5,154 matches
-
în relația omului cu ceea ce-l transcende. Cred că părinții fondatori ai democrației americane știau această foarte bine." Să subordonezi sistemul normativ al democrației americane ("instrumente tehnice") dimensiunii ontologice, să afirmi că "Părinții fondatori" au vizat o democrație înfipta în ontologic, si nu în economic, să afirmi toate acestea, "cu sînge rece", în fața elitei intelectuale americane, iată gestul unui om liber. Gestul celui care s-a lepădat cu adevarat de comunism. Odată ce democrația își va recapătă "esență" ei ontologica, ea va
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
înfipta în ontologic, si nu în economic, să afirmi toate acestea, "cu sînge rece", în fața elitei intelectuale americane, iată gestul unui om liber. Gestul celui care s-a lepădat cu adevarat de comunism. Odată ce democrația își va recapătă "esență" ei ontologica, ea va adera organic la ființă umană, se va transforma într-o "life-giving radiation", o radiație dătătoare de viață. Democrația este "singura speranța pentru omenire" dar ea "poate avea un impact benefic asupra noastra numai în cazul în care va
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
corpului în mod organic iar sufletul universului - Anima Mundi - integra toate lucrurile. Întregul univers pulsa de viață. Iar ceea ce-l făcea viu, era tocmai energia interconectivă invizibilă. În acest univers trăia, într-o legătură deplină cu tot și toate, OMUL ONTOLOGIC. Multe ar fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Mundi - integra toate lucrurile. Întregul univers pulsa de viață. Iar ceea ce-l făcea viu, era tocmai energia interconectivă invizibilă. În acest univers trăia, într-o legătură deplină cu tot și toate, OMUL ONTOLOGIC. Multe ar fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
interconectivă invizibilă. În acest univers trăia, într-o legătură deplină cu tot și toate, OMUL ONTOLOGIC. Multe ar fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez să amintesc un fapt ce mi se pare esențial. Omul ontologic medieval este deja o entitate individualizata ce aparține unei comunități de ființe umane unice. Damnații din infernul dantesc nu sînt umbre abstracte, ci indivizi unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
unici, în carne și oase. Păcatele lor aveau consistentă unor lucruri solide, purtau nume și se incarnau, la propriu, în trupul fiecărui păcătos. În Inferno, pedepsele erau aplicate personalizat. "Individualismul" medieval este însă radical diferit de individualismul monadic modern. Omul ontologic nu se consideră suficient sie însuși. El visa mereu la altceva decît la propria condiție. Anima Mundi, fiindu-i atît interioară cît și exterioară, îi oferea o "deschidere" spre un "altceva" calitativ superior, îl împiedică să se "împlinească" într-o
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
la propria condiție. Anima Mundi, fiindu-i atît interioară cît și exterioară, îi oferea o "deschidere" spre un "altceva" calitativ superior, îl împiedică să se "împlinească" într-o structură pe deplin constituită, să se fosilizeze în suficientă de sine. Omul ontologic medieval a fost însă "asasinat" de OMUL TEHNOLOGIC. Acest "technological self", (cum l-am botezat eu pentru uzul studenților mei americani), a abolit "sufletul" medieval și energia să misterioasă. Fără anima, legăturile dintre oameni n-au mai putut fi fondate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
a fost însă "asasinat" de OMUL TEHNOLOGIC. Acest "technological self", (cum l-am botezat eu pentru uzul studenților mei americani), a abolit "sufletul" medieval și energia să misterioasă. Fără anima, legăturile dintre oameni n-au mai putut fi fondate în ontologic. Mădularele universului au putut fi strînse la un loc doar prin legi mecanice. Nu este legea lui Newton SUROGATUL RAȚIONAL al "sufletului" medieval? Astfel a aparut individualismul monadic occidental al individului rațional, autonom și perfect repliat asupra lui însuși. Respectul
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
omenești nu-i inspiră mare încredere. De la Newton și Descartes încoace, vesticul s-a tot știut singur, abandonat în mijlocul unui univers ostil. Iată de ce a trebuit să-și ia destinul în propriile sale mîini. Pentru a supraviețui a iesit din ontologicul interconectiv și și-a asumat responsabilitatea propriului său destin prin cultivarea faptei. A iesit din paradigmă lui "a fi" și l-a luat pe verbul "a face" în brațe prin care a supus lumea din jur. Astfel s-a nascut
