1,798 matches
-
copiilor voștri, ca să nu fim pedepsiți și pentru păcatele săvârșite de ei. Nu știți oare ce a pățit preotul Eli, că n-a îndreptat cum se cuvine păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita și locurile în care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
poruncii Stăpânului. Deci, când auzi că, <<li s-au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 183-184. footnote>. Păcatul a lipsit pe om de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
dăruit cu nepătimirea și-a însușit viața pătimașă și întinată; cel nestăpânit de nimic și stăpân pe sine e stăpânit acum de atâtea rele, încât nu e ușor să-i numărăm pe tiranii noștri<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, omilia a treia, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția Comorile Pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și-a însușit viața pătimașă și întinată; cel nestăpânit de nimic și stăpân pe sine e stăpânit acum de atâtea rele, încât nu e ușor să-i numărăm pe tiranii noștri<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, omilia a treia, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția Comorile Pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-și păstreze integral averea: (Ă) de teamă să nu-și piardă avuțiile, leapădă fătul din pântece și prin licori ucigașe sting făgăduința urmașilor în acea parte a trupului menită să nască, răpind viața abia semănată<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Omilii la Hexaimeron, V, XVIII, 58, apud Jean-Claude Larchet, Etica procreației, trad. de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2003, p. 110. footnote>. Despre problema avorturilor vorbește și marele ierarh al Bisericii noastre Sfântul Vasile cel Mare. El hotărăște că femeia care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
avortul apare ca o urmare firească a beției și a desfrâului, de aceea întreabă: pentru ce nu o lași pe desfrânată să fie o simplă desfrânată, ci o faci și pe ea o criminală?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 24 despre Epistola către Romani, în NPNF seria I, vol. 11, p. 520 apud Pr. Prof. Dr. John Breck, op. cit., p. 193. footnote> Sesizând relația cauză-efect, Sfântul Ioan Gură de Aur respinge contracepția și adulterul, întrucât acestea conduc la avort
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., XXVII, p. 78. footnote>, deci nici sufletul nu există înaintea trupului, nici trupul nu se alcătuiește înaintea sufletului, ci vin în viață în același timp<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia VII, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, Edit. IBMBOR, București, 1982, p. 221. footnote>. Un iubitor de înțelepciune patristică Părintele Ilie Cleopa citându-l pe Sfântul Anastasie Sinaitul, spunea că
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Diac. Asist. Cerc. Drd. Liviu PETCU Introducere Omiliile Sfântului Grigorie de Nyssa la Cântarea Cântărilor permit cititorului să perceapă mai clar decât în oricare dintre lucrările sale modul în care înțelege autorul unirea cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie susține că unirea cu Dumnezeu reprezintă scopul însuși al operei In
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
oricare dintre lucrările sale modul în care înțelege autorul unirea cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie susține că unirea cu Dumnezeu reprezintă scopul însuși al operei In Canticum canticorum. Acest studiu se va concentra pe unirea mistică divină ca temă organizatoare a omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este de a pregăti
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu, Care, așa cum se arată în De vita Moysis, nu este considerat ca fiind virtuos, ci ca fiind virtutea însăși. În primul fragment din omilia 9 (57)<footnote Or., 9 (271.10); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 168. footnote>, comentând pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de tămâie”, Sfântul Grigorie spune: „Philosophia care străbate textul acesta este de fapt un
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de-a face cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul celei de a șasea omilii din tratatul Omilii la Fericiri, unde fericirea a șasea („Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”) este apropiată de pasaje biblice precum Ioan 1, 18, care vorbesc despre caracterul inaccesibil al dumnezeirii. În De Beatitudinibus, Sfântul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul celei de a șasea omilii din tratatul Omilii la Fericiri, unde fericirea a șasea („Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”) este apropiată de pasaje biblice precum Ioan 1, 18, care vorbesc despre caracterul inaccesibil al dumnezeirii. În De Beatitudinibus, Sfântul Grigorie susține că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
168-169. footnote>. Continuându-și strădaniile de purificare, sufletul ajunge la starea de apatie (ἀπάϑεια), sau de nepătimire, al cărei sinonim este puritatea (χαϑαρότης). Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VII-a, P.G. XLIV, col. 948A. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 28. footnote>. Pentru a exprima această relație de intimitate, Sfântul Grigorie de Nyssa numește de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a ilustra însă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie revine la analogia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a ilustra însă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie revine la analogia cu aurarul. Așa cum aurul contrafăcut trebuie să sufere multiple purificări prin foc pentru a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mireasa a fost bătută și rănită de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
s Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui aspect al despătimirii și cultivării virtuților poate fi regăsit în modul în care Sfântul Grigorie utilizează un simbol pentru a vorbi și despre cunoaștere, și despre virtute. În omilia 15 la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie ne spune că crinul este un simbol al unei minți pure, luminoase<footnote In Canticum canticorum, XV, GNO, 6:438.10-11. footnote>: τὰ μὲν γὰρ κρίνα τοῦ λαμπροῦ καί καθαροῦ τῆς διανοίας; αῐνιγμα γίνεται
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1999, p. 615. footnote>. În urma purificării, sufletul dobândește o putere deosebită de pătrundere și de înțelegere a tainelor lui Dumnezeu, după exemplul miresei, care, pe măsură ce se curățește de întinăciune, „devine mai străvăzătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru a arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31)<footnote Or., 3 (98.7); v.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31)<footnote Or., 3 (98.7); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>, nașterea și creșterea lui Iisus în Palestina sunt prezentate nu ca un eveniment istoric, Întruparea, petrecut o singură dată și pentru totdeauna, ci ca unul recurent
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o pervertire a albului originar, condiție pură a sufletului. Autorul patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra naturii frumuseții și stricăciunii spirituale, un subiect pe care îl introdusese în exegeza sa la Cântarea 1
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]