479 matches
-
competență și performanță. Orice manager al unei birocrații socialiste trebuia să fie, înainte de toate, un bun comunist. Pentru a evita transferul evaluării fidelității politice la niveluri ierarhice inferioare - și deci un transfer autentic de putere -, liderii de la vârful Partidului Comunist operaționalizaseră noțiunea de „bun comunist” pe baza unei paradigme care afirmă că ideile, motivațiile și valorile unui om depind în mai mare măsură de propria sa biografie și de mediul în care a fost educat decât de el însuși. Așa s-
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
BTPAC conține alte două aptitudini foarte importante pentru consilierea ocupațională și predicția performanțelor la locul de muncă: rapiditatea în reacții și capacitatea decizională. Fiecare dintre cele opt aptitudini cognitive de maximă relevanță pentru o performanță academică și profesională a fost operaționalizată printr-o serie de teste care o măsoară. Numărul testelor prin care s-a operaționalizat o aptitudine variază în funcție de complexitatea aptitudinii. De pildă, abilitatea generală de învățare, fiind o aptitudine extrem de complexă, cu mai multe fațete, a fost operaționalizată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de muncă: rapiditatea în reacții și capacitatea decizională. Fiecare dintre cele opt aptitudini cognitive de maximă relevanță pentru o performanță academică și profesională a fost operaționalizată printr-o serie de teste care o măsoară. Numărul testelor prin care s-a operaționalizat o aptitudine variază în funcție de complexitatea aptitudinii. De pildă, abilitatea generală de învățare, fiind o aptitudine extrem de complexă, cu mai multe fațete, a fost operaționalizată prin șapte teste. În schimb, abilitățile funcționărești, fiind o mai specifice, cu mai puține fațete, au
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fost operaționalizată printr-o serie de teste care o măsoară. Numărul testelor prin care s-a operaționalizat o aptitudine variază în funcție de complexitatea aptitudinii. De pildă, abilitatea generală de învățare, fiind o aptitudine extrem de complexă, cu mai multe fațete, a fost operaționalizată prin șapte teste. În schimb, abilitățile funcționărești, fiind o mai specifice, cu mai puține fațete, au fost operaționalizate printr-un singur test, cu mai multe subscale. Numărul total al testelor BTPAC este 23, dintre care trei - cele referitoare la timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aptitudine variază în funcție de complexitatea aptitudinii. De pildă, abilitatea generală de învățare, fiind o aptitudine extrem de complexă, cu mai multe fațete, a fost operaționalizată prin șapte teste. În schimb, abilitățile funcționărești, fiind o mai specifice, cu mai puține fațete, au fost operaționalizate printr-un singur test, cu mai multe subscale. Numărul total al testelor BTPAC este 23, dintre care trei - cele referitoare la timpul de reacție - există doar în varianta soft, din motive lesne de înțeles. 3. Variantele de administrare BTPAC BTPAC
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că efectele stresului profesional depind atât de factori externi specifici mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o singură măsură a adaptabilității simplifică fenomenul, adaptabilitatea fiind influențată de mai multe variabile independente, cum ar fi: abilitățile, motivația și creativitatea. De asemenea, un alt aspect problematic al cercetărilor anterioare consta în faptul că adaptabilitatea a fost definită și operaționalizată într-o manieră riscantă și ambiguă; diferiți autori s-au concentrat asupra unui singur tip de adaptabilitate, fără să țină cont de existența altor tipuri. Adaptabilitatea a fost operaționalizată, cel mai des, în termeni de învățare sau performanță într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cercetărilor anterioare consta în faptul că adaptabilitatea a fost definită și operaționalizată într-o manieră riscantă și ambiguă; diferiți autori s-au concentrat asupra unui singur tip de adaptabilitate, fără să țină cont de existența altor tipuri. Adaptabilitatea a fost operaționalizată, cel mai des, în termeni de învățare sau performanță într-o sarcină nouă, complexă sau doar insuficient definită (Mumford et al., 1993). Învățarea și performanța în contextul schimbării sarcinii sunt diferite de simpla învățare a unei noi sarcini, deoarece reclamă
