat, dar care izvorăsc dintr-una și aceeași atitudine mentală sunt culturismul (ca exercițiu sportiv) și prezența pe stadion (ca mod de integrare în solidaritatea oltenească). Spiritul fotbalistic alb-albastru și obstinația culturistă a profesorului își găsesc convergența în tabloul oltenilor de oriunde: „ambițioși, talentați, dornici să obțină fastul finalului” (p. 69). Importantă este și experiența cazonă. Ea este luminată atât de interesul pentru comportamentul impus de
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-umbra-scrisului-roman-the-article-refers-at-the-book-dan-ionescu-shadow-writing/ [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare încât nu a mai putut să o stăpânească, nici să adune averi cât ar fi vrut pentru el și Imperiul Otoman în declin, datorită corupției fără margini ce îl cuprinsese și ascensiunii Imperiului Habsburgic. În acest
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
din rai. Ia uite, domnule, mă gândii eu, ce face și muzica din om, mai ales după ce e un pic afumat! Acum să fie și domnul inginer Ionescu, ce i-ar mai înjura el că nu cântă și cântecele lui oltenești! Nu trecu mult și-l văzui printre acei jucători, se împleticea, era beat mort, imita și el acel joc ca o paiață, lumea îl îmbrâncea și râdea de el. M-am sculat să-l trag mai la o parte, dar
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1440962908.html [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Tata: Așa e. Atunci, ce e de făcut?! Vameșul:Ar fi o soluție. Îl declarați aici că e ungur și că mergeți cu el în vizită să vadă și el festivalul de umor de aici. Îi facem pe loc pașaport oltenesc pentru vizitatori străini. După aia, dacă reușiți să-l vindeți, îl vindeți, treaba voastră. Tata: Păi dați-i și lui un pașaport, atunci! Vameșul:Stai să-l scriu. Așa... Deci cum să-l cheme pe ungur? Tata: Victor Istvan. Vameșul
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469023373.html [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
exact o săptămână (aici se poate admira seriozitatea specific nemțească), în dimineața când oaspeții își luau micul dejun cu ouă ochiuri, slăninuță la grătar, brânză de vaci cu smântână de bivoliță, friptură de pui cu mujdei, vestiții de acum cârnați oltenești, pe care, mai ales Heimlich îi aprecia din cale afară, cu murături proaspete de la butoi, dar și cu o țuică înainte, plus un kil de vin care sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
puțin mincinos decât finitul. - Sunteți oltean, asta chiar e prea de tot, născut și în patria vinului - la Drăgășani -, ați făcut școală la Baia Mare și locuiți la Cluj. Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_sa_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini_.html [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
a sublinia că o parte din textele cuprinse în culegerea de povestiri umoristice VINDECĂTORUL DE PROȘTI, ar putea fi puse în scenă, având succesul asigurat. Bunăoară, „Vindecătorul de proști”, „Amicul meu ziarist”, „N-o să-ți vină să crezi” și „Vama oltenească” pot urma altei piese („Despre ameni și câini”), inspirată din altă întâmplare adevărată) care a fost savurată de publicul din mediul rural, dar și de cel din orașele care nu s-au rupt definitiv de viața satului. Nicolaie Dincă, prolific
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1463233068.html [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]