261 matches
-
cu cel comercial. (Frapează aici utilizarea unei comparații savante, împrumutate ultimelor cercetări din psihologie: "și cum în sufletul nostru nu există graniți și garduri care să ne separe gîndurile și instinctele...".) Mai eficient e însă un alt argument, și anume omologia dintre parte - "viața curselor" - și întreg - viața societății. Totul trebuie judecat, se spune apoi, în funcție de un criteriu esențial: "un roman din viața curselor, pentru a fi într-adevăr roman, trebuie să arate în toată complexitatea ei această viață". Acest criteriu
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
apoi în volumul de față, a cărui problematică - aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și titlul, frapant ca o replică din spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O atenție deosebită trebuie acordată amplului studiu
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
aceste adevăruri nu se poate ajunge prin analiză. A explica poezia înseamnă, se spune, a ucide poezia. În atari condiții, calea de urmat ar fi aceea a empatiei. A impresionismului. Termenii pot părea omologi. Doar că nimic nu garantează această omologie. Impresionismul e, în primul rând, o problemă de suprafață. O opțiune stilistică. Îndărătul căreia poate sta la fel de bine revelația sau impostura. Cum le deosebim? De la caz la caz. Un criteriu general e greu de găsit. De fapt, tocmai aici stă
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
vraja care ar răpune-o (Psalmi, LVIII, 5-6), ea este „legată” cu eșarfe pe care, cu litere de aur, era înscris descântecul (2, p. 163 ; vezi și nota 95). De altfel, datele de semantică lingvistică nu vin decât să confirme omologia acțiunilor în discuție (a lega - a vrăji), probând faptul că fenomenul a fost generat de un mecanism mental arhaic 330 Ordine și Haos și universal. În limba română, de exemplu, a lega are, în afară de sensul propriu, și pe acela de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcând un nod” (de unde katadesmos = „sfoară” și „a vrăji”) ; lat. fascinatio = „fermecare, vrăjire”, iar fascio = „a înfășura, a lega cu fâșii” ; sanscr. yukti = „a lega, a uni”, dar și „mijloc magic” ș.a.m.d. (7, p. 151). În aceste cazuri, omologia acțiunilor este dublată de omonimia noțiunilor. Labirintul silvestru și legarea magică prin rugă se regăsesc și în Epopeea lui Ghilgameș (tăblițele III, IV, V). Eroul sumerian este călăuzit prin pădurea de cedri de Enkidu. Enkidu să meargă înaintea ta ; El
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
penița sub formula condamnărilor la moarte pentru trădare, semnată, contrasemnată și cu timbrele reglementare. În acest punct se deschide discuția. Întâmplări, personaje, ambianță, senzații sunt date la o parte pentru a face loc conceptelor generale. — Dorința polimorfă-perversă... — Legile economiei pieței... — Omologiile structurilor semnificante... — Devierea și instituțiile... — Castrarea... Numai tu ai rămas acolo absorbit, tu și Ludmila, în timp ce nimeni nu se mai gândește să reia lectura. Te apropii de Lotaria, întinzi o mână spre hârtiile desfăcute în fața ei, întrebi: Îmi permiteți? și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
excesului, Emilian adaugă, nu fără maliție, că „deformarea naturii e și mai facilă decît imitarea ei”. Observații acute au în atenție cultivarea disonanței „anarhice” în locul oratoriei romantice, a melodiei simboliste și a simfoniei poetice moderniste. Relevante sînt și cele privind omologiile dintre literatura anarhică și muzica primitivilor, jazz, compozițiile lui Stravinski ori Satie și baletele lui Djaghilev. Refuzîndu-i valoarea estetică, autorul îi concede anarhismului poetic doar o valoare documentară (ca formă de „reflectare” a fizionomiei lumii contemporane). Observațiile sale „sociologizante” sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
macrocosmos sânt atestate la primitivi. Unele sisteme de corespondențe om-Univers nu au fost definitivate decât în culturile mari (India, China, Orientul Apropiat antic, America Centrală). Punctul lor de plecare este totuși reprezentat de culturile arhaice. Se întîlnesc la primitivi sisteme de omologie antropocosmică de o complexitate extraordinară, care dovedesc o putere de speculație inepuizabilă. Este de pildă cazul dogonilor din vechea Africă Occidentală franceză.3 Aceste omologări antropocosmice ne interesează în măsura în care "ascund" diverse situații existențiale. Spuneam că omul religios trăiește într-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sensibilitatea religioasă existentă în structura interioară a personalității nu poate modifica datele exercițiului