215 matches
-
cognitive la nivel cerebral, pentru ca apoi să devină conștiente. Sunt acele cunoștințe care vin din interior, ca o „iluminare”, așa-numitele experiențe de tipul „aha” și „am găsit”; - determinată de structuri: structurile de cunoaștere construite în procesul filogenezei și al ontogenezei sunt cadre de înțelegere a lumii, sunt referențiale și ne ajută să construim și să înțelegem realitatea. Desigur că, în procesul devenirii noastre, structurile pot fi reconstruite, adaptate, dar sunt puternic determinate cultural și social; - contingentă: învățarea ce se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai multe decenii, studiul ontogenezei umane s-a centrat preferențial asupra copilăriei și adolescenței. Cauzele sunt multiple și nu e cazul să le inventariem in extenso. Cert este că prestațiile unor autorități în domeniu, precum A. Gessel, S. Freud și J. Piaget, care considerau că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tendințele antinomice în cadrul aceluiași sistem). Respectând distincția pe care o operează R.B. Cattell între inteligența cristalizată și cea fluidă, Horn și Donaldson (1976) și Papalia și Wenkos Olds (1986) susțin că inteligența cristalizată cunoaște o traiectorie ascensională de-a lungul ontogenezei, deoarece se bazează pe experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune care se instituie ca o pledoarie suplimentară în sprijinul educației permanente (condiție indispensabilă inclusiv în conservarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte mijlocii (35-65 de ani)tc "3.3.3. Vârstele adulte mijlocii (35‑65 de ani)" Caracterul de criză al vârstelor care ocupă perioada de mijloc a vieții este frecvent semnalată în literatura de specialitate. Conform lui Erikson (1965), întreaga ontogeneză (cu cele opt stadii pe care le identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consistent decât în cazul tinerilor și, mai ales, al copiilor și cu cele două zone amplu dimensionate și relativ stabile, „osmoza” dinspre „pasiv” spre „activ” fiind însă mai înceată, iar „granița” dintre ele mai vagă și mai relativă decât în ontogeneza timpurie. Mai mult decât atât, repertoriul de semne specific adulților, extins, consistent și semnificativ bistructurat, spre deosebire de cel al copiilor, pregnant monostructurat (la ei „activul” dominând, iar „pasivul” fiind, practic, insignifiant, absorbindu-se cvasiinstantaneu în nucleul „vocabularului activ”), este, din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre noi ia cuvântul și nu spune nimic și, deși ceilalți nici nu-l ascultă, sunt total împotrivă-i, contrazicându-l vehement”. 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitatetc "4.4. Evaluarea\: aspecte de evaluat, specificitate" Dorel Ungureanu La nivelul ontogenezei educaționale supreme, în prezent viguros constituit și complet organizat din punct de vedere formal, adică în educația adulților, toate operațiile relevante ale procesului din învățământul preadult, derulat cu generațiile succesive de copii și tineri, se regăsesc în mod firesc, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală care a dominat travaliul și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teoretică freudiană, vom preciza că efectele unei înțărcări aspre se poate acompania cu instalarea fenomenului de fixație la stadiul oral, corolar al refulării dorinței copilului de a suge. Iar conduitele sechelare care apar, desfășoară o paletă diversă, răspândită pe întreaga ontogeneză: suptul degetelor, rosul unghiilor, lăcomia pentru mâncare (inclusiv apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic”. Asimilarea de către copil a deprinderii controlului sfincterian este o altă provocare educativă pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ele își au originea în antropologia iluministă a secolului al XVIII-lea. Antropologia Luminilor se bazează pe un anumit număr de presupuneri, printre care și aceea că decursul istoriei umane este orientat, unilinear, non-reversibil și continuu: filogeneza este calchiată pe ontogeneză. Or, unul din corelatele esențiale ale acestui postulat este ideea că sălbaticii sunt, în sensul propriu al termenului, primitivi, deoarece ei reprezintă un stadiu depășit al propriei noastre istorii. Această viziune reprezintă o noutate în reflecția sociologică occidentală, deoarece până la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
față de probleme, capacitatea de redefinire și de evaluare. Trăsăturile de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică, pasiune, productivitate, evantai larg de interese, nonconformism, independență și inițiativă, capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate. În ontogeneză, ambele tipuri de creativitate, deși se activează în adolescență, în adevăratul sens al cuvântului, la vârsta preșcolară pot apărea indicatori pentru o formă sau alta. Acest lucru este important pentru demersurile educative care să favorizeze manifestarea unor potențialități, valorificarea acestora
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
artificial, cu rezultat, o cățea cu produs recoltat de la un câine. Tot pe bază de experimente demonstrează că în fecundare lichidul spermatic asigură unificarea spermatozoidului cu ovulul, de unde și importanța pe care i-o acordă. Totuși Spallanzani nu rezolvă problema ontogenezei (ontos = ființă), procesului intim al apariției vieții. Ca și Albert Haller și Morgagni, Spallanzani practică și recomandă repetarea experimentului de mai multe ori, variind condițiile și apoi concluzionând. Această rigoare științifică este caracteristică experimentaliștilor și Spallanzani a ilustrat-o cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sistemele organice. Am prezentat câteva aspecte ale morții celulare. Începe prin moartea celulară programată genetic și participă efectiv la sculptarea diferitelor forme de organe, în raport cu specificul funcțional al acestora și specia de animal luată în considerare. Este moartea fiziologica specifică ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]