473 matches
-
te rostogolești, îți pierzi cunoștința. Când te trezești, lângă tine este un cioban sprijinit în botă și, alături, lupul, de fapt, câinele lui de nădejde. Răsufli ușurat și te bucuri, mai ales că ciobanul te ia la stână și te omenește. După masă, ieși în curte ca să admiri peisajul și, în drum, dai peste un alt câine pe care îl îndepărtezi, aruncând cu un băț spre el. Câinele pleacă smerit, în timp ce, aflat în preajmă, ciobanul încremenește și abia mai poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
toate aceste conținuturi inadecvate acestui întreg, sunt fie ignorate și uitate, fie refulate și renegate. Și acest fenomen reprezintă un anumit gen de autoeducare; însă unul arbitrar și violent. Imaginea ideală, spre care tinde automodelarea, pretinde sacrificarea unui material general omenesc mult prea mare. De aceea, astfel de oameni "personali" sunt întotdeauna sensibili, căci poate surveni foarte ușor un eveniment care să ducă la conștientizarea unui fragment indezirabil al adevăratului caracter ("individual"). Acest fragment, elaborat deseori cu greutate, al psihicului colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
conturează subtilitate și adâncime, deopotrivă intelectuale și sentimentale: "Orice <<pătrundere>> în Celălalt, prin persuasiune sau amenințare (...) se învecinează cu eroticul și îl declanșează. Încrederea, oferta și acceptarea au rădăcini sexuale. Predarea și învățarea sunt modelate de o sexualitate a sufletului omenesc altminteri inexprimabilă. Această sexualitate erotizează înțelegerea și imitatio. Adăugați la acestea detaliul esențial că în arte și în umanioare, în general, materia de predat, analizat și exersat sunt ele însele încărcate de emoție. Emoția aceasta va avea în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lor producând transformări profunde. Activitatea profesională, viața socială și familială au operat în plan psihic, moral și comportamental. Cu bucurie am constatat că vorbele lor au măsură și greutate, limpezime și înțelepciune. Mi-am dat seama că am în față omeni maturi și cumpăniți. În spusele lor sunt evocate experiențe profesionale, aspecte din viața de familie, fac referiri, cu nedisimulată mândrie, la proprii copii, liceeni sau studenți. Și modul de a se distra poartă pecetea timpului scurs de la absolvire. Dansează mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Om scos din el însuși și jigoduit à la Sepp aș fi putut să-l omor pe Dumnezeu de bunăvoie încă din copilăria sa pentru un om mare dacă un singur om mare mi-ar fi mângâiat mâna corpului meu omenesc până când ea ar fi devenit corp. Dumnezeu și-a mâncat încă din vremea petrecută în Tineretul hitlerist platfusul (respiră greu) În fiecare om stă o rană grea, a lui și a propriului munte Dacă îi merge bine Arătura nu va
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Oamenii Care nu au vrut să mă aibă Voioșia mea au zidit-o într-un coteț de câine în fața unei case calde și lașe Voioșia mea a fost mereu o jignire puturoasă în fața caselor omenești care urau cu atâta avânt Omenii Totul a fost oribil Oribil din craniul meu din pântece Pântecele meu mort în craniu Oamenii Toți având la ei povești, o groază de povești excitante Și ei înșiși terminându-se în cele mai împuțite povești O să mă aducă acasă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tău crestat. Mariedl se apleacă către inspector și își ridică rochia. Fratele lui Mariedl se masturbează ca un apucat. INSPECTORUL DE POLIȚE: Dumnezeule, curul ăsta... Toate puturoșeniile împuțite și scârboase.. Lepra, ciuma și cancer de piele adunate în curul ăsta omenesc ca un vulcan.... Eu trebuie.. Pur și simplu trebuie... Am vrut de la început să mor ca un om rău în haina lui polițienească. O atacă pe zâmbitoarea Mariedl pe la spate și termină imediat. Îngenunchează și sughiță. Acum... Acum sunt eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
T1 → R3 etc. Astfel, în acest text, tema din prima frază este reluată de trei ori printr-o formă pronominală: Cei din familia Bloyé trăiau pe atunci ca în convalescență. Ei cădeau puțin câte puțin pe ei înșiși ca niște omeni slabi care s-au înfuriat, ei se abandonau, brusc destinși, după ce au trăit toți acești ani cu cea mai mare atenție și angoasă. Ei își refăceau viața mutilată cu răbdarea unui animal inferior 257... 3) progresia cu temă derivată este
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
