734 matches
-
mea, care e cu sfială de la buric îm jos. Întâi mănc țapăn, că am lup în burtă, îmi sudui nevasta, mă-mbăt criță și adorm buștean... Când mă scol, n-am grijă că mi-a fugit curva nebumbăcită și fără opreliști îmi vărs pă nevastă, tot oful flămânzelii de muiere, din stână !... În hârjoană cu bucățica mea de-acasă mi-e haznă, mai ceva decât în țipăt de curvuștină sulemenită, pe care o spării cu moaca mea nedreasă... - Și-apăi, domnule dragă
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
de conducere sunt cadre didactice : Ion Ștefănescu, Toma Ștefănescu, Daniil Rădescu, C. Teodorescu, Gh. Constantin. Poetul și publicistul Vasile Militaru consemnează cu mândrie, în registrul de inspecții al școlii, obolul dăscălimii pe tărâmul cultivării și educării maselor de jos, în pofida opreliștilor de tot felul. Datorită frumuseților naturale dar și al simțului gospodăresc și ospitalier al locuitorilor din această pitorească așezare montană, Rucărul este ales în vara lui 1930, ca loc de desfășurare al forumului unui domeniu cu care, paradoxal, nu avea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
pe când roata nu era încă îndeajuns de rotundă, timp de peste 2000 de ani a înfruntat vremea și vremurile, pentru ca noi să fim azi aici. Așezat în calea războaielor dintre răsărit și apus sau miază noapte și miazăzi a simțit fără opreliști duritatea istoriei. Atacat de huni și tătari, invadat de romani, austrieci sau turci, suferind cruzimea fascistă și umilința sovietică, de fiecare data a avut puterea și înțelepciunea să-și refacă garnitura și să meargă mai departe. Și când toate aceste
TRENUL CONDAMNAŢILOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355485_a_356814]
-
contemporane spre globalizare, în ciuda faptului că, tradițional, suntem legați de concepte precum „patrie” și „specific național”. Se cunoaște că Biblia ne spune că pământul a fost dăruit oamenilor fără graniță „Grădina Eden” era pentru urmașii Bărbatului și ai Evei. Fără opreliști teritoriale. Mai târziu oamenii și-au creat granițele și interdicțiile dintre ele. Deci, era fenomenul imploziei. Acum, acest fenomen socio-uman este invers. Al exploziei. Se dorește revenirea la „Grădina Edenului”, prin fenomenul globalizării, implicit cel al europenizării. Omul dorește să
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
oamenii și-au creat granițele și interdicțiile dintre ele. Deci, era fenomenul imploziei. Acum, acest fenomen socio-uman este invers. Al exploziei. Se dorește revenirea la „Grădina Edenului”, prin fenomenul globalizării, implicit cel al europenizării. Omul dorește să nu mai existe opreliști artificiale între țări și popoare. În acest context, autorul analizează pertinent și la obiect „Rolul spectacolului de teatru în comunitățile românești din Suedia”. A căuta, în esența lui, acest rol, este a căuta principiul comun, respectiv metoda nevoii, „de teatralizare
TEATRU ŞI IDENTITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356888_a_358217]
-
preschimbare al noii societății românești atât de acut, încât, revenirea însemna practic o nouă emigrație. Emigrant de data asta, în propria mea țară. Odată cu regimul comunist românii au aruncat peste bord nu numai un regim oprimant dar și orice alte opreliști, proclamând libertăți atât de vaste și neîngrădite, încât orice repere fuseseră abolite, orice valori, orice jalonări. Cultură a fost trădata în modul cel mai flagrant și ariile gândirii și creației au fost și ele "privatizate"urmand bunul plac al înfăptuitorilor
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
plăcut. Tocmai trebuia să apară, când au venit tezele din iulie, o tâmpenie politică și m-am trezit că sunt chemat de Marin Preda, care-mi zice:”Monșer, ia-le...Așteptăm vremuri mai bune!” Asta a fost pentru mine o opreliște, pentru că nu le-am mai publicat. Și acum sunt pe undeva, pe aici, prin casă. Erau un fel de prevestire a optzecismului sau a postmodernismului. Dar, fără să mă gândesc. Eu inventasem chiar un alt termen, și mai și, transmodernism
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
am unde să merg mai departe ca să găsesc o ușă deschisă. Câtă măreție, câtă opulență am trăit odată!...Cu toate au ajuns în risipă. Este o graniță între glorie și decădere cu un du-te vino permanent peste ea, fără opreliști date de principii, și-atunci nimic nu este imposibil! Soarele coboară de pe cer și trece dincolo de privirile oamenilor luând cu el lumina care lasă în urmă un gol imens numit întuneric. Între bălăriile de pe drum, pe urmele lăsate de roțile
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
