330 matches
-
un gând interzis în teologia creștină. În anul 1277, episcopul Parisului, Étienne Tempier, a adunat mai mulți învățați pentru a discuta despre aristotelianism sau, mai degrabă, pentru a l ataca. El a înlăturat multe dintre doctrinele aristotelice care contraziceau caracterul omnipotent al lui Dumnezeu, precum „Dumnezeu nu poate mișca cerurile într-o linie dreaptă, fiindcă în urma lor ar rămâne vid“. (Rotirea sferelor nu constituia o problemă, deoarece ele ocupau același spațiu. Numai mișcarea de translație presupunea existența unui loc liber în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
atribuțiile în condițiile în care "statul-națiune", "statul-providență" sunt puse în discuție (fiind constrânse de "sus" și de "jos", din "dreapta" și din "stânga", din "spate" și "din față", de factori endogeni și exogeni). Statul nu mai este la fel de omniscient și omnipotent ca pe vremea trecerii la "societatea industrială"... Acum se străduie să fie un "stat social activ", în condițiile în care are de făcut față "globalizării producției și pieții", tendinței pronunțate de autonomizare a sferei financiare 79, schimbărilor mediului, creșterii individualismului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
miniștri, nu întâmplător cu același nume parcă generic, față de mânuitorii din umbră industriașul Bucșan și, respectiv, fiul moșierului Șerban Cruntu Racoviță, Pamfil. Același tip de manipulare este motivată însă complet diferit. Interesele financiare meschine sau impunerea bunului plac al magnatului omnipotent din Ultima oră, fac din ministrul Brănescu o marionetă dizgrațioasă, un "rinocer" afundat fără pic de demnitate în mocirla compromisurilor. În schimb, grăjdarul Brană, devenit domnul Brănescu "milostivul" și ajuns ministru prin șantajele manevrate din culise de "conașul Valentin", servește
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
concluzia că ele pleacă de la premisa unui sistem juridic și polițienesc depășit, în care dreptatea poate fi apărată doar prin agresivitatea nobilă a unor indivizi care sfidează legea și autoritatea, oferind tinerilor argumente pentru a visa la un "om puternic" omnipotent și infailibil, modelul omului nihilist al ideologiei totalitare, creând astfel mituri pentru o audiență tânără înfometată de empatie și de explicații facile, public îndepărtat de normele morale victoriene ale clasei de mijloc.637 Slater Brown duce raționamentul la extrem și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu poate fi câștigată ușor și nici exclusiv pe baza puterilor ci, de regulă, în cheie mistică ori intelectuală). Această ierarhie de putere nu o determină însă nici pe cea a popularității, eroi care se plasează în vârful primeia (precum omnipotenții Superman ori Thor) fiind depășiți în a doua de către eroi lipsiți de super-puteri, slabi în comparație cu primii, dar care oferă cu atât mai mult exemple de morală și tărie a caracterului, precum și doze considerabile de efort suplimentar (ca Batman sau Daredevil
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de legile pieței, în care "basme ideologice" maniheiste (respectând momentele fixe ale narațiunii: încercarea, iscodirea, confruntarea, soluția, demascarea sau transfigurarea) le prezintă copiilor în mod repetitiv imaginea Edenului "multilateral dezvoltat" (Patria), administrat în mod ideal de Îngerul Salvator (Partidul) sub omnipotenta și părinteasca supraveghere a Divinității (Ceaușescu însuși), care asigură suprema armonie locală ("Părintele tuturor") și planetară ("Campion al Păcii"), al paradisului terestru (socialismul) și sideral (comunismul).885 De altfel, întregul discurs îmbina "monomania cultului personalității", "mitomania patriotismului general" și "delirul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Aegyptus fără permisiunea lui Tiberius. Augustus clasificase provinciile imperiului potrivit rafinatelor și complexelor sale criterii strategice și, mai ales, economice. După ultimele cuceriri, inventase clasa provinciilor Augustale, aflate sub controlul direct al împăratului și guvernate în numele său de un praefectus omnipotent. Acesta era ales, prin lege, dintre cavalerii obișnuiți; prin urmare, era un om care-i datora împăratului totul, iar supunerea sa era pe atât de servilă pe cât de absolută îi era puterea. Zadarnic insinuaseră populares: „Închiderea granițelor transformă Aegyptus, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
