424 matches
-
La cap un muc de lumânare Învie‐ ncet și dă să moară, Asemeni visurilor tale În sufletul de‐odinioară! Numai o babă milostivă Îți străjuie la căpătâie, și pe cărbunii din jertfelnic Așază boabe de tămâie. De pe blidar un biet opaiț Își joacă para tulburată Pe fața strânsă sub bărbie C‐o legătură‐ mprumutată. Încet s‐apropie de tine și‐ ți pune‐ un ban în mâna slabă, Îi tremură durerea‐ n gene și‐ncepe‐a plânge, biata babă... Îi fură tânguirea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
simțea, lunganul Gafton se afla deja în stânga sa, aplecat, parcă, asupra unei invizibile umbre. Simțea nu simțea, oricum nu se sinchisea... nătărăul deja se rotise, iată, lent, scăfârlia sa netedă, o sferă lucioasă, stătea sub cercul subțire de lumină al opaițului, ca într-o aură. Da, da, mutase caietul și becul pe un raft, să-i cadă sfânta lumină pe chelie și îl privea uimit pe lungan, ca și cum abia acum îi descoperise prezența. — Te-am supărat cu ceva, coane? Te supără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării era o compoziție mai elaborată în culori, o vrăjitoare cu tot arsenalul, globul de cristal, retortele, căminul, o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în pivnițele boltite, răcoroase și adânci. Ambrozii savurate pe îndelete din ulcioare păstrate în lăcașuri anume săpate în ziduri pentru ele, de a căror vechime nici măcar marele boier nu-și mai amintea. Și toate astea sub lumina amețită a unui opaiț ținut în palme de un fecior palid ca un zeu alungat din înălțimi olimpiene, care se pricepea să-l răscolească zicându-i, cu glas de înger, cântece despre iubiri vinovate și doruri rătăcite. Consulul era... neconsolat mai ales pentru această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
scrisori importante... Dar se opri deodată, cu o expresie de supremă surpriză. Liniștea și clipele de desfătare din casa marelui boier Filipescu... Vinurile gustate direct din buțile stivuite... Pivnița boltită... Răcoarea... Ambrozia savurată din ulcioare vechi... Lumina amețită a unui opaiț ținut în palmă de un fecior palid... Acel zeu alungat din Olimp... Glasul de înger... Cântecele despre iubiri vinovate și doruri rătăcite... În fața lui stătea acum chiar acel prince charmant. Venea spre el. Sau, cel puțin, așa a crezut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
noapte, Omar și-a căutat zadarnic somnul Într-un foișor, Într-un pavilion de lemn aflat pe o colină golașă, În mijlocul imensei grădini a lui Abu Taher. În apropierea lui, pe o masă joasă, pană de scris și călimară, un opaiț stins și cartea sa deschisă la prima pagină, rămasă albă. În zori, o nălucă: o frumoasă sclavă care-i aduce o tavă cu bucăți de pepene, un veșmânt nou, o eșarfă de turban din mătase de Zandan. Și un mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Întâlni pe marele cadiu, imamul Abu Taher. Favorurile sale mi-au Îngăduit să mă dedic acestor lucrări“. Când revine, În acea noapte, În foișorul care-i slujește de acum Înainte drept casă, Khayyam nu se gândește să-și aducă un opaiț, spunându-și că e prea târziu ca să mai citească sau să mai scrie. Cu toate acestea, drumul nu-i e deloc luminat de astrul nopții, un corn plăpând la acest sfârșit al lunii chawwal. De cum s-a Îndepărtat de vila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
muntele unde fusese abandonată și a dus-o cu el într-un palat îndepărtat: să nu caute să vadă vreodată chipul bărbatului care o răpise. Într-o noapte, zice legenda, Psyche a încălcat această condiție. A aprins în taină un opaiț și, la lumina lui, l-a văzut pe zeu. Eros a dispărut atunci, iar sensul legendei pare să fie acesta: nu încerca să vezi, să cunoști, ceea ce nu-ți e îngăduit să vezi, să cunoști; fericirea are nevoie de ignoranță
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pentru a demonstra că legenda n-are nici un temei, n-ar dovedi decât că nu e departe ziua, teribilă, în care nu va mai exista nici un "diletant". Atunci toți vor fi de părere că Psyche trebuia să aprindă de la început opaițul, ca să vadă lângă cine dormea, deoarece e destinul nostru, se pare, sau blestemul nostru, să vrem mai mult decât ne e dat. Dar, dacă ar fi să le dau un sfat specialiștilor, le-aș spune: domnilor, întîrziați cât mai mult
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se afla fierăria era veche și dărăpănată, iar camerele în care locuia acesta cu familia lui erau sărăcăcioase. Îngerul privi prin geamurile întunecate și văzu că toți ai casei dormeau. Dar iată, la unul dintre geamuri se vedea pâlpâind un opaiț. Și la lumina lui palidă, văzu un pătuț în care se afla un copilaș care era pe moarte și pe mama acestuia, care cu mâinile înălțate spre cer, se ruga cu lacrimi, zicând astfel: „Doamne, vezi necazul meu, ascultă rugăciunea
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
era băietul lui. - Da mă rog, bade, ajută-mi să dau vitele-n ocol. Înserează... Stele împlu tot seninul lin și gol... Cu băiatu-n bordei intră și pe capătu-unei laiți Lumină mucos și negru într-un hârb un roș opaiț, 665Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă, Pin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă; Hîrîe-n colț colbăită
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
