620 matches
-
tu însuți mai întâi. Este aici știință, este artă, este tehnică. Drumul spre atingerea unor niveluri optime ale activității de predare-învățare va fi astfel mai direct și poate mai puțin stimulat artificial. Angajarea elevului în activitate poate ajunge la cote optimale și se va concretiza în randament școlar sporit, în performanțe școlare calitativ superioare. Acestea vor reflecta o constelație de factori ai personalității (cognitivi, conativi, afectivi), care se vor materializa în ”comportamente intenționale și decizionale, latente și stratificate, încărcate de valențe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în așa fel încât fiecare unitate de informație și fiecare sistem de acțiuni educative să aibă și o încărcătură de motivație intrinsecă care să mențină condițiile de stimulare la un nivel optim; - trebiunța elevilor de a menține stabilitatea structurilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
medicale. Pe de o parte, argumentează Gibbard, principiul invalidează idealul accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere o egalitate deplină de acces numai în anumite circumstanțe: mai precis, numai dacă, sub aranjamente economice echitabile, același pachet de asigurare este optimal prudențial pentru toată lumea. Acest lucru, observă însă Gibbard, este improbabil. În schimb, ideea că echitatea îndreptățește pe oricine să beneficieze cel puțin de anumite servicii medicale esențiale este legitimată de principiul Pareto ex-ante. Prin servicii medicale esențiale, Gibbard numește acea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
presupune folosirea forțelor lui de cunoaștere astfel încât, la nivelul tensiunilor limită ale activității de învățare, fiecare copil sa obțină, în etapa de evoluție respectivă, performanțe cognitive maxime 10 și să realizeze, pe ansamblul personalității, o anumită perfecțiune sau desăvârșire studială optimală, corespunzătoare potențelor vârstei.1 Determinarea judicioasă și pedagogică a conținutului instrucției școlare, perfecționarea metodologiei didactice și pregătirea profesionala a educatorilor constituie, toate la un loc, condiții indispensabile pentru dezvoltarea gândirii elevilor. Lucrarea de fața pleacă de la premisa că dezvoltarea gândirii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
presupune folosirea forțelor lui de cunoaștere astfel încât, la nivelul tensiunilor limită ale activității de învățare, fiecare copil sa obțină, în etapa de evoluție respectivă, performanțe cognitive maxime 10 și să realizeze, pe ansamblul personalității, o anumită perfecțiune sau desăvârșire studială optimală, corespunzătoare potențelor vârstei.1 Determinarea judicioasă și pedagogică a conținutului instrucției școlare, perfecționarea metodologiei didactice și pregătirea profesionala a educatorilor constituie, toate la un loc, condiții indispensabile pentru dezvoltarea gândirii elevilor. Lucrarea de fața pleacă de la premisa că dezvoltarea gândirii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Smith cînd a evidențiat înclinația omului de a-și percepe și satisface propriul interes. La fel, omul de știință care descrie o economie de piață cu ajutorul unei teorii ce îi permite să conchidă asupra existenței unui stadiu de echilibru, considerat optimal după un criteriu particular. Acest rezultat teoretic este contra-intuitiv: nu vom avea tendința de a vedea în piață un factor de haos și de risipă, plecînd de la faptul că fiecare este în competiție cu toți ceilalți? Dar pentru ca inteligența unui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
adoptarea deciziilor colective. Cultura noastră democratică tinde, în mod spontan, să-i prefere regula majoritară. Buchanan și Tullok (1962) arată, ple-cînd de la studiul costurilor adoptării deciziilor în funcție de un număr de indivizi, că este posibil de definit majoritatea simplă ca majoritate optimală. Există două tipuri de costuri: costuri externe și costuri de luare a deciziilor. Primele privesc pierderea de utilitate pe care un agent se așteaptă să o suporte dacă este cazul adoptării unei decizii căreia el i s-a opus, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fie încăpătoare, iar elevii să fie aranjați într un semicerc. Cel mai bine ar fi ca instruirea să fie efectuată de cel puțin doi adulți. Veți observa că instruirea, aproape în întregime, este axată pe metode interactive. De aceea numărul optimal de elevi implicați într-o instruire ar trebui să fie între 15 si 20 de persoane. Un loc aparte în programa de instruire îl are jocul de rol. În situațiile când acesta este practicat, urmăriți dacă mediatorii încearcă să stabilească