altul și se jucau, cu mișcări senzuale. Apoi se întinseră din nou pe stânci, ca să privească apa care se retrăgea încet, lăsând pe piele pârâiașe de argint. Când se întoarseră și ajunseră în porticul bibliotecii, Gajus văzu că Sertorius Macro, omnipotentul praefectus, se întorsese de la Roma și singur, fără escortă, stătea pe micul zid, la umbră. „Mă aștepta“, se gândi și se întrebă cine îi sugerase lui Macro să aștepte în acel loc. Ajunse în dreptul lui, îi zâmbi și se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să-l fi putut descleșta. Mă durea și când clipeam. Hai, acum, mă avertiză ea. Trapul era într-adevăr ceva îngrozitor. De fapt am refuzat să cred că merg la trap. În mintea mea, eram prinsă de o forță centrifugă omnipotentă care îmi expedia toate moleculele trupului în afară. Cum vă descurcați acolo în spate? strigă Ed cinci minute mai târziu. —Grozav, da, e grozav. Din colțul gurii i-am șoptit Brendei: Cât mai avem? Vreo 35 de kilometri, răspunse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de regim datorate războiului, evoluțiilor interne sau prăbușirii unei puteri externe. Capitolul 3 tratează itinerarii comparative ale democrației în Europa. Mișcarea a fost adeseori bruscă în țări cu guvernări autoritare aparent stabile, cum ar fi Portugalia, sau cu regimuri totalitare "omnipotente", precum cel al Germaniei naziste. Deși democratizarea în țările din regiunea mediteraneană a fost marcată de reîntoarceri la dictatură, moștenirea acestor greșeli a avut un efect mult mai puțin negativ decît cea a unui regim comunist. Trebuie să avem grijă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
află micii proprietari de la țară și industriașii și în alte provincii ale Imperiului prin exploatarea lor în mod uzurar de către capitaliști și au cerut pentru aceasta aplicarea legii și în acele provincii. Între alții deputatul Wurm a susținut că capitaliștii omnipotenți și lacomi storc populațiile și guvernul îi vede și-i lasă să facă. Uzurarii sânt organizați ca o ceată de tâlhari. Agenții lor descoperă pe industriașul sau pe țăranul nevoiaș, îi înșeală fără sfială și fără nici o piedică, iau țăranului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mesajul lui Lupu, mi-am dat seama imediat că ceva nu e-n ordine. L-am lăsat s-aștepte prin Olimp, ba chiar mi-am luat libertatea să mut întâlnirea la hotel Transilvania. Bănuiesc că scriitorașul nostru omniscient, dar nu omnipotent, n-are idee cine se-află cazați acolo, la etajul opt...“ „N-are.“, i-am confirmat. Scriitorul nu mișca un deget. „Ucrainenii lui Andrei. În frunte cu Bumbaru, Spumă și Ciocăzanu. A venit și echipa care lucrează pe Rădăuți: Vilaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
poate s] dea prescripții morale, având statutul suplimentar de obligații absolute prin voința Să de a fi respectate (Opus Oxoniense III). Ockham merge mai departe în localizarea sursei moralei din voința divin], afirmând c], având în vedere c] Dumnezeu este omnipotent, el poate face orice, în afar] de ceea ce este imposibil din punct de vedere logic. Criteriul imposibilit]ții logice este contradicția. Deci, dac] o afirmație nu este o contradicție, atunci situația pe care o descrie este m]car posibil] logic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o contradicție, atunci situația pe care o descrie este m]car posibil] logic și, în felul acesta, creat] de Dumnezeu. Dar o afirmație moral] precum „furtul este permis” nu este contradictorie - chiar dac] este fals]. Similar, dac] Dumnezeu este omnipotent, atunci El poate s] fac] în așa fel încât furtul s] fie permis f]r] că acesta s] fie realizat prin schimbarea oric]rui element independent al problemei. Unul și, probabil, singurul mod în care acesta ar putea fi realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cauza unor motive prezentate prin teoria legii naturale. Dar el a v]zut, ca și Scot, faptul c] aceast] teorie întâmpină greut]ți în susținerea caracterului legislativ al unor cerințe morale. De asemenea, el a sustinut c] acea credinț] în omnipotenta absolut] a lui Dumnezeu trebuie s] implice faptul c] ordinea moral] ar putea fi schimbat] numai de c]tre voința lui Dumnezeu de a face astfel (Reportatio, IV, q9). iv. Pluralismul Renașterii și declinul scolasticii Ockham a fost ultimul filosof