am unde să merg mai departe ca să găsesc o ușă deschisă... Câtă măreție, câtă opulență am trăit odată!...Cu toate au ajuns în risipă. Este o graniță între glorie și decădere cu un du-te vino permanent peste ea, fără opreliști date de principii, și-atunci nimic nu este imposibil. Și pentru că am fost călător peste această graniță, cu bilet dus-întors, am primit o pensie specială! Ca și voi! Desface geanta și scoate atâția bani cât poate cuprinde cu ambele mâini
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
câteodată, neverosimile și siropoase, în jurul cărora am țesut un vis: visul propriei mele istorii de amor. Asemenea eroinelor din cărțile citite și filmele urmărite, mi-am imaginat că dragostea înseamnă o ea și un el, care reușesc să învingă orice opreliști, orice prejudecăți, orice vitregii ale soartei, totul în numele iubirii lor. Care iubire se finalizează cu căsătoria și eventual, copii. Și astfel, pornind la drum cu un ideal nerealist, am ajuns să învăț pe parcurs, că în viață, dragostea este adesea
“GHIDUL RELAŢIEI DE CUPLU PE CARE ŢI-O DOREŞTI”, O CARTE DE ANCA MĂLUREANU DESPRE UN JOC ÎN DOI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371032_a_372361]
-
fi numit o adevărată ars poetica a scriitoarei, întrucât Domnia Sa iubește cu întreaga sa ființă arta „cuvântului care cuminecă inima și sufletul și care ne redă pe noi înșine”. Volumul cuprinde „rodul celor 13 ani de scris consecvent, limpede, fără opreliști”, materializat în „mărturiile literare despre opera”sa, proiect având ca țel „cunoașterea și recunoașterea deplină a omului și a scriitorului” deopotrivă. Conform dictonului verba volant, scriba manent, scriitoarea a strâns între coperțile acestui volum tot ceea ce s-a scris până
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
neîncredere. Magistrul Ruthavan nu păru încurcat de tonul zeflemitor: -Mesajul învățătorului e acela al unei treziri personale, măriților. Trezirea este de fapt un îndemn adresat fiecăruia dintre noi, care are la bază porunca de a iubi semenii noștri fără nici o opreliște. Curățenia sufletească e o altă latură a învățăturilor sale și e foarte importantă. Conform acestor învățături, doar un suflet curat poate înțelege și vedea Adevărul și de aceea curățirea sufletului fiecăruia trebuie realizată prin multe renunțări personale. Hotărârea este deci
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
rănească, doar să te ocrotească. Însă nu știe dacă are toate șansele cu tine, nu știe cum o să reacționezi dacă îți va cere mai mult. Și de aceea, uneori, se sfătuiește cu persoane apropiate. Cere părerea iar asta e o opreliște în calea unei posibile relații. Trebuie doar să îi arăți că și tu vrei același lucru ca și el. Și mai ales, să îl faci să înțeleagă că e periculos să creadă orbește în părerile celorlalți și să scape de
DESTINE ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370659_a_371988]
-
Puterea gândului face parte din marile taine ale Universului și lucrează împreună cu acesta. Asta înseamnă că noi suntem o manifestare a minții Universale. Gândurile călătoresc în Univers cu viteză mai mare decât cea a luminii, călătoresc instantaneu și nu cunosc opreliști decât cele impuse de noi. Fiecare individ are propria lui lume de gânduri, pozitive sau negative, în diferite proporții pe care le emite în Univers. Ele sunt atrase de alte gânduri asemănătoare cu care se întâlnesc, se cuplează, se întăresc
PUTEREA MAGICĂ A GÂNDULUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369546_a_370875]
-
acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Frigul îți pătrunde-n oase, întunericul apasă. Doamna nopții și-a veciei își ascute vechea coasă. Presimțind venirea morții, câinii urlă a pustie, Sufletul se nalță-n ceruri, pe lugubra
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici nu acționează acele opreliști și efecte ale globalizării. Însă, în străinătate, când ești nevoit să comunici în altă limbă, dorința de a vorbi în limba ta natală, apare ca o nevoie stringentă, fără să o simți pe moment, dar care, treptat-treptat, se adună și
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
nu le primea. Însemna că ele ar fi fost prea adânci pentru ea. Altfel, ambii părinți se străduiau să-i deschidă ochii asupra adevărurilor și frumuseților vieții. Dar despre religie nu-i spuseseră cine-știe-ce. De ce? Fusese doar o strategie în fața opreliștilor ideologice ale vremii? O lipsiseră de explicații, oferindu-i doar practica religioasă: mersul la biserică duminica, păstrarea posturilor, a sărbătorilor, respectarea celor zece Porunci, cultivarea rugăciunilor ș.a. E drept, la un moment dat, nu se mergea de două ori la