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
persoane, deoarece trebuie păstrată confidențialitatea. În afară de aceasta, atunci când nu sunt lucruri care să distragă atenția, comunicarea si, deci, procesul de mediere are mai multe șanse să fie cu succes.) Rugați, de asemenea, elevii să se gândească care ar fi poziția optimală a mediatorului si părților în conflict. Pentru aceasta ați putea să demonstrați diferite modalități de a se aranja: mediatorul șede în capul mesei, iar părțile șed unul în fața alteia; mediatorul șede în capul mesei, iar părțile alături; părțile șed alături
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
TEORIILE MARGINALISTE / 58 5.2. REVOLUȚIA MARGINALĂ / 61 5.2.1. Carl Menger (1840-1921) / 61 5.2.2. William Stanley Jevons (1835-1882) / 64 5.2.3. Leon Walras (1834-1910) / 68 5.2.4. Alfred Marshall (1842-1924) / 71 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI / 72 5.3.1. Atuurile și limitele teoriei utilității marginale / 75 5.3.2. Teoria curbelor de influență / 76 5.3.3. Rata marginală / 78 5.3.4. Constrîngerea bugetară și echilibrul consumatorului / 78 5.3.5. Dreapta
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ține pasul cu pregătirea și forța productivă a muncii. Marshall a avut o influență decisivă asupra evoluției ulterioare a doctrinei economice. Keynes a calificat-o drept cea mai importantă contribuție la teoria monetară în Anglia, după Ricardo. 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se trece de la combinația A la combinația B. 5.3.4. Constrîngerea bugetară și echilibrul consumatorului Curbele de indiferență formalizează preferințele subiective ale indivizilor. Ele precizează dispoziția acestora de a substitui diferitele bunuri între ele, dar fără să indice combinația optimală. De asemenea, precizează obiectivul consumatorului, care este acela de a atinge curba de indiferență cea mai ridicată posibil, fără să se știe însă întotdeauna ce curbă va fi cu adevărat atinsă. Nu am formalizat, deocamdată, decît o parte a problemei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
utilizată în capitolul precedent. Avem trei puncte de echilibru: E1, E2 și E3, cînd indică cantitatea aleasă de către individ atunci cînd prețul bunului X este succesiv egal cu 10, 4 și 2. În figura următoare, indicăm pe axa orizontală cantitățile optimale ale lui X (2, 8, 10) și le facem să corespundă, pe axa verticală, nu numai cu cantitățile din bunul Y, dar și cu prețul bunului X. Figura nr. 6.1 Trebuie să remarcăm că nu este vorba aici decît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
scadă dintr-un moment în altul. 7.3.2. Productivitate și costuri pe termen lung Pe termen lung, toți factorii sînt variabili. Două noi întrebări îi pot fi deci adresate producătorului: 1) Combinația celor doi principali factori de producție este optimală? În caz contrar, el poate substitui capitalul muncii sau invers. 2) Mărimea întreprinderii este optimală? Producătorul va putea, de exemplu, schimba mărimea întreprinderii sale, făcînd să varieze cei doi factori principali în aceeași proporție; atunci, el procedează la o simplă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Pe termen lung, toți factorii sînt variabili. Două noi întrebări îi pot fi deci adresate producătorului: 1) Combinația celor doi principali factori de producție este optimală? În caz contrar, el poate substitui capitalul muncii sau invers. 2) Mărimea întreprinderii este optimală? Producătorul va putea, de exemplu, schimba mărimea întreprinderii sale, făcînd să varieze cei doi factori principali în aceeași proporție; atunci, el procedează la o simplă schimbare de scară a producției, fără a modifica partea fiecărui factor. De asemenea, el poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