științific, dar poate pune în acord presupoziția metafizică cu cea de ordin experimental. La George Manu, raportul dintre știință și credință este revelator la nivelul identificării unei omologii structurale între rafinamentul și scrupulozitatea cercetătorului de vocație și experiența sa fundamentală de homo religiosus. Prin urmare, George Manu rămâne savantul par excellence care nu și-a atrofiat ochiul teologic în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la Prometeu la Hermes, pe fondul afirmării deconstructiviste a pluralismului. Iconoclasmul religios, ca interdicție de reprezentare a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe faptul că actorii au habitusuri constante, comportamente previzibile și probabile statistic. După el, avem de-a face cu un "autodeterminism singular", căci agenții acționează întotdeauna "de nevoie" expresie recurentă la Bourdieu, care trimite la interiorizarea constrângerii (Menger, 1971). Teoria omologiei, care pune în corespondență agenții (habitusurile lor) cu pozițiile lor în spațiul social și luările lor de poziție (indiferent dacă ne referim aici la practici, gusturi, idei sau, dacă sunt producători, la opere), este, în parte, responsabilă pentru această critică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a considera faptele sociale ca pe niște "lucruri", la fel ca științele naturii. Într-un mod radical (subliniat de "ism"), această atitudine tinde spre pozitivism: totul este reductibil la analiza științifică, la mă-sură, orice realitate poate fi obiectivată. Omologie: corespondență obiectivă între două structuri: unei configurații ierarhizate de consumatori îi corespunde, de exemplu, o configurație la fel de ordonată de produse. Ontologie: ceea ce are legătură cu ființa, cu esența, cu în-sinele. O perspectivă ontologică sondează esența unui bun din punctul de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
230-232, 247, 255, 270, 275, 277, 279, 286, 294-195, 299-300, 306, 310. Obiectivare, 10, 74, 119, 146, 195, 238, 255, 288. Obiectivism, 43, 260, 262. Obiectivitate, 42, 119, 129, 261, 288. Observație, 46, 120, 133, 210, 309-310. Omogenitate, 128-129, 134. Omologie, 117, 281. Onoare, 74, 77, 133, 270, 274, 302. Operă de artă 31, 53, 65. Opinie publică, 99, 100, 110, 168-169, 210. Ordine socială / negociată, 30, 85, 149, 166, 263, 273, 281, 303. Organizare, 19, 30, 34, 52, 56, 79
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea obișnuită. ¶Chatman 1978. mit [myth]. O narațiune tradițională, îndeobște legată de credința religioasă și de ritual, care exprimă și justitifică un aspect exemplar al modului în care se prezintă lucrurile. ¶După Lévi-Strauss, structura mitului se poate exprima printr-o omologie cu patru termeni care pune în raport două perechi de MITEME opuse (A și B; C și D): A:B: :C:D (A este pentru B ceea ce este C pentru D). Probabil că această formulă explică înțelesul mitului, un singur
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
salturilor calitative ca urmare a acumulărilor cantitative, nu satisface, mai mult paleontologia prin studiul fosilelor nu arată decât modificări adaptative în cadrul speciei și nu transformarea unei specii în alta. O altă modalitate prin care se încearcă susținerea transformismului darwinist este omologia organelor, ceea ce ca interpretare simplistă ar însemna că toate speciile care au organe asemănătoare derivă unele din altele. Argumentele aduse sunt asemănarea structurilor diferitelor organe și sisteme pentru toate vertebratele. Și aici se confundă deliberat noțiunile de logică elementară pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ar însemna că toate speciile care au organe asemănătoare derivă unele din altele. Argumentele aduse sunt asemănarea structurilor diferitelor organe și sisteme pentru toate vertebratele. Și aici se confundă deliberat noțiunile de logică elementară pentru că derivația poate să nu implice omologia, în plus morfologia vitală, ca și fenomenologia vitală, arată că îndeplinirea scopului nu poate fi realizat decât de organe adaptate pentru funcții specifice. Este greu de imaginat că locomoția, de pildă, poate avea altă alcătuire decât sistemul osteomuscular și coordonarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
juxtamembranar), numit și modulul REJ. Segmentul transmembranar (domeniile 7-11) este implicat în transmiterea de mesaje (recepționate de porțiunea extramembranară) spre citoplasmă și nucleu (26). De remarcat că regiunea ultimelor patru domenii transmembranare ale policistinei 1 are 25% identitate și 50% omologie de structură cu policistina 2. Porțiunea citoplasmatică (C-terminală) este scurtă, 225 aminoacizi. Gena PKD 2 A fost localizată pe brațul lung al cromosomului 4 (regiunea 4q21-22) (Kimberling et al., 1993), identificată și secvențializată (Mockizuki et al., 1996). Comparativ cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