faptului că aparțin unei clase. Prin urmare, se poate vorbi atât despre anumiți oameni, cât și despre oameni oarecare; determinanții hotărâți: un anumit număr de grupuri nominale definite apare în legătură cu anafora asociativă. Această asociere se poate stabili prin părțile corpului omenesc: "fețele", "sudoarea" sunt asociate actantului din afara cotextului, adică din mulțime; în schimb, "pantofii" și "cămașa" se bazează pe un stereotip cultural (în secolul al XIX-lea, nu toți oamenii din lume aveau pantofi și cămăși). Cealaltă rețea de asocieri ține
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
istoriei neamului omenesc din SST si HA. Sethienii Îl venerează pe Seth, izvor al tuturor virtuților, alias Cristos și Isus. Lumea a fost creată de Îngeri, care au ajuns să se lupte Între ei din pricină că Îl considerau strămoș al neamului omenesc unii pe Abel, alții pe Cain și nu puteau cu nici un chip să se Înțeleagă. Mama, aflată mai presus de Îngeri, a predeterminat nașterea lui Seth, depunînd În el o scînteie din Puterea transcendentă, cu scopul de a incita omenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
l-au avut târziu, după douăzeci de ani de căsătorie. Acest fiu iubește o păstoriță, Narcisa, dar cu puțin înainte de căsătorie, cei doi tineri sunt omorâți de trăsnet. Părinții, zdrobiți, își doresc moartea. Jupiter și Mercur sosesc acolo și sunt omeniți. Este tăiată pentru ei gâsca (singura), prevăzută pentru căsătoria fiului. După ce le-a ascultat povestea, Jupiter ia cenușa lui Aret și a Narcisei și îi recheamă la viață. Ei obțin transformarea colibei în templu ai căror preoți devin. Aret și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
li se poate replica astfel: o lege nescrisă a păstorilor mai de frunte îi încuraja să se întreacă în agonisirea de turme multe și să petreacă prin sate cu fală, înconjurați de slujitori și de prieteni, pe care să-i omenească la popasuri cu generozitate, de să li se ducă vestea. Nu-i era lui Nechifor Lipan mintea la acumularea de capital, nici măcar în forma lui „primitivă”, la „inginerii financiare”, cum divaga Paul Georgescu întru-un studiu consacrat problemei. Din contra
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
chef să faci "vocalize". Dar le faci. Există zile mai bune și există zile mai puțin bune. Atât pentru scriitor, cât și pentru cititor. Vocalizele din acest caiet nu mai sunt liber alese, ci exerciții la o temă dată: invenția omenească hotarele. Așadar, un al doilea caiet de vocalize: De ce vocalize în re minor: pentru că dacă ne referim la Hotarele istorice, putem vorbi doar într-un registru mai degrabă trist; pentru că după Enigmele infinite, vocalize în do major, era firesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
este tot una cu crearea unor lumi mentale (descrise de artele poetice). Ar fi putut de asemeni, cu ușurință, să le treacă și la științele sufletului senzitiv, deoarece ele acționează asupra simțurilor. Științele sufletului (psihologia) sunt împărțite după tipurile sufletului omenesc: suflet senzitiv și suflet rațional (divin). Știința sufletului senzitiv este știința senzațiilor și percepțiilor. Sufletul senzitiv este considerat a fi un suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau În grupuri de asalt, hălăduind bezmetici, probabil Înfometați. Iar asta În partea cea mai civilizată a țării. Mai În interior a fost și mai provocator. La toate parcările, câțiva câini leșinați de foame sau lenevind, sătui, după ce au fost omeniți de trecători. Și cerșetori sau fel de fel de indivizi și individe care-ți oferă ceva sau formulează cereri de ajutor. La autogara Deva, lângă gară, popas obligatoriu pentru cei ce tranzitează, o lume agitată și pestriță, agresivă, grupuri pitorești
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
urbană) - ansamblu de măsuri ce privesc proiectarea și reorganizarea unei localități în scopul asigurării condițiilor optime pentru desfășurarea activităților umane; urbanizare - proces de dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. 2 AȘEZĂRILE OMENEȘTI VECHIMEA ȘI EVOLUȚIA AȘEZĂRILOR UMANE AȘEZĂRILE OMENEȘTI 77 Pământul românesc este un teritoriu de străveche locuire, așa cum dovedesc săpăturile arheologice și alte mărturii. La fel ca în cele mai multe țări ale lumii, și în țara noastră satul este cea mai veche
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