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunsul la întrebarea „Ce face un lucru s] fie bun?” (Harrison, 1971, ofer] o expunere mai detaliat]). Principala obiecție care se ridic] împotriva primei teorii, explicând voia lui Dumnezeu în termeni de bine, este c] pare s] încalce suveranitatea și omnipotenta lui Dumnezeu, f] cându-L subiectul unei norme morale independente. Alte asemenea constrângeri legate de libertatea și puterea lui Dumnezeu ar fi criticabile pentru cei care susțin c] nu exist] nici o limit] cu privire la ceea ce Dumnezeu poate dori sau porunci. Că r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constrângeri legate de libertatea și puterea lui Dumnezeu ar fi criticabile pentru cei care susțin c] nu exist] nici o limit] cu privire la ceea ce Dumnezeu poate dori sau porunci. Că r]spuns exist] de fapt dou] modalit]ți de a dovedi c] omnipotenta lui Dumnezeu nu este inc]lcat]: fie pe motiv c] El ar putea s] voiasc] altceva decât binele, fie pe motiv c], deși nu poate s] doreasc] altceva decât binele, faptul c] nu este capabil de acest lucru nu împiedic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Dumnezeu nu este inc]lcat]: fie pe motiv c] El ar putea s] voiasc] altceva decât binele, fie pe motiv c], deși nu poate s] doreasc] altceva decât binele, faptul c] nu este capabil de acest lucru nu împiedic] omnipotenta Să. Primul dintre aceste r]spunsuri ar fi c] Dumnezeu poruncește binele nu dintr-o incapacitate de a face altfel, ci deoarece dorește acest lucru în mod deliberat. El are cu sigurant] puterea de a alege altceva, dar fiind atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o incapacitate de a face altfel, ci deoarece dorește acest lucru în mod deliberat. El are cu sigurant] puterea de a alege altceva, dar fiind atât de binevoitor, El dorește-deliberat-binele (vezi Nelson Pike, „Omnipotence and God’s inbility to sin” [Omnipotenta și incapacitatea lui Dumnezeu de a p]c]tui] (1981). A doua modalitate de a împ]că omnipotenta lui Dumnezeu cu dorința Să de a face numai bine este prezentat] de R.G. Swinburne care pleac] de la o distincție între adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterea de a alege altceva, dar fiind atât de binevoitor, El dorește-deliberat-binele (vezi Nelson Pike, „Omnipotence and God’s inbility to sin” [Omnipotenta și incapacitatea lui Dumnezeu de a p]c]tui] (1981). A doua modalitate de a împ]că omnipotenta lui Dumnezeu cu dorința Să de a face numai bine este prezentat] de R.G. Swinburne care pleac] de la o distincție între adev]rurile morale necesare și cele contingențe (1974). Adev]rurile morale necesare sunt înțelese că adev]ruri morale care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respecta promisiunile, este contingent deoarece este un exemplu de principiu general doar în virtutea împrejur]rilor care ar fi putut fi diferite. Aceast] distincție îi permite lui Swinburne s] susțin] c] cel putin adev]rul moral necesar nu poate inc]lca omnipotenta lui Dumnezeu prin restricționarea voinței Lui, nu mai mult decât poate adev]rul logic. La fel cum incapacitatea lui Dumnezeu de a face un cerc rotund nu-i submineaz] omnipotenta, la fel se întâmpl] și cu incapacitatea Lui de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel putin adev]rul moral necesar nu poate inc]lca omnipotenta lui Dumnezeu prin restricționarea voinței Lui, nu mai mult decât poate adev]rul logic. La fel cum incapacitatea lui Dumnezeu de a face un cerc rotund nu-i submineaz] omnipotenta, la fel se întâmpl] și cu incapacitatea Lui de a porunci c] în general nu ar trebui s]-ți respecți promisiunile. Cealalt] parte a dilemei în Euthyphros a fost concepția potrivit c]reia a gandi bine este bine deoarece Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație pentru cei care împ]rt]șesc percepții și intuiții a c]ror consistent] este în joc (de exemplu, existența unui Dumnezeu omnipotent și binevoitor a c]rui voinț] este identic] cu binele). O semnificație mai general] poate fi atribuit] argumentelor care doresc s] întemeieze o teorie teist] a eticii pe presupunerea c] Dumnezeu exist] și c] are atributele care îi sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a partidului pe care I-a moșit Ion Iliescu (în fapt, un instrument pentru permanentizarea puterii în mâinile fostei nomenclaturi comunisto-securiste, ce și-a delegat urmașii, specializandu-i în "politicieni", "afaceriști" și "propagandiști" uniți într-o rețea de tip mafiot, omnipotenta și tot mai greu destructibila), modelul cizelat sub ochii noștri este de tipul "socialismului popular" latino-american, cu dese puseuri dictatoriale. România viitorului sumbru va cunoaște o foarte accentuată polarizare socială, fără "middle-class" doar cu o subțire categorie de mari bogătași
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
al Meditațiilor, cel latin, în care este folosit cu dublu sens: “eu mă înșel” și “eu sunt înșelat”. Traducerea în franceză îl formulează pe fallor cu primul sens “je me trompe” subliniind astfel că presupunerea falsității ca venind de la Divinitatea omnipotentă este doar rezultatul unei cunoașteri confuze a acesteia, generată de lipsa unei idei clare asupra omnipotenței lui Dumnezeu. În traducerea Principiilor, fallor este transformat în “nous soyons toujours trompé” noi suntem mereu înșelați”, ceea ce contrastează cu suveranitatea bunătății divine și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]