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Acel "ceva" nu va mai fi transcendență obiectivizata, exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest ideal a însuflețit revoluția suprarealista și arta avangardista dar a fost spulberat ulterior, recuperat fiind de Nazism și Comunism. Ceea ce s-a vrut a fi o libertate adevărată, fundamentata ontologic, superioară oricărei libertăți
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest ideal a însuflețit revoluția suprarealista și arta avangardista dar a fost spulberat ulterior, recuperat fiind de Nazism și Comunism. Ceea ce s-a vrut a fi o libertate adevărată, fundamentata ontologic, superioară oricărei libertăți "burgheze" a liberului arbitru, s-a transformat în sclavie absolută. Noțiunea de "transcendență", concepută că "suflet" sau "cîmp", ca energie ce transfigurează imanenta dar nu se plasează exterior ei, a fost recuperată în chip raționalist de o
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
lui Havel. Președintele ceh oferea lumii universitare americane o viziune asupra viitorului democrației radical diferită de viziunea "standard" multiculturalistă. (Vezi eseul meu "Nouă Identitate a Omului Occidental" din România liberă, nr. 37 din 16-22 septembrie.) Conceptul de "democrație transcendență", reabilitînd ontologicul și stabilind o legătură directă, dialogica între Subiect și Obiect, oferă un instrument critic de înțelegere a limitei prezentului model multicultural. Avem astfel posibilitatea să analizăm manieră în care, prin conceptul multiculturalist al identității de grup, "multiculturalismul" reintroduce "esență metafizica
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
o încercare de a o "cosmetiza". Într-o democrație transcendență, individul nu va mai fi o furnică solitara și nici parte dintr-o schemă colectivista. Prin urmare, nu va fi afectat de logică spectacolului și de obsesia maximei vizibilități. Fundamentat ontologic, individul va deveni o spiritualitate incarnata într-o unică personalitate. Sufletul democrației îl va pătrunde pe fiecare individ în parte prin acel "ceva" care nu poate fi "prins" într-o imagine sau schemă normativa. Prin această, democrația va constitui "cîmpul
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
pătrunde". Ca vreascurile ude trîntite peste cărbuni aprinși, prejudecățile, adevărurile abstracte, idealurile individualismului furnicii ne înăbușă cu fumul iluziilor și a micilor meschinării, ne împiedică să ne afundam în spiritul democrației că într-un destin. Un destin bazat pe relația ontologica dintre sacrificiu și libertate. Sacrificiul în favoarea obștii nu va mai fi exterior nouă - ar însemna să fim din nou jertfiți, anulați că individualități. El va fi manifestarea absolută a libertății personale. Pe masura ce democrația se va globaliza sub ocrotirea instituțiilor spiritualizate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
continua să mulgă liniștiți vacă multiculturalistă.... Dar ei, la un moment dat, nu vor mai conta. Printr-o lungă și chinuitoare scormonire a adîncurilor, arheologii spiritului vor dezgropa trupul celui ce va fi omul noii democrații. În ziua cînd Omul ontologic va fi dezvelit în lumina, românii vor spune, martori și ei: "Lazăr, ridică-te!" Ovidiu Hurduzeu Silicon Valley, California
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
cu o maximă naturalețe, să concilieze observația directă cu modelul interior și cu programul lor artistic mai larg. Într-un anumit fel, toți participanții, cu excepția lui Mihai Horia, au ca program estetic și moral tocmai recuperarea creației în sensul ei ontologic, celebrarea vieții în ipostazele sale cele mai variate și, cu o insistența specială, reîntoarcerea la natură că sursa a imaginii și la figurativ că procedeu de constituire a acesteia. Or, într-o asemenea perspectiva, nici unul dintre artiști nu trebuia să
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
societății. Gânditorul german a arătat, în detaliu, cum se întâmplă aceste chestiuni, afirmând că acordul la care se ajunge printr-un proces de discurs este adevăr și invers. Teoria adevărului la Habermas este, în primul rând, o delimitare de teoria ontologică a adevărului (a adevărului corespondență) și, totodată, o delimitare față de alte teorii, cum ar fi cea utilitaristă, analitică etc. Gânditorul german fundamentează teoria consensuală a adevărului, după ce face precizări care delimitează cele două forme fundamentale ale comunicării: acțiunea comunicativă și