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
contextului (caz în care este necesară adaptabilitatea) decât înaintea schimbării. 6.2. Designul cercetării Cercetarea are un design de tip experimental, cu măsuri repetate, intra-subiecți. Fiecare subiect a parcurs toate cele trei situații experimentale. Variabila independentă este contextul sarcinii, operaționalizată pe trei niveluri, respectiv cele trei profiluri oferite subiecților. Variabila dependentă este reprezentată de performanța decizională în cele trei contexte ale sarcinii. Performanța decizională înaintea schimbării este indicator al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este un
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.30 -0.10 0.29 0.29 -0.10 0.86 6. Deschiderea spre nou 3.36 0.43 0.01 -0.35 -0.35 0.14 0.12 0.89 Note: N=63 p<.05 Performanța decizională este operaționalizată ca medie pătratică a erorilor (un indicator al corectitudinii), astfel încât scorurile mici indică o performanță decizională ridicată. Coeficienții de fidelitate apar pe diagonala matricei. 6.5.2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în urma schimbării, performanța tinde să scadă în cazul indivizilor care prezintă niveluri ridicate de ordine (r=.25, r=.35, p<.05), responsabilitate (r=.26, r=.28, p<.05) și prevedere (r=.30, r=.24, p<.05). Performanța decizională a fost operaționalizată ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la sân sau cu biberonul. Printr-un chestionar complex aplicat în faza prenatală, s-au cules răspunsuri cu privire la intențiile comportamentale (cum intenționează să-și hrănească viitorul copil), atitudinea față de comportament și normele sociale interiorizate (subiective). Atitudinea față de alăptat a fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă este această legătură pentru dumneavoastră?”. Se remarcă deci că întrebările vizează evaluarea consecințelor unei opțiuni comportamentale. Conținutul normelor sociale interiorizate a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fără prea multă deliberare, în anumite acte comportamentale, cum ar fi să mergi la un pahar de băutură cu cineva sau, mai riscant, să te aventurezi în a face sex neprotejat. Variabila „cât ai fi de dispus (willingness)” încearcă să operaționalizeze tocmai acest lucru (într-un fel, asumarea riscului), spre deosebire de „intenția comportamentală”, prin care se prezumă planificarea, imaginea pe care o ai despre ce fac de obicei oamenii într-o situație specifică (invitația la „o bere”, șansa unei partide de sex
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț, 2003) acordă importanță prioritară valorilor, incluzându-le ca element central în însăși definiția comportamentului prosocial și a altruismului, considerându
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei), întreținut și amplificat de organizarea vieții sociale (de la hoardele primitive, până la grupurile și instituțiile moderne) și operaționalizat pe plan spiritual-simbolic în valorile sociale. Ca entitate umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat, procesul de socializare este, implicit, și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
maxima activare psihoemoțională, preocuparea excesivă față de iubit(ă), nevoia intensă de a fi iubit așa cum și tu iubești, teama obsesivă, în același timp, ca nu cumva relația să se termine, conștiința lipsei de control rațional și alte caracteristici au fost operaționalizate în mai multe instrumente de cercetare, dintre care se desprinde ca relevanță Scala dragostei pasionale, elaborată de E. Hatfield și colaboratorii săi (1987). Ea încorporează itemi de tipul: „Uneori nu-mi pot controla gândurile. Ele sunt obsedante cu privire la persoana lui
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mare de doi. O importantă precizare trebuie făcută aici, și anume că ne situăm pe terenul teoriei alegerii raționale (TAR) și că, în spiritul ei - tratat în speță de J. Coleman (1990) -, conceptul de normă are un conținut foarte specific, operaționalizat pe problema alegerii raționale: „Aș spune că o normă privind o acțiune specifică există atunci când dreptul social definit de control al acțiunii unui actor este deținut nu de către actorul însuși, ci de alții” (p. 243). Acest drept nu este atât
