262 matches
-
ciclul celular, atunci când este fosforilată. Alarmarea ei se traduce prin trei acțiuni concrete: a) blocarea ciclului; b) orientarea celulei către mecanismele de reparație ale ADN și c) orientarea către apoptoză a celulelor irecuperabile, care fie că și-au terminat misiunea ontogenetică (sunt perimate în procesul de embriogeneză sau au îmbătrânit, fie au suferit leziuni ale ADN imposibil de remediat. Stresul, leziunile ADN și virusurile oncogene (antigenele E6 și E7 ale virusurilor Papiloma, SV40, antigenele adenovirale E1A și E1B și probabil și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dacă de-a lungul timpului mecanismele de transcriere nu ar fi lăsat să se strecoare unele „greșeli minime“ dar compatibile cu continuarea vieții la nivel celular, nu ar fi existat fenomenul adecvării la mediu și implicit o evoluție filo- și ontogenetică a viețuitoarelor. Se apreciază că în mod normal (și spontan) apare o eroare la 107 baze recopiate corespunde, pentru o celulă, la 300 de erori per fiecare ciclu de multiplicare. O asemenea cifră de erori „proof reeding“ nu este compatibilă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
falangelor de la labele unor embrioni de mamifere (fig. 4-2). De altfel, întreaga embriogeneză este un șir lung de pierderi de țesuturi, compensat de înlocuirea lor cu altele. Se știe, încă din anii ’60-’70 ai secolului XX, că toate schimbările ontogenetice sunt dictate de intrări succesive în activitate și de depresări ale unor gene. S-a spus, metaforic, că întreaga operă de clădire moleculară care are loc în embriogeneză se face după muzica unui „clavir genetic“: un anume determinism apasă pe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în interiorul ei, în zestrea ei genetică. Oricare dintre celulele organismului, fetal sau adult, posedă această zestre, dar programul concret de distrucție, de sinucidere altruistă, nu devine activ decât în cazul celulelor condamnate să dispară. În celulele „necesare“ unei anumite etape ontogenetice programul nu este activat, astfel că celulele capătă dreptul să se multiplice. Reiese astfel că homeostazia celulară și în final toate echilibrele de acest fel din organism, sunt întreținute de „jocul“ dintre factorii proapoptotici și cei antiapoptotici. Așa se face
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
meu, pentru ce m-ai părăsit? Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu mai este cum a fost: " Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Întemeindu-se pe această idee, Freud a formulat concluzia că liniile directoare ale caracterului unei persoane se stabilesc la trei ani, ceea ce a stîrnit, pe bună dreptate, numeroase obiecții (22, p. 213). Primii ani au, într-adevăr, importanță în dezvoltarea ontogenetică, dar nu hotărîtoare. Ce consecințe pedagogice decurg din aceste particularități (freudiene) ale copilăriei? Dacă ființa umană, de la cea mai fragedă vîrstă, este dominată de instincte, a căror manifestare nu este încurajată de societate, se impune constituirea timpurie prin influențele mediului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe utilizarea unor tehnici ca: electronomicroscopia, imunochimia, digestia enzimatică , cultura in vitro a protoplaștilor , etc. Concluzia generală a acestor studii este că peretele celular al drojdiilor este o structură fizico-chimică cu organizare arhitecturală inconfundabilă, care variază în funcție de specie, stadiul ontogenetic, condițiile de cultură în laborator, etc. Prin activitățile sale metabolice și polimorfismul antigenic, peretele celular al drojdiilor se aseamănă cu cel al bacteriilor gram-pozitive, deși organizarea sa pare a fi mai simplificată. 1.1.1.1. Semnificația biologică a peretelui
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
are o densitate electronică superioară celei interne.În imaginile electronomicroscopice de baleiaj, suprafața externă a peretelui celular apare relativ netedă. În contrast cu suprafața externă, cea internă este puternic ornamentată, prezentând riduri proeminente; numărul și mărimea ridurilor depind de stadiul de dezvoltare ontogenetică și de starea fiziologică a celulei. Pereții transversali sau septurile dintre celulele-mamă și fiică, de regulă foarte subțiri, nu mai prezintă o structură lamelară. Analiza atentă a imaginilor electronomicroscopice ale pereților celulari de la diferite specii de drojdii a condus la
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de imagini stocate în memorie (deci din zona conștientului). Se crede că numărul de imagini din inconștient este imens. Nu putem ști cu adevărat, căci mintea conștientă nu are acces acolo. Acest depozit, s-a format pe parcursul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a omului. În cursul dezvoltării filogenetice, adică pe parcursul evoluției omului, miile de generații anterioare au adăugat imagini provenind de la diferite experiențe trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se mai transmit urmașilor în forme tot mai atenuate. Iată cum părinții, moșii și strămoșii fiecăruia dintre noi au contribuit până și nivelul sentimentelor noastre actuale. Totuși, acumularea de imagini în inconștient se face în cea mai mare măsură pe parcursul ontogenetic al individului, adică de la stadiul de embrion până la naștere, și de la naștere până la moarte. Sunt mai clare și se mențin mai mult în inconștient - fiind considerate mai importante imaginile înregistrate în urma unor stări psihice puternice sau în urma unor acțiuni îndelung
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
început, iar în cazul al doilea se realizează un acces masiv la banca de date a inconștientului. Din punctul de vedere al psihologiei transpersonale, inconștientul funcționează ca o imensă bibliotecă, unde este depozitată întreaga informație acumulată de individ pe parcursul său ontogenetic, ci și informația arhetipală (acel inconștient colectiv, transmis genetic). Este bine de știut că dacă individul execută zilnic operațiuni de rutină, având o viață personală săracă, în inconștient se vor stoca imagini-clișeu, de slabă varietate. În vis, prin combinări de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