întâiului colnic, s au rupt din drumul cel mare, apucând în mică coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită idee am avut. - Iar am dreptate! îmi pare bine că îmi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
e impulsul primordial al creațiilor omenești, neam gândit mai întâi la Edenul terestru, a cărui amintire e atât de fecundă în voința de civilizație a omenirii, și la paradisul ceresc, a cărui aspirație ridică până în vecinătatea cerului plăsmuirile culturii. Spiritul omenesc însă, biciuit de nostalgie, descoperă urmele paradisului chiar în această viață, ce se zbate sub imperiul păcatului. Ideea acestor urme ale gloriei din care a căzut omul nu e o născocire a fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
instinctul erotic. E o problemă ce rămâne deschisă din punct de vedere teologic, dacă amorul sau dragostea erotică e de origine paradisiacă sau e o urmare a păcatului strămoșesc. Părerile clasicilor creștini sunt împărțite. Unii tălmăcesc porunca despre înmulțirea neamului omenesc ca o consacrare edenică a „nașterii seminale” și văd în prima pereche de oameni, dinainte de prăbușire, prototipul căsătoriei creștine. Alții socotesc legătura corporală fie ca pricină a căderii, fie ca urmare a păcatului. Damaschin reprezintă părerea din urmă. El consideră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-se la stâncă, contemplă acel șir de fapte fără legătură care devine propriul său destin, creat de el, unit sub privirea memoriei sale și, în curând, pecetluit de moarte. Astfel, încredințat de originea pe deplin omenească a tot ce-i omenesc, orb care vrea să vadă și care știe că noaptea nu are sfârșit, el nu se oprește niciodată. Stânca se rostogolește încă și acum. Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
foamei pentru a fi concediați. Evident, era mult mai profitabil să iei 12 - 18 salarii deodată fără să faci nimic. Nimeni nu s-a întrebat de unde vin acești bani pentru a fi risipiți. În mod paradoxal, în România de astăzi omenii harnici și responsabili sunt penalizați pentru a fi „răsplătiți” cei leneși și incapabili.” Într-o economie în care legea cererii și a ofertei funcționează, sectoarele profitabile ale ei creează locuri de muncă, crearea locurilor de muncă depinde deci de creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
simbol ce trimite, indică, conduce semantic. Astfel, plecându-se de la evocarea anticei cetăți caldeene de pe Eufrat în care iudeii biblici au fost aduși ca robi, se intenționează aducerea în prim-plan a mundanului omenirii decadente, a cotidianității profane în care omenii cetăților au uitat Divinitatea și s-au dăruit deschiderilor demonice. Despre acest mundan decadent rostește vocea angelică, în continuarea textului Apocalipsei: "A căzut Babilonul!" (Apocalipsa 14.8) Și eul meu, cu rădăcinile coborâte în infern după însemnarea cu semnul fiarei
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cărți, este aceea că personajele sale, personalități istorice, acționează de fapt ca niște marionete în mâna unor forțe nec uno scute, care le determină existența. Scriitorul denumește aceste forțe Destin, atunci când acționează în ambele direcții și Providență atunci când acestea ajută omenii. Și nu este o fabulație, ci realitatea de zi cu zi a speciei umane . Deci putem spune că destinul există pentru că p rea mulți oameni s-au convins de existența lui. Dar indiferent care ar fi cauza, reținem faptul că
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Priam pe tatăl celui care-l omorâse pe Patrocles, ci pe un bătrân, care îi amintea de tatăl său, și pe un om ale cărui nenorociri, în bună măsură pricinuite de el, le deplânge din perspectiva mai înaltă a destinului omenesc îndeobște. Apoi iese să își țină făgăduiala și o face regește: pune femeile să spele și să ungă leșul lui Hector, pe care până atunci îl pângărise atât de sălbatic, și să l îmbrace după rangul lui, cu veșminte pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
crește din ea un arbore în stare sa umbrească tot restul, un poem fundamental pentru lumea germană, ca și pentru întreaga omenire; un poem pe care îl iei in mână așa cum deschizi Biblia, spre a găsi acolo tot ce-i omenesc, rostit în cuvinte puternice și mângâietoare’’<ref id=”1”>Tomas Mann, Adel des Geistes, Bermann-Fischer Verlag, Stockholm, 1945</ref>Cu privire la ansamblul operei însăși autorul mărturisește: „Majoritatea spectatorilor se vor delecta numai în fața lucrurilor aparente ale operei mele, iar în paralel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]