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe respectiva poziție, problemă ce va fi abordată în cele ce urmează. 4.2. Cine devine și cum se menține lider?tc "4.2. Cine devine și cum se menține lider?" Prima parte a interogației de mai sus s-a operaționalizat în aria investigațională prin încercarea de a răspunde la întrebarea dacă există trăsături de personalitate specifice sau cel puțin o configurație unică a celor comune, care să diferențieze liderii de oamenii obișnuiți. (Meta)analiza sutelor de cercetări pe această temă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
calitativa bugetar ( cu nivel de venituri /luna 200-300 Euro) privat ( cu nivel de venituri/luna 700-1000 Euro , plus alte beneficii: mașină de serviciu, leptop, conectare la net, imprimantă, telefon etc) Variabilă dependența 1 Inteligența emoțională variabilă cantitativa, cu 5 factori operaționalizați prin: Factorul Înțelegerea emoțiilor personale Factorul Înțelegerea emoțiilor celorlalți Factorul Reglarea propriilor emoții Factorul Reglarea emoțiilor celorlalți Factorul Dezirabilitate socială Variabilă dependența 2Stresul variabilă cantitativa. Capitolul 4. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 4. 1. Verificarea ipotezelor Ipoteza 1. „Există o
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
următoarele: * Stabilește cu claritate obiectivele educative pe care trebuie să le realizeze elevii. Aceasta presupune ca profesorul să posede competențe de a identifica obiectivele educative, prin luarea în considerație a caracteristicilor elevilor săi și a așteptărilor comunității sociale, de a operaționaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor de a utiliza diferite tehnici de analiză a sarcinilor de învățare implicate în realizarea fiecărui obiectiv selecționat. Prezintă elevilor care sunt cele mai înalte performanțe, în anumite limite rezonabile, care se așteaptă ca
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
situației Teoria lui Fiedler este apreciată de unii autori ca fiind cea mai pertinentă, dar și cea mai controversată. Ea are marele merit de a introduce mai direct variabilele organizaționale în studiul conducerii. De asemenea, este poate cea mai bine operaționalizată dintre toate teoriile contingenței. În fine, Fiedler formulează și o serie de sugestii practice menite a contribui la ameliorarea conducerii și la creșterea eficienței ei, una dintre acestea fiind schimbarea situației pentru a o compatibiliza cu caracteristicile stilului liderilor. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
100 de femei, atunci nu ar fi omogen în funcție de variabila gen, iar rezultatele obținute ar fi valabile în special pentru femei, neputînd generaliza rezultatele pe întreaga populație de cadre didactice). 2.4.4. Variabile În această etapă vom preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt cele independente, tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cu detalii strict necesare pentru înțelegerea rezultatelor. Descrierea designului cercetării îi conferă acesteia credibilitate, permițînd analiza și discutarea onestă a rezultatelor. Designul cercetării se referă în mod concret la: - prezentarea și definirea variabilelor (inclusiv a modului în care au fost operaționalizate în contextul cercetării); -descrierea eșantionului/lotului de cercetare (caracteristici demografice, echivalență în cazul grupurilor experimentale și de control etc.); -prezentarea instrumentelor de cercetare și a procedurii de investigare (inclusiv informații privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare pentru care s-
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
300 de milioane de dolari, a condiționat angajarea Guvernului României la implementarea rapidă a standardelor de contabilitate și audit financiar recunoscute la nivel internațional, iar În paralel, la Înființarea Camerei Auditorilor Financiari (Dănescu, 2007b, p. 32ă. Programul PSAL 1 este operaționalizat În România, prin OG nr. 44/ 13.08.1999. În Capitolul V, intitulat „Mediul de afaceri”, erau menționate condițiile pentru accesul la tranșele Împrumutului și obligațiile asumate de Guvernul României: 1ă emiterea unei ordonanțe pentru organizarea și funcționarea auditului financiar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]