1,074 matches
-
expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale cu volan alb, de pânză, șorț negru cu motive geometrice, divers colorate. Un alt costum se deosebește de acesta numai prin faptul că are vestă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din blană de oaie, pantaloni negri din postav lungi, drepți, opinci. O adevărată minunăție o constituie o masă mică, rotundă, pe care este sculptată o adevărată concepție despre Univers, ce ne face să credem că este mai degrabă opera unui filosof decât a unui țăran dulgher. În mijloc se află câteva
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
lacrimi, lumânare.. Rugăciune Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fânului cosit și să duc apă rece cu găleata. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la școală, iarna, în opinci, iar pe măsuța scundă din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să învăț din nou la lumânare să mai privesc lumina clară a cerului cu stelele-n spinare. Dă-mi, Doamne, tinerețea
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
ostaș] se măsoară doar în sensul apărării Patriei”. „Valea Hranei n-o știe oricine, / Decât un snop de oameni dintr-un joc...”; „Valea mi se părea că vine cu mâinile peste mine”; „Văzduhul s-a umplut de lumina torțelor din opinci și cizme”; „Vin feciorii și se consumă jocul «de-a fântânița», în tindă, pe întuneric”; „[...] vin blogodatele / Și vă mușcă spatele”; „[...] visam zmei cu înfățișare de umbră, care mă strângeau în brațe până la sufocare”; Veta-Lisa „mă tot chema [...] Lisa-Veta m-
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
înapoi, c-o dat cu nasu-n pământ. / No, api pântru pușcătura aceea s-o băgat locotinentu pă ordonanța lui după medalie, în locu meu. Medalie de argint, că am pușcat eu airoplanu...” „Mă-ntreabă Valea unde mă tot duc, / Fără opinci și fără șapcă sură, / De nu aud cum frunzele de nuc / Se sparg îngălbenite în poarta de la șură... Mă tot afund în Valea mea natală, / Cu hrean istoric răscolit de sape”... „... ehei, Soldatule, îmi pare rău, e timpul să oftezi
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Clipocește Bistrița aruncând steluțe în aer Elvira, Maria, Silvia, bat rufe-cu maiul- albe ca niște aripi de îngeri o droaie de prunci chiuie și se-avântă în valuri Miroase a iarbă și-a flori de malin a cetina din opincile tatei Clopotul unei biserici îmi fură visul două femei cu tâmple argintii dau cu pietre în valuri cu dureri în bucurii pun foc amintirilor cealaltă plânge Referință Bibliografica: Printre amintiri / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul
PRINTRE AMINTIRI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368672_a_370001]
-
și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii care se legau deasupra gleznelor și a căror muzică, în timpul dansului, înfiora inimile celor prezenți. Ceva magic se petrecea și...părea că înșiși strămoșii le transferă energia acumulată de milenii pe acest pământ. În
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”, în frunte cu martirul Horea - Ctitorul și binefăcătorul și, desigur, și ceilalți urmași ai săi și înaintași ai noștri... De aceea se cuvine să-i evocăm pe toți aceștia, de la vlădică până la opincă, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici (în) credința
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
frumoasa turistă - pot să-ți cer mâna? nedumerire - cum se pot mânca unii o viață-ntreagă? antropofagul - cred că orice om are ceva bun în el ultima modă - în insectar fluturi noi la patru ace ultima modă - dansuri populare în opinci Versace blugii cu găuri - boschetarii sunt azi la ultima modă ziua recoltei - cinci capace de canal și un celular mă refuză toate moldovencele - cică e incest Prutul mult mai larg decât Milcovul - asta o fi cauza? cald la Chișinău - înmugurește
ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE, DIN PĂCATE TRECĂTOARE de DAN NOREA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349891_a_351220]
-
negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album „Să iubești o
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pânză de casă albă, laibăr (cheptar) pe piele de miel, cu flori cusute pe fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur împrejur. La gât are gherdan (mărgele) și o salbă alcătuită din trei rânduri de bani și în picioare poartă opinci cu ciorapi de lână, prinse cu ață în formă de cruce. Dragostea față de costumul popular și față de Dumnezeu și le-a exprimat și în versuri: „Dacă mi-ar da cineva chiar și luna dintre stele Eu nu mi-aș vinde
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima... stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
rochie albă, brodată cu lalele. Pe cap purta o basma înflorată. Ion era îmbrăcat și el într-o cămașă albă, cu ițari bej și avea o pălărie pe cap. Amândoi purtau la mijloc un brâu de catifea și în picioare, opinci. Singura lor supărare era că nu aveau și ei un copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către târg, Cu opincile-n picioare, Niciodată nu se plâng. Biserica e sus în plai, Cu turnul înălțat spre cer, Cu hramul Sfântului Mihai, Din luna lui november. Ale Ciofului reci izvoare, Pâraie pline cu răchiți, Fete mândre-n sărbătoare, Și cu oameni foarte
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
ajuns să cunoască pe țăranii veniți din Bărcănești sau Blejoi. Toamna începuse să-i cunoască pe cei din Vintileanca și din apropierea Mizilului care veneau cu marii harbuji ce de abia îi țineau în brațe. La intrarea în Hale venise cu opincile sale de acasă, căci nu avea altceva, apoi a început să strângă bani să-și cumpere o pereche de teniși. Tanti Fănica nu pre îl onora cu bani cu toate că seara când ajungea acasă făcea tot felul de socoteli numai de
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
sănătate și binecuvântare întru frumos! Gândul pământiu aleargă zarea Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă. Fumul călător cuprinde valea Răsturnată în noianul rece, Timpul îndesat printre căscioare, Scutură opincile și trece. Urmele, îmbujorate astre, Strălucesc în licurici de gheață, Noaptea prăfuită-n mirodenii, Se canonizează-n dimineață. Tatiana Scurtu-Munteanu Referință Bibliografică: 165 de ani de la nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]