descoperit este dat de obiectele tipice epocii romane târzii, excepția făcând-o prezența unor lucruri semnificative ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic constă în obiecte de factură tipic romano-bizantină: ceramică, vase de lut și de sticlă (frecvente în morminte), opaițe (cu o singură excepție, toate aparțin secolului IV), căni, vase pentru unguente, amfore, un urcior, fibule, centuri și catarame (ornament în formă de pește, secolul V), obiecte de podoabă din aur (pandantive, coliere, cercei simpli, secolul IV), din argint (cercei
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina) incizate pe laturile lungi. Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe laturile lungi. Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982, în zona aceleiași necropole, efectuarea unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la Callatis. Aceiași poziție a picioarelor a fost semnalată și la Miticeni, într-un mormânt aparținând orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în: opaițe, vase de sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine, din epoca respectivă, care înainta tot mai mult în sufletul poporului tomitan. În M37 s-a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vegetale. De la bazilicile dezvelite în Tomis și Callatis se păstrează unele plăci de marmură pentru acoperirea pereților, fragmente de capiteluri decorate cu cruci, precum și rame pentru ferestre cu ornamente ajurate. Simboluri creștine, mai ales crucea, figurează pe o serie de opaițe din epoca romano-bizantină. Amintim, aici, câteva exemplare din Constanța, unde ciocul alungit, în continuarea discului, formează un canal, pe care este reprezentată o cruce cu capetele ramificate. Pe un opaiț descoperit tot la Tomis apare, în centrul discului, monograma lui
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Simboluri creștine, mai ales crucea, figurează pe o serie de opaițe din epoca romano-bizantină. Amintim, aici, câteva exemplare din Constanța, unde ciocul alungit, în continuarea discului, formează un canal, pe care este reprezentată o cruce cu capetele ramificate. Pe un opaiț descoperit tot la Tomis apare, în centrul discului, monograma lui Cristos, cu bucla lui «rho» neclară. Alte exemplare descoperite la Constanța poartă, în dreptul torții și al ciocului, cruci cu capetele lățite sau o singură cruce pe disc. De asemenea, pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tot la Tomis apare, în centrul discului, monograma lui Cristos, cu bucla lui «rho» neclară. Alte exemplare descoperite la Constanța poartă, în dreptul torții și al ciocului, cruci cu capetele lățite sau o singură cruce pe disc. De asemenea, pe un opaiț, în afara crucii de pe canalul ce duce spre cioc, au fost reprezentate la marginile discului cerculețe cu cruci interioare. Pe un alt exemplar, cerculețul, pe care e înscrisă o cruce, e plasat deasupra ciocului. Un opaiț cu trei ciocuri poartă un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
disc. De asemenea, pe un opaiț, în afara crucii de pe canalul ce duce spre cioc, au fost reprezentate la marginile discului cerculețe cu cruci interioare. Pe un alt exemplar, cerculețul, pe care e înscrisă o cruce, e plasat deasupra ciocului. Un opaiț cu trei ciocuri poartă un ornament format din bobițe mici dispuse între acestea în formă de cruce. În sfârșit, o categorie bine cunoscută din descoperirile de la Constanța și din alte locuri din Dobrogea este aceea a opaițelor cu apucătoare în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deasupra ciocului. Un opaiț cu trei ciocuri poartă un ornament format din bobițe mici dispuse între acestea în formă de cruce. În sfârșit, o categorie bine cunoscută din descoperirile de la Constanța și din alte locuri din Dobrogea este aceea a opaițelor cu apucătoare în formă de cruce bizantină, uneori cu discul ornamentat cu semicercuri sau cu unghiuri dispuse în formă de cruce. Categoriile de opaițe amintite, unele de import, se încadrează cronologic în secolele V-VI. Tot acum au fost datate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
categorie bine cunoscută din descoperirile de la Constanța și din alte locuri din Dobrogea este aceea a opaițelor cu apucătoare în formă de cruce bizantină, uneori cu discul ornamentat cu semicercuri sau cu unghiuri dispuse în formă de cruce. Categoriile de opaițe amintite, unele de import, se încadrează cronologic în secolele V-VI. Tot acum au fost datate și unele capace de vase din lut ars, uneori ornamentate, alături de motive vegetale, geometrice, cu cruci, sau purtând anumite invocații creștine în limba greacă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre martirii de la Noviodunum, cunoscuți deja nominal, a căror prezență este confirmată de inscripțiile descoperite aici. 12.4 Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) Cetatea Salsovia a fost locuită încă din epocile bronzului și elenistică. O diplomă militară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au fost importate din orașele Asiei Mici. Opaițele (din secolele V-VI), descoperite în stare fragmentară cu excepția unuia intact, sunt de factură locală. Din categoria vaselor de sticlă (fragmente) fac parte și vasele-candelă, folosite la iluminat. Toate aceste vase recuperate sunt databile pentru perioada secolelor IV-VI. Monedele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu semnul crucii și alte obiecte de inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei incizați pe o cataramă de argint aurit) etc.; b) morminte în firidă cu o cameră de acces: 64 de morminte cu sicrie sau fără
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]