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
avem pagina calendarului pe care diaristul trebuie să o completeze. Calendarul este "pagina albă" (pagina de start) a jurnalului. Obsesia personajului este obsesia celui rămas în afara construcției epice corespunzătoare. Personajul se apropie de un alt statut literar și, de ce nu?, ontologic: acela de a fi protagonistul unui jurnal. Multe din personajele romanelor lui Alexandru Sever apar printre notații delfice, complet necontextualizate. Toate aceste rînduri neutre, gravitează în jurul situațiilor concrete pe care le poartă cu sine fiecare dintre numele proprii. Inventarul este
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
regăsească lăcașul dintotdeauna" (Jean Starobinski). Aidoma metodei ironice pe care se întemeia maieutica lui Socrate, ficțiunea artei se asociază cu o iluzorie fragilitate, cu o umilitate care descumpănește realul ostil, îl face să-și piardă certitudinile. Arta e o ironie ontologică: Dacă acceptăm ce spune Kankélévitch, că oamenii pierd în contact cu Socrate securitatea înșelătoare a falselor evidențe, căci nu mai poți dormi liniștit după ce l-ai ascultat, cei care se întrec cu Odiseu rămîn cu aceeași experiență. A demonstrării, în
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
pupat toți piața endependenți" poate fi, în același timp, și caracterizîndu-ne ca națiune, un motiv de îngrijorare, ca dinaintea oricărui compromis rușinos, a oricărui aranjament neprincipial, sau, din contra, un motiv de înaltă și patriotică mîndrie, ca în fața unei singularități ontologice și morale, a unei aurite (dar nu mediocre) căi de mijloc nebătute de nimeni, niciodată, în afară de noi?
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
necesității de a comunica, indiferent cu cine. Novicele nu se poate încă detașa complet de sine, ci se află abia în stadiul desprinderii de conjunctural." (este vorba despre poemul Cugetările sărmanului Dionis, n.m. - C.R.). Să fie dialogul marca unui stadiu ontologic inferior, a unei "rămîneri în lume"? Cred că observațiile lui Dan Mănucă, pertinente de altfel, ar merita o analiză curățată de inerții critice. Observațiile cu adevărat interesante le găsim în analizele "pe text" ale studiului: "Cu prima lui poezie adresată
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
multă disponibilitate pentru un ce-o fi o fi domestic, în care rămîne prea puțin loc pentru mirare și pentru întrebare. Ne aflăm în fața unei ființe nediferențiate care se acomodează cu toate și cu toți, dintr-un fel de oportunism ontologic. Cuvintele lui sînt potrivite totdeauna în imanent, și s-ar putea ca acest oportunism să nu fie, pînă la sfîrșit, decît o neputință de a defini relația și etică și metafizică dintre a fi și a nu fi". Arghezi precum
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Observațiile d-sale au sagacitatea unor libertăți critice neîngrădite decît de realitatea textelor asupra cărora se aplică: " G. Călinescu este, dintre criticii români, poate cel mai puțin apt să deslușească fenomenul poetic în matca lui originară. El nu interoghează statutul ontologic al poemului, ci descrie, anecdotic, cadrul exterior, inventariind insolitul, apăsînd pe un fel de teatralizare a imaginii. E semnificativ, de pildă, că doi mari poeți ai vremii noastre, Lucian Blaga și Ion Barbu, sînt și cei mai năpăstuiți de discursul
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte" - evocări ale lui Augustin Pop și Marian Papahagi. Această sumară trecere în revistă nu urmărește decât să ofere o ocheadă aruncată asupra unui festin eseistic. Ștefan Borbély
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
trebui să-l pună pe gânduri măcar un raționament de ordin statistic. într-o epocă nu pot exista sute de opere literare valoroase - ceea ce înseamnă nu pot exista sute de opere literare (în literatură criteriul axiologic este implicit și unul ontologic). Oricum, privirea critică a lui Ion Simuț înnobilează textele. într-o perioadă în care suntem inundați de vulgaritate, o asemenea privire are un efect binefăcător. Ion Simuț, Arena actualității, confidențe, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000.
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]