760 matches
-
Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-a spus, cel mai bun prieten a lu-ginerică. Omul de legătură cu mireasa noastră, (Comună!), care, jmechera, s-a nuntit în secret cu fiecare, și, culmea, declară - că este pentru oricine-i declară dragostea - tot fată mare
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt.De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-a spus, cel mai bun prieten a lu-ginerică. Omul de legătură cu mireasa noastră, (Comună!), care, jmechera, s-a nuntit în secret cu fiecare, și, culmea, declară - că este pentru oricine-i declară dragostea - tot fată mare
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
cărțile mele și familia mea. -Are o scuză. Trebuia să încrimineze situația ta de burghez.O impuneau cenzorii comuniști. Să lăsăm asta... L-am privit cum își soarbe liniștit și gânditor vinul din cana de pământ ars pictată cu motive oltenești. Între noi se lăsase o liniște adâncă lungă de aproape șaptezeci și cinci ani. -Dragă Gib, ce mai face Nelu-Onică ? -Ce să facă și el!? A depus o cerere la Școala de Ucenici, unde predă muzica, pentru a primi un concediu de
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
sumară îi ieșeau niște țurloaie de țâțe ca două delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora defrumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
pentru a-și împlini visul. În prezent, aceasta este medic titular la Serviciul de Cardiologiedin cadrul spitalului regional de la Lauteur -Wissembourg din Franta.Laura Pop s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe parcurs însă, își
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
actele lor de mare virtute, bravură și vitejie au dobândit, prin hrisoave de la domnii ulteriori pământeni recompense și favoruri (p.155). Autorul (C.V.O.) și-a pus întrebări despre originea numelui și a familiei, arătând că în catagrafiile de nume oltenești nu a găsit și pe Mehedințeanu. Astfel, acesta este de părere că numele inițial era Glogoveanu și că cel de Mehedințeanu era un fel de cognomen , de bravură (p. 155). Glogovenii au fost boieri mari -aveau o moșie de baștină
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
la dispoziția lui C.V.O de Ion Glogoveanu rezultă în mod indiscutabil că acel vestit Lupu Mehedințeanu, era de fapt un Glogoveanu și că dacă a purtat numele de Mehedințeanu a fost tocmai ca să marcheze și mai bine originea sa oltenească din Mehedinți, de care se vede că se mândrea, fiindcă îl găsim semnând documente Glogoveanu Mehedințeanu (C.V.O. p. 156). Constantin V.Obedeanu, (C.V.O.) dă rezumatul celor trei documente :- Hrisovul lui RaduVV din 12 ianuarie 1609 prin care întărește
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
puțin mincinos decât finitul. - Sunteți oltean, asta chiar e prea de tot, născut și în patria vinului - la Drăgășani -, ați făcut școală la Baia Mare și locuiți la Cluj. Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
ață pentru tăierea cordonului ombilical, spirt, țipirig, oțet de levănțică pentru resuscitarea copilului sau a mamei, iască de stejar pentru stoparea sângerării. - Of! Doamne! Nu mai sosește doctorul acesta!..., se frământa maiorul în fața conacului construit în stil de culă 18 oltenească. Și ce vreme, Doamne! Au trecut Babele... și iarna tot nu s-a isprăvit. - Nu vă mai frământați, boierule, vine și doftorul acuși! i s-a adresat doica, Zița, adusă de pe moșiile Olteniei, ieșită în prag, îngrijorată că nu apare
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
scumpe, copertate cu piele, scrise cu litere de aur, tablouri cu imagini bucolice și panoplii cu arme. Copilul era încântat de viața patriarhală, cunoscând obiceiurile locului, de care se bucura alături de mamă și angajații „casteluluiˮ, construit în arhitectura unei cule oltenești. Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
cana din porțelan cu apă și a început să-i toarne ușor în palmele întinse deasupra ligheanului de porțelan alb. - Luați și săpunul! Așa... frecați bine... După ce s-a spălat, Alexandru a luat prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești, la unul din cele șase războaie aflate 26 la conac. Apoi s-a îndreptat către sufragerie, unde se afla masa pregătită cu farfurii înflorate, Schlaggenwald, și tacâmuri din argint - antique din Norvegia, marcate 1850. La masă se aflau deja Caterina
