225 matches
-
nu se mai gîndesc decît să se îmbogățească, femeile nu vor decît să strălucească, iar tinerii să se amuze. Săracii țărani sînt abandonați evreilor fără milă; țiganii sînt vînduți ca sclavi. Se grăbesc să, meargă dincolo de fanteziile și de gusturile opresorilor: sînt numiți eliberatori, maeștri auguști, bărbații li se închină căzînd în genunchi, iar femeile își fac un titlu de glorie din favorurile lor." Aceste observații se întîlnesc cu mărturisirile lui Alecsandri, care îi scrie cu amărăciune prietenului său Ion Ghica
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dominației, atacînd în același timp acele reprezentări care legitimează dominația sau o prezintă ca pe un fapt natural. Multiculturalismul insurgent este așadar o parte a "pedagogiei celor oprimați" (Freire, 1972) care îi ajută pe aceștia să identifice oprimarea și pe opresori și să enunțe cu claritate țelurile și modalitățile de eliberare. Ca urmare, în vreme de Fiske și alții pun în valoare rezistența și lupta ca atare, studiile culturale insurgente interpretează în mod pozitiv lupta și rezistența împotriva opresiunii, împotriva inegalității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Oțel Petrescu sublinia faptul că forme specifice ale discursului subversiv, create expres de către deținuți, asigurau dialogul văzut ca o posibilă evaziune din teroarea roșie. În fond, practica rugăciunii, a postului, a ascezei spirituale în acel univers erau considerate de către regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu cel ideologizant bolșevic, un discurs ce presupunea subminarea celui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din Republica Moldova și formațiunilor politice asociate lor, ultimul capitol își dorește să aducă în atenția cititorilor câteva mențiuni din operele înaintașilor din stânga și din dreapta Prutului, câteva aprecieri ale unor călători și istorici străini, mulți dintre ei reprezentanți ai puterii țariste opresoare, care vin să demonstreze unitatea și permanența românească între Tisa, Nistru și dincolo de ele, de-a lungul întregii noastre istorii medievale și moderne. I Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
declanșează fanatismul certurilor și al exploziilor dușmănoase ale acestora, făcînd ca viața în comun să fie tot mai greu de suportat. Aviditățile pseudo-spirituale ale sarcinilor exaltate, aviditățile sexualității suprasau sub-valorificate și cele ale materialității sînt cele care împart societățile în opresori și oprimați. Ambivilențele motivațiilor subiacente se transformă în final datorită legii punitive în ambivalența inter-reacțiilor și în cea a situițiilor. Injustițiile dominante și toate tentativele de a le contracara prin violență sînt bazate pe starea actuală a evoluției ființei gînditoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o societate fără periferie, în care federația grupurilor minoritare de egali (de fapt, a grupurilor închise, recrutate pe baza unei singure trăsături: homosexualii, scunzii, lesbienele, negrii, penticostalii, grașii, handicapații de diverse categorii, irlandezii etc.) luptă umăr la umăr împotriva majorității opresoare, normative, stigmatizante, intolerante (prin definiție); aceste grupuri închise, deși de regulă susținute de ideologii de stânga, sunt (anti)utopii sectare, abolesc diferențele sociale în interior și le traduc în termeni organiciști în exterior; potrivit acestui paradoxal tip de ideologie, libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se dă supus/ Scurteze-i zilișoarele Isus,/ Iar pe ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar un răspuns contra ostilității și misoginiei masculine, împotriva unei culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
profitul necesar dezvoltării afacerilor, capitaliștii micșorau salariile muncitorilor; din această cauză aceștia nu mai puteau cumpăra bunurile produse, și capitalismul s-ar afla astfel amenințat de criză. Om liber și sclav, patrician și plebeu, nobil și șerb, într-un cuvânt, opresori și oprimați aflați în opoziție perpetuă, au purtat o luptă neîntreruptă, când deschisă, când închisă, care se sfârșea întotdeauna fie prin transformarea revoluționară a societății, fie prin ruina comună a claselor în luptă. Înstrăinat în capitalism, omul trebuie să conștientizeze