biologicului, întărind starea de sănătate, ci și a psihologicului, producând o creștere a fericirii. Trebuința de realizare de sine a apărut mai târziu în evoluția omului. Se poate spune că acest adevăr este valabil atât sub aspect filogenetic, cât și ontogenetic (atât ca evoluție a speciei sale, cât și ca dezvoltare a individului). Realizarea de sine acționează pe termen lung, menține tensiunea în interesul scopurilor îndepărtate, de multe ori de neatins. Persoana care nu înfăptuiește realizarea de sine nu-și valorifică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
complexe, precum cogniția sau motivația, nu acoperă domeniul. Se are în vedere ansamblul individului uman atât în dimensiunea sa biologică, dar și conștientă, ce există în cadrul unei nișe ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context, deprinderile din prima copilărie sunt mai rezistente la influențele factorilor de mediu atunci când sunt dominant moștenite (Tessler, 1993Ă. A putut fi însă stabilită o corelație pozitivă între memoria de recunoaștere din primii ani de viață și QI
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
largă decât aceste două componente. Pentru psihiatrie, analiza terenului implică o dublă perspectivă: personologică și psihopatologică. Aceasta presupune o lungă suită de aspecte, între care pot fi menționate: încărcătura genetică, sexul, vârsta, istoria de viață biologică, parcurgerea etapelor dezvoltării psihologice ontogenetice mediate de relațiile interpersonale formative, biografia în ansamblu, parcurgerea ciclurilor vieții, inteligența nativă și modelată de educație, fondul de cunoștințe și organizarea acestuia după liniile de forță ale opiniilor, convingerilor și credințelor, structura și tipologia caracterială, statutele și rolurile sociale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
focalizarea asupra sindromului de stres posttraumatic și a fațetelor adiacente (profil neuroendocrinologic, protecție și risc, diagnoză, terapie și prevenție). Pe de altă parte, prin fructificarea amplă a avangardei științifice, s-a realizat un inventar al principalelor etape și/sau evenimente ontogenetice cu potențial traumatic: prenatalitatea, nașterea, copilăria, boala și moartea. Cel de-al treilea capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al fiecărui individ. Principiul nu este general acceptat. Trauma și suferința Anca Munteanu „Omul începe de la înțelesul suferinței.” Constantin Noica 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.3. Trauma în lectură ontogenetică 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric Cronica vieții oricărei ființe umane este o oscilație perpetuă și imprevizibilă între lumini și umbre, bucurii și dureri. Iar dintre toate talentele sale, cel mai prețios se referă probabil la capacitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
palpa, sunt măcar la fel de reale și nocive. O altă observație, care se poate coagula și printr-o întrebare, se referă la nedumerirea noastră în legătură cu prioritatea aproape exclusivă a cercetărilor către traumele postnatale, și care pot surveni oricând pe ruta noastră ontogenetică, cu neglijarea surprinzătoare a traumelor pre și perinatale, traume care stigmatizează decisiv destinul uman. 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.2.1. Carte de vizită Lumea în care trăim este impregnată de o agresivitate malignă, care asemenea unei caracatițe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o deteriorare a abilităților socioprofesionale, sau din alte tronsoane existențiale. Având în vedere, că sindromul de stres posttraumatic poate surveni la orice vârstă, este de domeniul evidenței că simptomele detectate la adulți, nu sunt integral extrapolabile și pentru alte etape ontogenetice. Altfel spus, la copii și adolescenți, PTSD partajează unele simptome comune cu ale adulților, dar aliniază și unele specifice. în ediția revizuită a lui DSM-IV (apud Wilmshurst, 2007) se fac câteva exemplificări prețioase. De pildă, în locul sentimentului de frică și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noetice, oricând, oriunde și oricât, constituie un argument suplimentar, pe care nu mai avem dreptul să-l ignorăm. Ceea ce trebuie reținut este că nu există un alt teritoriu de transformare mai profund decât cel spiritual. 2.3. Trauma în lectură ontogenetică „în miezul iernii, am aflat că există în mine o vară invincibilă.” Albert Camus 2.3.1. Preliminarii Orice ființă umană atunci când coboară în trecutul său găsește întotdeauna măcar câteva traume, mai mult sau mai puțin proeminente și spectaculoase, ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală și psihologia transpersonală. Unii exploratori aritmici și cutezători ai condiției umane, lansează încă o idee surprinzătoare, aceea că momentul concepției unui copil nu trebuie bagatelizat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
punctul nostru de vedere, vârsta preșcolară este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din start, că apariția Oedipului în acest interval ontogenetic nu semnifică nicidecum un derapaj psihopatologic, menținându-se pentru majoritatea confortabilă a cazurilor, în sfera de cuprindere a normalității. Potențialul său patogen iese din somnolență și se activează periculos doar dacă părinții nu arborează acele atitudini care pot susține și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ceea ce trebuie să reținem este că, metodele de inducere ale unei stări transpersonale sunt oportunități care pot ajuta ființa umană să decripteze noi adevăruri despre marele examen al vieții care este moartea. Frecventarea unor ateliere de profil, pe ruta sa ontogenetică, asigură treptat coagularea unei viziuni realiste despre moarte, ceea ce îl ajută pe om să-și poată asuma senin și demn toate asfințiturile. Ideea supraviețuirii conștiinței după moartea corpului se întemeiază și pe alte argumente, achiziționate în timpul travaliului pilduitor de asistență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]