următoare vor fi folosite conceptele actori nestatali și actori transnaționali, este importantă precizarea că, dacă excludem OIG din categoria actorilor nestatali (ceea ce este justificat, dat fiind că ele sunt structuri cu participare exclusiv etatică), între cele două categorii există o omologie aproape perfectă. Astfel, pentru William Wallace și DaphnØ Josselin, în categoria actorilor nestatali intră organizații în mare măsură sau complet autonome față de finanțarea și controlul guvernului central, emanând din societatea civilă, din economia de piață sau din impulsuri politice care
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
indescriptibil, de altfel, prin care un text, un amorf, inexpresiv conglomerat de semne Începe să prindă viață și să se transforme În obiect literar. Echivalarea dintre autoportret și enciclopedie pare forțată doar la prima vedere. La o a doua privire, omologia e aproape desăvârșită: autoportretul narează istoria unui individ, cu ascunzișurile și cu luminile sale, pe când enciclopedia „povestește”, Într-un mod similar, istoria lumii. Fără Îndoială, diferențele dintre cele două forme sunt substanțiale. Autoportretul nu se va putea debarasa niciodată de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
potrivesc cu o probabilitate semnificativă au fost analizate suplimentar, adesea prin identificarea celor mai apropiate potriviri nedipteriene față de gena de Drosophila, într-un program de cercetare al bazelor de date neredundante NCBI. Exceptând proteinele marcate cu un asterisc, care prezintă omologie redusă cu partenerii lor de la mamifere, numai genele cu potriviri cu proteinele de mare probabilitate au fost discutate. Această analiză trebuie considerată drept un prim pas al cercetării imunogeneticii drosofilei și nu o descriere completă. În plus față de cele două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alotipici multipli în domeniile regiunii constante a moleculelor de IgG și IgA umane, ca și a catenelor ușoare kappa (k) este o dovadă a funcționării unor markeri genetici manifești. Polipeptidele asociate imunoglobulinelor umane (componenta secretoare și catena J) nu au omologie structurală cu imunoglobulinele, dar au funcții importante în polimerizarea imunoglobulinelor și în transportul lor prin epitelii, condiționând prezența acestora în secreții: salivă, sudoare, secreția nazală, secreția mamară etc. Imunoglobulinele umane sunt compuse dintr-o componentă proteinică (82-96%) și o componentă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bazolaterală a celulelor epiteliale ale mucoaselor. SC este excretată în secrețiile mucoaselor, ca un fragment solubil de 70 000 Da, sau se leagă la polimeri de IgA, dar prin interacțiuni necovalente puternice. Din punct de vedere structural, SC nu prezintă omologie cu catenele polipeptidice grele sau ușoare ale imunoglobulinelor. Ea are un conținut glucidic înalt și servește ca receptor pentru IgA, îndeplinind rolul de transportor transepitelial al IgA din sânge, în diferite secreții. IgA umană secretată este compusă din doi monomeri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
putea numi recombinare, dacă la realizarea lui ar participa cei doi cromozomi omologi ai perechii, și care ar realiza o sinapsă nu „în registru”, adică centromer-la-centromer și genă-la-genă, ci o sinapsă de tip „out of register” adică în afara registrului de omologie. O asemenea împerechere imprecisă a cromozomilor omologi ar fi o condiție suficientă pentru realizarea unui crossing-over inegal. Un asemenea mecanism ar putea aduce un segment genic pentru regiunea variabilă în nemijlocita vecinătate a unui segment genic pentru regiunea constantă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt conservate, rezultând o ruptură dublu catenară dreaptă sau boantă (fără prelungiri monocatenare) la capătul semnal. Reacția de transesterificare are multe asemănări cu reacțiile de tip topoizomerazic catalizate de proteine rezolvaze ale transpozonilor bacterieni. Paralelismul acestor reacții este susținut de omologia dintre RAG1 și proteinele invertazice bacteriene care realizează inversarea segmentelor specifice din ADN, prin reacții de recombinare specifice. De fapt, proteinele RAG pot inserționa un ADN donor ale cărui capete libere constau din secvențe semnal potrivite (heptamer - 12/23 - nonamer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]