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
Tu la Putna nu mai sta”, ................................... Ei bine! Din partea acestora și-a atras ura, mânia, dorința lor de a-i închide gura celui care avea rolul să contribuie la trezirea maselor. Așa se explică destinul lui ca ființă umană, supusă opreliștilor, în timp ce el pleda pentru dreptatea și izbânda poporului său. Dușmanii acestui popor nu au obosit nici după un veac să-l atace pe Eminescu, numai că ei nu s-au putut atinge de spiritul lui, care a rămas fidel năzuințelor
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
cele mai scumpe amintiri. În căsuța noastră, numai și numai a noastră, ne permiteam orice. Dese ori experiențele cereau să ne dezbrăcăm și o făceam fără sfială. De aici până la o sistematică analiză anatomică a corpului, făcută reciproc fără nici o opreliște, nu este decât un pas pe care l-am trecut repejor. Jocuri inocente, copilărești, dar cu un puternic iz de documentare, care s-a întins și asupra unor cărți. Mama fiind farmacistă și autoare de manuale pentru studenți nu duceam
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
de umeri cu niște hosendragen-i peste un maieu marinăresc în dungi alb-albastre, așa că nu mai întrezării nici o graniță între noi, adresându-mă firesc și întrebător în legătură cu ținta căutărilor sale. -Ești tare! Ce tupeu nedezmințit! Ia spune, ai dat vreodată de opreliști cu femeile? întrebă Americanul, surprinzându-i pe toți, pentru că până atunci fusese spectator mut. -Ei și tu acum! Aveam în gestul meu toate atuurile, plus amiaza de vară toridă, ambianța și, mai ales, atracția exercitată de ea asupră-mi... Simțisem
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Autorului Iov, preaîncercatul biblic știa bine Că-n psalmi cuprinsă-i bogăția lumii Sorbea, îmbrățișa lumina, ca minune De pe sordida claie destinată humii. A înțeles că cei datori pământului, Să-nhame caii roibi la Ursa Mare Nu pot, și nici opreliști vântului Să pună, ori uscatului hotar la mare! Știa că-n jucăușa flacără stă semnul Arderii, neînțelese de gloata ispitirii Și în copacul de-altădat - azi lemnul- Păsări cântat-au imn slăvitor iubirii. Odgoane Orionului pus-ai tu oare? Prieten drag
SLUJITOR IUBIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354488_a_355817]
-
ironic”, al cruntului mod de a trăi fără speranță: ”Urc pe scările abrupte / dincolo de poartă”, poarta fiind un nod de trecere în urcarea treptelor inițierii: ”pe coridorul fără de sfârșit / luminat de minuscule / ferestre peste tot ferecate...” (Fortărețe, 2008:24), sugerând opreliștea pătrunderii în cunoaștere, ferestre special construite pentru a nu lăsa lumina să descopere adevărul hidos al măștilor de oameni care, în dorința zădărnicirii puterii de a cunoaște, minimalizează sensul vieții. În lucrarea sa despre artă și estetică, Theodor W. Adorno
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
preotului moș Anghel. Îl așteptase lângă poarta bisericii, descoperit încă, fremătând căciula în mâinile-i noduroase de reumatism și vreme, gata să-și spună povestea. Că era musai. O greutate îi apăsa capul scofâlcit al pieptului, un năduf rău sta opreliște răsuflării și parcă o piatră de moară îi apăsa creștetul, de nici căciula nu-și suporta de când... Picioarele îi erau zviduite. Acum îl purtau în pași voinicești, poate nepotriviți cu anii văzuți pe restul trupului, pe chip și, mai ales
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
și în lumea păsărilor ca și în cea a altor rase, inclusiv cea umană, mai zburătăcește și el din când în când și pe la alte cuiburi în timpul când perechea sa clocește, că de, păsări sunt și dragostea fugară nu are opreliști nici la lăstuni, așa cum se poate întâmpla ca și o altă femelă să-și depună un ou - două lângă cele ale unei alte perechi, în cazul că a avut loc vreun accident cu propriul său cuib, a fost distrus, sau
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
însetatule întins acum în patul acoperit de apele continentului din care nu poți bea, tu acela, hei, tu! Nu-ți lipsește nimic? Am pentru tine totul, ridică-te și ia-o la fugă spre mine năuc! Îmi sunt aruncate toate opreliștile! Putem, în sfârșit, vorbi despre orice. - A, de mărturisit vorbești...!!! Începusem să cred că ești o feministă oarecare, dar nu, nu ești. Ce-ți trebuie de nu-ți ajungi? - Sufletul acela pe care să-l ascult și care să mă
CĂRAREA DINTRE SECOLE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352700_a_354029]