307 matches
-
înlocuit și la Băile Comunale Iași și la Băile Slănic, de către doctorul Panait Zosin, care avea aceeași părere despre doctorul Brăescu: cu toate că era de acum în vârstă, era robust, totdeauna elegant îmbrăcat, sever, riguros în serviciu, dar bun și foarte omenos cu subalternii și cu pacienții. Părerea lui era că a sfârșit prin sinucidere. Cert este faptul că de prin 1913, doctorul Brăescu începe să arate ușoare semne ale unei oboseli sufletești care s-a accentuat continuu. Viața îi fusese grea
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
butoaie de plastic etc. etc. - ajung acolo unde trebuie. Un adevărat personaj de film acest Hans - pitoresc, încăpățânat și plin de viață - un bătrânel care, dacă n-ar fi existat ar fi trebuit inventat, pentru a ne învăța să fim omenoși. Tot o poveste românească se spune și în scurt-metrajul “Green Oaks”: într-un colț pierdut din Romania, la orfelinatul din “Stejarii verzi”, sosește o familie de elvețieni pentru a înfia o fetiță... doar că aceasta are un frate mai mare
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
avea un sistem de încălzire, simpaticul nostru șofer, inventiv și descurcăreț că tot românul lovit de greu, conștient că totuși el transporta oameni, a fabricat un fel de reșou proletar, alimentat de o butelie proprie de gaz. Cu toata bunăvoință omenosului șofer, căldura rămînea destul de aproape de sursa. Pasagerii ce depășeau zona favorizată s-au putut cufunda într-o amorțeala bizară, potrivită însă cu lumea lui Bulgakov, un răzvrătit visător, un scriitor disident ce a crezut fără ezitare în libertatea cuvîntului, dar
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
spun: „Aoleu!”. Mă reped și-l scot din priză. De aseară stă acolo. Ori s-a stricat, ori nu mai trebuie să-l încarc două săptămâni.) Acasă, am trăit printre oameni civilizați și indiferenți. Aici, la București, sunt indiscreți și omenoși. Eram la un chioșc de ziare. Din troleibuzul aflat în stație, poate zece persoane îmi făceau semne alarmate. Nu înțelegeam. Chioșcarul: „Cred că v-au căzut bani”. Îmi căzuse un leu. Corina s-a dus două zile la Londra, să
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
deveni periculoși. Vor scriitorii să apară la televiziune, apar, vor să devină faimoși, li se îngăduie și asta, dar nu cumva să aibă vreo opinie politică! L.V.R.: Afirmați undeva că "dacă oamenii ar citi, ar deveni mult mai buni, mai omenoși". N.A: Cuvântul e foarte apropiat de suflet, deci cred că dacă am citi mai multă literatură bună, ne-am apropia mai mult de spiritul omenesc. Toate dezastrele provin de la persoanele triste, decepționate, de la cele care nu sunt împăcate cu
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
sunt străine: „Dacă comandantul este înzestrat cu înțelepciune, el este în măsură să-și dea seama de schimbarea situației și să acționeze prompt. Dacă este drept, oamenii săi vor ști exact ce recompense și pedepse li se cuvin. Dacă este omenos, el își iubește semenul, îi împărtășește sentimentele și-i prețuiește munca și osteneala. Dacă este curajos, obține victorii sesizând fără ezitare momentul potrivit. Dacă este sever, trupele lui sunt disciplinate, pentru că îi știu de frică și se tem de pedeapsă
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii din respectivele posturi fac bună figură de indivizi omenoși. Metoda de a face din victime călăi și-a dovedit eficiența și în îndoctrinarea propagandistică la care-au fost supuși "politicii" începând din 1960. Dacă în prima sa etapă de detenție - afirmă Corpas - auzeai de la ei că regimul comunist mai
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Pleșu. Prozatorul Cristian Teodorescu se temea că ar putea "să apară tot soiul de prostii despre el în presă" pentru că "mulți habar n-au cine a fost". Teamă nejustificată: presa a preferat tăcerea. Cităm din portretul colegului nostru: "Cel mai omenos chirurg din România ultimilor 50 de ani ș...ț. În meseria lui era de o inteligență sclipitoare și avea intuiții salvatoare. Cu ani în urmă se spunea în București că dacă nici Setlacec n-are ce să-ți facă trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
a fost transferat la penitenciarul din județul Constanța. ”La Poarta Albă va fi mai bine, din punct de vedere al detenției. El se simte mai confortabil pentru că și-a dorit acest lucru, iar oamenii de acolo par să fie mai omenoși. E o detenție normală din perspectiva legii”, a afirmat avocatul Daniel Ionașcu, conform B1. Gigi Becali are de ispășit o pedeapsă de trei ani și șase luni de închisoare cu executare, în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale
Gigi Becali a ieșit de la Penitenciarul Jilava by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56522_a_57847]
-
brutelor sensibile De altfel, prozele lui Monciu-Sudinski din Rebarbor abundă în personaje paradoxale: ceferiști duioși, tractoriști contemplativi, sudori metafizici și curve candide (deghizate în asistente medicale), care abia așteaptă să-și etaleze calitățile de brute sensibile, cu psihic complex și omenos. Cînd se plictisesc de teroarea banalului și de neajunsurile psihotice ale existenței socialiste, ele izbucnesc spontan și nemotivat, recurgînd la defulări și exhibiționisme sado-poetice: Munteanu își snopește în bătaie nevasta (Frig), pedagogul toarnă benzină pe propriul cîine, după care îi
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
față de propriul său prezent ceaușist. Cine ar încerca, astăzi, să reconstituie prin mijlocirea ficțiunii lumea anilor ’50-’60-’70, ar face-o mai degrabă din Rebarborul lui Monciu-Sudinski, decît din prozele colectivizării și industrializării ale "obsedantului deceniu" (pline de activiști omenoși și infailibili, tineri superdotați și muncitori titanici mergînd benevol și entuziast pe șantierele comuniste) sau din romanele politice șaptezeciste (bîntuite de activiști cu probleme de conștiință, care discută cu nevestele sau amantele despre putere și adevăr, libertate și necesitate, critică
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de N. Condeescu sau fotografii din arhivele lui N. Georgescu-Tistu, excelentul profesor de biblioteconomie, de mult uitat și el... - în care se face portretul lui N. Cartojan: "generos, înțelegător al tineretului", "plin de optimism reconfortant" (Agavriloaei), "om bun; drept, integru, omenos, sfios" (Simonescu) etc. Aflăm astfel, de sub pana autorului tezei, că adevăratul nume era Cîrtojanu provenit dintr-o familie de moșneni "înrăzeșiți" de Mihai Viteazul, în urma bătăliei de la Călugăreni, în satul Vida-Cîrtojeni (jud. Vlașca). Mama sa avea numele Petrescu, probabil - scrie
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
facă totuși ceva cu propria sensibilitate, Evghenie începe să ilustreze fotografic diverse cărți ale Bibliei. Începe, desigur, cu Ecleziastul și, pentru a surprinde deșertăciunea, își alege subiecții dintre nebunii orașului: Zen (așa îl poreclise pe cel mai constant și mai omenos „pișcotar”, prezent la toate evenimentele culturale), bărbatul care vinde broaște țestoase, violonistul orb (suspectat că n-ar fi numai orb, ci și surd, după constanța cu care falsează), cerșetoarea în capot roșu și alți câțiva. Își făcuse, ne spune autorul
Stângăcii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3370_a_4695]
-
celor care constată și abandonează. E, acesta, un stâlp al identității naționale. Sancționarea, tristă prevedere a unor fapte mai târzii, a felului nostru vegetal de a trăi istoria, ne ia ultima mulțumire de sine, aceea că am fi înțelepți și omenoși. Sunt surogate ale tenacității pe care ajung să le savureze oamenii pe care viața i-a obosit. Nicidecum voitorul de acțiune, de explozie și de exces Cioran. De bună seamă, atracția scandalului, de care autorul ei nu se ferește nici o
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]
-
comisie. Ori a inspectoratului. Dac-ați ști ce jale metafizică se așterne în școli când se schimbă directorul! Vai, mafia se dă de ceasul morții: dar dacă următorul e corect? Știți ce înseamnă într-o școală a fi corect și omenos? A fi ciumat! Dar schimbările astea nu au loc niciodată în perioada examenelor. Atunci e important ca sistemul să funcționeze ca uns!" Nu sunt chiar atât de naiv încât să-mi imaginez că învățământul anului 2006 poate fi la fel de idilic
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
puțin îndepărtat care îi populează naratorului singurătatea de la Castelul Solitude dacă nu fantomele care bîntuie castelele din romanele gotice. Acesta este chiar unul dintre misterele Castelului Solitude; faptul că el este bînuit de fanome, e drept niște fantome blajine și omenoase care nu au nimic înfricoșător și a căror companie este nefiresc de luminoasă. Totul (aproape totul) este în Misterele Castelului Solitude lăsat în voia fluxului liber al gîndirii. Evenimentele din trecut se combină cu reflecțiile despre proză și tehnica povestirii
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
Mă vedeam prăbușit pe locul cel mai de jos al degradării umane, poate nebun și eu, într-o cușcă a celor periculoși, pe paiele reci și scîrnave, cu picioarele sub mine și cu uitătura goală, așteptînd „vizitatorii”. Pe cei mai „omenoși”. Mă vedeam studiat pe toate fețele, compătimit și îmbiat cu porcăriile rămase de la mesele lor, înțepat și scuipat, ațîțat și amenințat cu pumnii. Ce voluptate. Și ce labil am ajuns. Postura de ostatic e ultima la care m-aș fi