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de existență (I. Horga, op. cit., pp. 224-225). Criza celor două monarhii a zdruncinat sistemul absolutist restabilit în 1849. Dar, în timp ce Austria evolua spre democrație, Ungaria rămânea "împietrită" într-un sistem dominant aristocratic. În urma împărțirii teritoriilor monarhiei, maghiarii "din oprimați devin opresori" (Jacques Le Rider, op. cit., p. 71). Uniunea din 1867 a fost singura soluție posibilă. Imperiul Austro-Ungar cuprindea două state distincte: Cisleitania (Austria) și Transleitania (Ungaria), fiecare având Camere legislative și guverne proprii. Organe comune, sub egida împăratului, erau Ministerele Finanțelor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fost Ion Agârbiceanu, consemnând numerotarea anilor de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare pentru a stabili „o unitate de vederi în privința rezistenței și a luptei împotriva opresorului”. Își propune misiunea de a mobiliza opinia publică din Transilvania împotriva hotărârilor nedrepte ale Dictatului de la Viena, urmărind să devină cea mai importantă armă de luptă pe acest tărâm, prin promovarea spiritualității transilvănene și ralierea tuturor forțelor intelectuale de marcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
colonial în alegerea (voluntară sau impusă) a limbii franceze de către scriitorii străini, inclusiv în vechile colonii, unde noile generații nu nutresc aceleași ranchiuni, cu atît mai mult în țările care nu au privit niciodată franceza ca pe un instrument al opresorului, ci ca pe un mijloc de a intra în circuitul universal de valori. Desigur, e greu să scapi de conjuncturile istorice și, în această accepțiune, termenul de "literatură francofonă" pare atins de scep trul imperialist, purtător de grele echivocuri. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unii și toate satisfacțiile pentru alții. De aici sclavia, tot de aici spolierea, orice formă ia aceasta: războaie, imposturi, violențe, restricții, fraude etc., abuzuri monstruoase dar consecvente cu gândirea care le-a dat naștere. Trebuie să urâm și să combatem opresorii, nu putem să spunem că ar fi absurzi. Sclavia s-a dus, grație Cerului, și pe de altă parte, dispoziția noastră de a ne apăra bunul nostru, face ca Spolierea directă și naivă să nu fie ușoară. Un lucru a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe care o poartă în ei toți oamenii de a împărți pe din două lotul complex al vieții, aruncând Osteneala asupra celuilalt și păstrând pentru ei înșiși Satisfacția. Rămâne de văzut sub ce formă nouă se manifestă această tristă tendință. Opresorul nu mai acționează direct cu propriile forțe asupra oprimatului. Nu, conștiința noastră a devenit mult prea meticuloasă pentru asta. Există încă tiranul și victima, dar între ei se plasează un intermediar care e statul, adică legea însăși. Ce altceva mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Nu este neverosimil ca un astfel de discurs, asezonat în mod convenabil cu sofisme privind numerarul, balanța comercială, munca națională, agricultura hrănitoare a statului, perspectiva unui război etc. etc. să obțină cel mai mare succes și să aducă validarea decretului opresor chiar de către oprimați, dacă ar fi consultați. Acest lucru s-a văzut și va mai fi văzut. Dar prevenirile proprietarilor și proletarilor nu schimbă natura lucrurilor. Rezultatul va fi o populație mizerabilă, înfometată, ignorantă, pervertită, secerată de inaniție, boală și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
face acum să fie din ce În ce mai suspect și nepotrivit Într-o lume care Începe să-și creeze o conștiință planetară. Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock În 1620, ei credeau cu adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost duși de Yahweh În Canaan, țara promisă. Liderul lor spiritual, John Winthrop, a spus micii sale turme chiar Înainte să debarce că erau „poporul ales
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În anul 1647, mulțimile din Napoli „s-au revoltat Împotriva guvernanților aristocrați cu ajutorul riturilor de sărbătoare”. În 1513, În Elveția, cu ocazia unor sărbători comunitare, aproximativ 300 de țărani au decis să meargă la Berna pentru a-i pedepsi pe opresori și au ajuns să devasteze orașul. În Franța, În 1588, În regiunea Côte du Rhône, un carnaval s-a transformat Într-o răzmeriță. Un alt carnaval din anul 1851, În localitatea Brou, a dus la o confruntare violentă Între mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