el poate modifica talia întreprinderii sale modificînd raportul muncă/capital în favoarea unui factor sau altul; atunci, el procedează la o schimbare de scară cu substituție. Trei tipuri de comportamente sînt deci de studiat pe termen lung: • alegerea combinației K-M optimale, pentru un volum de producție dat; • schimbarea scării fără substituție; • schimbarea scării cu substituție. a) Cadrul de analiză Pe plan formal, teoria microeconomică utilizează aici un model analog celui al teoriei curbelor de indiferență. Într-adevăr, ca și consumatorul care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de substituție între două bunuri. Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital ce este necesară, de-a lungul unei izocante, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a factorilor O dată determinată cantitatea de producție ce maximizează profitul, din ansamblul combinațiilor tehnic posibile descrise de izocantă, pe cea al cărei cost este minim. Combinația capital-muncă optimală este cea pentru care productivitățile marginale ale celor doi factori, ponderate cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a factorilor O dată determinată cantitatea de producție ce maximizează profitul, din ansamblul combinațiilor tehnic posibile descrise de izocantă, pe cea al cărei cost este minim. Combinația capital-muncă optimală este cea pentru care productivitățile marginale ale celor doi factori, ponderate cu prețurile lor, sînt egale. Într-adevăr, atît timp cît productivitatea unui leu cheltuit pentru capital este superioară celei a unui leu cheltuit pe muncă, producătorul are interesul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se clasifică întreprinderile? * Care sînt factorii de producție? * Cum se calculează productivitatea totală, medie și marginală a factorilor? * Ce sînt și cum se clasifică costurile de producție? * Ce este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sale de preț, într-un regim de concurență imperfectă? * Ce sînt prețurile administrate? * Care sînt rolul și funcțiile întreprinzătorului? * În ce constă legea randamentelor factoriale descrescătoare? * Ce este o izocantă? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Care este combinația optimală a factorilor de producție? * Care pot fi efectele variației prețurilor relative ale factorilor de producție? * În ce constau randamentele de scară și randamentele de substituție? * În ce constă ipoteza randamentelor constante? * Ce sînt "economiile de scară" și "dezeconomiile de scară
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe termen lung, rata inflației este determinată de rata creșterii masei monetare. În acest sens, autoritățile trebuie să evite, în afara situațiilor excepționale, modificările bruște ale masei monetare și să adopte, indiferent de conjunctura de moment, o regulă monetară fixă, considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Cea mai bună politică pentru un guvern constă în optica monetaristă în a menține
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Impunerea poate fi: generală sau parțială; în cote fixe sau în cote procentuale (proporționale, progresive sau regresive). Impunerea trebuie să urmărească egalitatea în fața impozitului, și nu egalitatea prin impozit. 12.3. STATUL PRODUCĂTOR. SECTORUL PUBLIC Piața nu poate asigura producția optimală a unei categorii particulare de bunuri: bunurile colective. Prin urmare, nu este necesară intervenția statului pentru producerea acestei categorii de bunuri atunci cînd: 1) consumul unui bun este indivizibil (de exemplu apărarea națională). Nu poate fi exclus un agent ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în promovarea acestei politici. 2) A doua condiție este ca autoritățile monetare să evite, în afara situațiilor excepționale, modificările bruște ale masei monetare. Ele trebuie să adopte, indiferent de conjunctura de moment, o rată anuală fixă de creștere monetară, rată considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Baza monetară este formată din numerar și depozitele la vedere. O variație a acesteia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
14 ECONOMIA BUNĂSTĂRII ȘI ALEGERILOR COLECTIVE Economia bunăstării se preocupă de identificarea condițiilor în care se poate asigura maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei cazuri, libera concurență nu mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
produce mai puțin sau ar pune la punct mai multe mijloace pentru a reduce poluarea. Astfel, alegerile individuale conduc la o supraproducție de bunuri avînd efecte externe negative și la o subproducție de bunuri avînd efecte externe pozitive în raport cu producția optimală pentru colectivitate. Efectele externe pot deci justifica o intervenție a statului pentru a corecta slăbiciunile pieței. Prin reglementări diverse și prin fiscalitate, statul caută astfel să internalizeze efectele externe, adică să reintegreze costurile și avantajele sociale în calculul economic individual
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]