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
să-l absolv pe Stalin, explicăm lichidările în masă... Zece ani mai tîrziu, în perioada dezlănțuirii campaniei împotriva ăcosmopolitiloră, el a condamnat darea în vileag a pseudonimelor literare..." Destui s-au păcălit îngrozitor, judecîndu-l întrutotul eronat: "(Stalin) E uimitor de omenos!" (Romain Rolland - a cărui soție, Maria K., depindea de KGB). Iar alții, cum ar fi mareșalul Uniunii Sovietice, M.N. Tuhacevski, executat în ^37, moare strigînd "Trăiască Stalin!". Ehrenburg recunoaște tardiv: "Dar și la data aceea îmi dădusem seama, însă, ca
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
T. Rîpeanu). Vedeți, sunt așadar un veteran "cinefil" încă din vremea "filmului mut"!!... - Din câte știu, n-ați rămas la cinematografie... - În 1928 am trecut de la cinematografie la teatru. Directorul liceului, profesorul de română St. V. Nanu a fost foarte omenos cu mine; atunci când a reorganizat revista "Vlăstarul" mi-a atribuit cronica teatrală, bucurându-mă și de o recomandare către Teatrul Național, având acces la toate spectacolele. Dinu Noica era redactorul-șef, cronicar muzical - Arșavir Acterian. Eram încântat. Așa am văzut
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
V-ați imaginat așa ceva? - Abia aștept să vă ia, a spus Florin Iaru, aflat și el în studiou. - Veniți cu pachet la noi pe moșie la domnul Băsescu, spune Ciutacu. - Deși eu cred că domnul Băsescu o să fie un boier omenos, ne va da voie fără botnița și cred că ne mai lăsa și fără ghiuleaua de la picior. Eu așa cred că stau lucrurile cu Justiția asta independența, ca aseară, săracul domnu' Băsescu spunea, domnule, ce au cu Parlamentul, să se
Chirieac către Ciutacu: Așa vă văd la târnăcop lângă mine pe terenul lui Băsescu... by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/60721_a_62046]
-
un singur interpret, fără sufleur și fără cascade, în abaterea mîinii întinse. Un gest de o hotărîre pe care se cuvine s-o respecți. Fiindcă de ce ai încerca să le faci pe plac celorlalți, să le cultivi jinduita iluzie a omenoasei lor purtări, cînd timp e atît de puțin să te-mpaci și cu tine? "Cu mine împacă-mă, Îngere,/ că iată și luna, și-n lună sicriul.../ Dacă am ars, dă nopții cenușa,/ viu de mai sunt, usucă-mi viul
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
slăbănogii de noi Uniunea Europeană? Ceruseră oamenii de la Bruxelles să facem leul mai tare decât dolarul? Ne ceruseră performanțe economice de nivelui celor din Asia? Ne pretinseseră măcar democrație? Nu. Ceruseră doar mai multă omenie. Atât: noi, românii, să fim mai omenoși cu noi, românii! Se vede treaba că ni s-a pretins imposibilul. în locul d-lui Năstase, mi-aș fi vândut colecția de tablouri, aflând că pe vremea când destinul țării depindea de mine casele de copii sunt niște jalnice grajduri
Baronesa de fier by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16092_a_17417]
-
că nu m-am uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu numai pe stadioane (despre junglă care e societatea noastră vorbesc supranumele sinistre ale unor echipe de fotbal, scandate cu o plăcere bestiala de suporteri: "câinii roșii", "lupii galbeni", "skins", și
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
pentru că pe zidul cârciumei era lipit un afiș amenințător: "Cine limbă lungă are/ Cinci ani va săpa la sare." O pagină ce se ține minte este acea despre teroarea legionară și persecuția evreilor, vânați aproape din casă în casă. Românii, omenoși în majoritate, sunt solidari cu ei, le iau apărarea. Ca să evite orice percheziție, tatăl memorialistului scrisese pe poartă cu litere mari de-o șchioapă "Curte românească, nu sunt jidani." Dar aceștia se aflau printre numeroșii chiriași. Preotul Chirculescu din cartier
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Alexandru Iordan își încheie exercițiul exegetico-didactic (riscînd? plusînd?) așa: "opera lui Costache Negruzzi va înfrunta toate revoluțiile literare." Într-un fel, da. Prozele istorice ale lui Negruzzi, parcă spre a compensa grozăvia faptelor lui Lăpușneanu, sînt cronici ale unor domnii omenoase, în care, surghiuniți ori puși pe cuceriri, regii străini își află calea dreaptă, recunoașterea onorabilă a dreptului celuilalt. Trezirea din somnul rațiunii, pe care o binecuvîntează Sobieski, se întîmplă, cu încetineală, și în poveștile de dragoste, eliberate, din ce în
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]