engleze de către coloniștii americani” (pp. 206-207). În America, aceste sărbători presupuneau parade cu figurine reprezentând diferite personaje istorice, reconstruite de imaginarul popular (Guy Fawkes, Robin Hood, regele George, amiralul Byng) și forme de teatru popular incluzând episoade ale luptei Împotriva opresorilor sau ale morții vechiului an și nașterii noii epoci. În aceste constructe, un rol aparte revenea grupului de tineri eroi, care se luptă cu forțele malefice și care, În final, triumfă Împotriva acestora. Aceste structuri carnavalești au fost reactivate de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 121 sqq.; cf. supra), programul utopic al unirii perfecte a celor două puteri, politică și religioasă. Doar frașgird, restaurarea de la sfârșitul timpurilor (cf. supra, subcapitolul 2.4), va stabili definitiv triumful Iranului și al Bunei Religii, prin Înfrângerea străinilor opresori și nimicirea influenței demonice a doctrinelor religioase false ale acestora, În primul rând a Islamului, a maniheismului și a creștinismului. După secolul al IX-lea, În care zoroastrismul a rămas viu, nu numai În Fars, ci și În alte regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din prefața la ediția franceză a cărții lui Frantz Fanon Les damnés de la terre (Blestemații pământului, 1961): violența revoluțiilor anticoloniale este cea a „omului care se reinventează... să Împuști un european Înseamnă să omori doi dintr-o lovitură, să distrugi opresorul și pe cel oprimat În același timp: În urmă rămân un om mort și un om liber; supraviețuitorul, pentru prima oară, simte sub tălpi pământul național”. Această admirație plină de abnegație pentru modele străine nu era nouă În Europa: Tocqueville
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a dialecticii marxiste, au purces să „dezvăluie adevărata față” a toleranței represive din democrațiile occidentale. Dacă regimul parlamentar al intereselor capitaliste este provocat, argumentau ei, el va abandona mantia legalității și Își va arăta adevăratul chip. Pus În fața adevărului cu privire la opresori, proletariatul - „alienat” până atunci de interesele sale și victimă a unei „false conștiințe”a propriei situații - Își va asuma un rol corespunzător pe baricadele luptei de clasă. Un astfel de rezumat acordă prea multă importanță clandestinității teroriste din anii ’70
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și a referințelor la trecutul recent. Obligați la o existență subterană - la propriu În cazul Cehoslovaciei, unde mulți profesori și scriitori găseau de lucru doar ca fochiști și cazangii -, opozanții regimului nu se puteau angaja Într-o dezbatere politică cu opresorii lor. Abandonând vocabularul marxist și polemicile revizioniste din deceniile anterioare, ei s-au adaptat la situație, abordând deliberat teme „nepolitice”. Dintre acestea, grație Acordurilor de la Helsinki, „drepturile omului” erau, evident, cele mai la Îndemână. Toate Constituțiile din blocul sovietic acordau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
parlamentul croat, apoi cel macedonean din Skopje. Inițial, consecințele acestor evenimente au fost neclare. Importanta minoritate sârbă din sud-estul Croației - comasată În vechea regiune de frontieră Krajina - avea deja conflicte cu poliția croată și chema Belgradul În ajutor Împotriva „ustașilor” opresori. Slovenia, care era departe de Belgrad și În care erau mai puțin de 50.000 de sârbi, putea spera la o despindere pașnică de federație. Opinia internațională era scindată: Washingtonul sistase orice ajutor economic pentru Iugoslavia din cauza măsurilor aplicate de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
între 1601-1650); -timpul când menționările de nume din aceeași categorie de situații s-au înmulțit, respectiv anii 1651-1700; -anii pentru care s-au întocmit evidențe numerice și nominale, în vederea stabilirii pe sate și locuitori a diverselor obligații către stat, către opresorii străini ai timpului, adică acele catagrafii și recensăminte ajunse până la noi. Subliniem din capul locului că situația ce rezultă din datele culese este aproximativă, în sensul că ea nu reflectă riguros realitatea privind numărul de locuitori, pentru timpul dat, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]