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
masă, așa cum era orânduit, Alexandru a fost condus în camera lui, pentru somnul de după-amiază. Afară vipia verii juca în aer. În conac, între zidurile groase, ca de cetate, era plăcut și răcoare. S-a trântit în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
și-s curse din struguri aromitori, culeși din podgorii regale, sunt vinurile Principesei. „Când savurăm vinurile de la DomeniulCoroaneiSegarcea, trebuie să ne gândim la minunatele licori care au adunat în picături bogăția acestui pământ vechi, soarele verii arzătoare, îmbogățite de cântecele oltenești, freamătul toamnelor românești și nobilitatea de catifea regală”, descrie în cuvinte mirajul fluviului de viață izvorât din podgorii, domnul Mihai Anghel, proprietarul de azi al Domeniului Coroanei Segarcea. Dintr-un pahar cu vin „Principesa Margareta”,poeții duc la lacrimile sufletului
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
la târg, precum Ceramica SCM Horezu a cărei expoziție se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine în interior și lac la exterior, covoare oltenești, confecționate din lână Țurcană 100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și atelierul și casa familiei Paloș Ion și Paloș Mihaela, din localitatea Horezu. Domnul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prezența copiilor la târg, de exemplu, elevii Școlii din Moreni, județul Dâmbovița, expun icoane pe sticlă, păpuși în costume populare, iar Clubul Copiilor din Horezu încearcă să atragă clienții pintr-o varietate de produse lucrate în ateliere proprii: ceramică, țesături, covoare oltenești, împletituri din șiret de cânepă, costume populare din Oltenia, păpuși îmbrăcate în costume populare din zonă, suporturi de flori făcute din împletituri, batiste cusute pe pânză și etamină. Micii meșteșugari le oferă vizitatorilor și demonstrații de lucru la roata olarului
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și culori felurite. Bogată și plină de semnificații este expoziția doamnei Nadu Antoneta din Bechet, județul Dolj, creator popular de covoare oltenești, țesute în război pe verticală și pe orizontală, din lână și bumbac, cu două fețe, cu motive florale, zoomorfe și antropomorfe. Lâna folosită este de culoare naturală sau vopsită cu extrase din plante și minerale, în general, predomină culorile vii
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Nadu Antoneta sunt apreciate atât în țară, cât și în străinătate, prin participarea la târguri naționale și internaționale, în Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, America, Thailanda. Crăcană Rodica, Costești, Vâlcea, aduce la târg țesături în război, pe orizontală, gen scoarță oltenească. Firele lucrate cu suveica sunt din lână Țigaie sau Țigaie în amestec cu Țurcană, în culori naturale: gri, alb, negru, combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
combinate cu bejuri în nuanțe de flori de tei, ceapă, cafea etc. Culorile sunt alese în funcție de starea sufletească a creatoarei căreia lucrul în războiul de țesut îi aduce relaxarea după munca zilnică. Maria Neamțu din Măldărești, județul Vâlcea, lucrează covoare oltenești, țesute în gherghef din lână de oaie Țigaie, în culori naturale: alb, gri, negru sau vopsite în război: roșu, bleumarin, roz, bleu. Niculescu Cristina, Stoenești, județul Vâlcea, creează obiecte de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
ocazia unor sărbători naționale sau de sfârșit de an școlar, cu elevii, în prezența părinților. La 24 ianuarie 1909, cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
o radiografie a societății românești de-a lungul unui secol, insistându-se pe deceniile de mijloc ale veacului al XX-lea, când România trăiește un crunt regim totalitar. Tot atât de bine, cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
primei conflagrații mondiale, fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
să meargă la slujbă, să respecte cu sfințenie posturile de peste an. Dacă, în acei ani, atâtea libertăți au fost îngrădite, cum se face că libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]