423 matches
-
cunoaște ce Înseamnă remușcarea, căința; ca să nu mai vorbim de faptul că doar cel care a cunoscut suferința (fizică sau morală) Îl poate Înțelege și ajuta pe cel care se află, la un moment dat, În suferință. Prin contrast, bogăția, opulența, lipsa de griji aduc după ele nu numai infatuarea, ci și indolența, sărăcia sufletească. * „Dacă faci așa cum face toată lumea și gîndești așa cum gîndește toată lumea, o vei duce foarte bine cu vecinii, dar vei trage toate consecințele mentalităților și stupidităților lor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o singură situație se produce dezgustul, și anume atunci când prostul ajunge să-și dea seama de prostia lui. Μ Se știe că mari personalități ale științei sau ale culturii au trăit, În mod voit, În condiții materiale modeste, neacceptând o opulență a vieții de fiecare zi. Impresionat de spectacolul existenței modeste a lui Constantin Noica la Păltiniș, unde l-a surprins Într-una din zile mâncând pâine cu gem pe un ziar și trăgând dintr-o pipă umplută cu tutun de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ofereau ritualuri laice Înlocuitoare. Stites, Revolutionary Dreams, p. 119. Vezi de asemenea Vera Sandormirsky Dunham, In Stalin’s Time: Middle-Class Values in Soviet Fiction, Cambridge University Press, Cambridge, 1976. În această lucrare se arată cum austeritatea a fost transformată În opulență În timpul lui Stalin. Stites, „Festivals of People”, capitolul 4 din Revolutionary Dreams, pp. 79-97. Ibid., p. 95. Grație filmelor lui Serghei Eisenstein, aceste publice puneri În scenă sunt imagini vizuale care rămân Întipărite În conștiința multora dintre cei ce nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe alt tărâm: o „moară cu noroc” infernală. Scăldându-se, la îndemnul morarului, în lacul de alături, țăranul devine, prin căsătorie, boier, stăpân al unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului „pactul cu diavolul”, povestea poate fi considerată paradigma întregii literaturi a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
că creștinismul primar ca formă de comunalism a exorcizat proprietatea privată, pentru ca apoi să permită și chiar să Încurajeze, În limite niciodată trasate exact, acumularea proprietății materiale. Există Însă chiar și azi o oarecare mefiență a comportamentului religios creștin la opulență, un anumit impuls spre reticență la consumerism și selectivitate, dacă nu spre economisirea riguroasă a efortului uman, deci În linii mari, o strategie proprie privind acumularea proprietății. În legătura pe care am descris-o pe scurt Între constrângerea religioasă și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un sistem solid edificat, luând, dimpotrivă, forme publicistice fulgurante. Principii teoretice justificative sunt cuprinse deseori în cronicile sale literare, ca modalitate de susținere a opțiunilor și a judecăților. Alteori sunt dezvoltări eseistice sau precizări ocazionate de interviuri. Scoase de sub povara opulențelor stilistice în care sunt învăluite, reperele teoretice ale criticului se arată a fi simple și clare. Ele vin dinspre Jean-Pierre Richard, Jean Starobinski, Benedetto Croce, Georges Poulet sau Gaëtan Picon și se pot rezuma în câteva enunțuri sumare. Critica este
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
și sub titlul Cuibul de viespi, la Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în spectacolul Naționalului bucureștean din primăvara anului 1933. Satiră vizându-i pe latifundiarii ciocoi, ajunși la opulență prin arendășie și negoț cu cereale, Gaițele supune unui comentariu caustic atmosfera de calpă solidaritate familială și de suficiență grobiană în care se complac membrii clanului Duduleanu. Indivizi cu pretenții ridicol aristocratice, ei au rămas, în fond, definitiv legați de
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
al toaletei feminine (cosmeticele atât de iubite de clerici; îl evoc iar pe Antim „adică întăi, pentru că se-mpodobesc și-și înfrumusețează trupul lor cu vopsele, ca să arate mai frumoase decât fireasca podoabă, care le-au dat Ziditorul”). Bijuteriile făceau opulența „zestrilor” (nici „zestrile” fetelor de boieri nu se aflau mai prejos 154) Ilincăi (înregistrate în 1698, la 5 februarie: „1 cunună de 15 bucăți, tot cu diamanturi, za taleri 1200. 1 left tot cu diamanturi și cu 2 picioare de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Tot acolo a primit vestea că Miron Vodă a fost ucis la Istanbul. Nu dificultățile materiale i-au făcut Todosiei viața grea la Uście. Dimpotrivă. Inventarele rezumate de Maria Magdalena Székely - „lucruri mișcătoare” și „nemișcătoare” - trimit cu gândul chiar la opulență. Manevrele puse la cale de cei doi gineri ai lui Ieremia Movilă - Maximilian Przerembski și Ieremia Wisarenscki -, porniți, chipurile, să „stingă” niște datorii ale lui Miron Barnovschi, manevre de discreditare care au culminat cu ocuparea și jefuirea castelului, au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mătci de stupi”, moșii („satul Cilianii”), „satul Scărișoara”, „moșia de la Clanța i Tigenii”, „cu heleșteul și casele, cu pimnița de piatră”, „viile de la Pitești”, „20 de pogoane de vie la Schei”) și „30 suflete de țigani”. Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile familii boierești nu se așezau, din acest punct de vedere, pe o poziție inferioară. Dimpotrivă. Am transcris acum câțiva ani „foaia de zestre” a Bălașei Cantacuzino (din 1730). Compararea ei cu aceea a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Că nici coconul acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare la înpărăție fiind, știut și învățat foarte” - Radu Greceanu), beneficiari ai unor dote fabuloase, devenéau „personaje” în niște „spectacole nupțiale” grandioase menite să dovedească forța și opulența socrului mic (Stanca - Radul beizadea: „a cărora nuntă s-au făcut în luna lui noemvrie, însă veselie domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și, înconjurat de întreaga familie, mănâncă așezat pe prag, „parcă deasupra tuturor”. Un prim indiciu de autoritate într-o lume în care tiparele arhaice au supraviețuit. Această cină țărănească, prezentată pe mai multe pagini, nu are nimic din culoarea și opulența marilor ospețe din pictura olandeză. Solemnitatea și modestia culinară îi dau, dimpotrivă, un caracter aproape sacru. Ca în picturile vechi, lumina narațiunii cade pe chipul părintelui care veghează asupra copiilor înghesuiți în jurul unei mese joase: „Când ieșeau din iarnă și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și futile, care produc plăcere, dar nu lasă nimic în urmă, la sfârșitul lor individul găsindu-se la fel de singur și de abandonat. Totul este mereu reluat de la capăt, iar existența ajunge o cursă a unui hedonism vid. În spatele acestei aparente opulențe, deschisă tuturor și în dezvoltarea continuă, stă de fapt „perisabilitatea” unor mode și modele din ce în ce mai simple, mai fragile, care se succed cu mare repeziciune. Vechiul stres de adaptare la condițiile schimbătoare ale vieții este înlocuit cu noul stres al presiunilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
altă parte pe dificultatea de a avea acces la procurarea „mijloacelor de trai”. Întreaga existență se concentrează asupra procurării „mijloacelor de trai”. Accesul la „mijloacele de trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
migrează. Rezultă astfel o țară blamată, formată însă și din individualități superioare ce o blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă, formată însă și din acei „noi îmbogățiți” care afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță indusă în fluxul retoric generat de sondajele de opinie cu referire la evaluarea direcției de dezvoltare a țării: între 20 și 40% dintre respondenții sondajelor (proporțiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doar la începuturile proceselor. Crizele identitare doar le anunță prin multiplicarea debordantă a întrebărilor de tipul „Cine sunt?” sau „Cum să mă (re)prezint în lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în noile industrii IT; de cealaltă, o agricultură de secol al XIX-lea, gospodării ale producției autarhice, sărăcie lucie, cod lingvistic restrictiv, abandon școlar, mod de viață precar. Pe de o parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
virtuții. Poate secolul XXI să fie marcat de un totalitarism economic lipsit de rival în veacul obsedat de politic al celor două mari conflagrații mondiale? Într-o țară afectată de contraste paralizante - sărăcie medievală în satele abandonate de tranziție și opulență saudită în marile orașe - este nepotrivit să începi printr-o catilinară ideologică. Biserica are obligația de a-și recâștiga fidelitatea printr-un contract nu atât cu statul, cât mai ales cu cetățenii liberi ai Ierusalimului ceresc, lipsiți de datorii metafizice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
floră și faună sau calități curative și recreative, iar valoarea lor crește prin raritate sau unicitate. Pentru alte servicii, cum ar fi cele bancare și de asigurări, sediile centrale și a filialelor, prin arhitectură și amenajări trebuie să sugereze bogăție, opulență, lux care contribuie la menținerea sau creșterea încrederii în siguranța serviciilor oferite. Suportul material al multor activități de comerț îl constituie depozitele și magazinele, a căror amplasare într-un spațiu arhitectural cu vad comercial, alături de echipamente, este esențială pentru atragerea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de umbră, pentru a evalua influențele pozitive (șoarece) sau negative (șobolan). La fel ca zeul roman Pluton, în același timp zeu al morților și zeu al bogăției (de la Ploutos, «bogat»), șobolanul este totodată simbol al energiei distructive dar și al opulenței (vezi Excremente). Materialismul exprimat este de așa natură, încât, la limită, șobolanul semnifică avariția. Prin talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
eliminat de cuvântul lămâie) trec zilnic prin strălucitoare, case de marcat care țăcăne încontinuu. În fosta franzelărie Filippov, ticsită până-n tavan de pâine albă, torturi, prăjituri, pesmeți și covrigi, stă lumea la cozi interminabile. Expozițiile magazinelor cu delicatese uimesc prin opulența lor. Se înalță acolo munți de cutii cu conserve, icre negre, somon, batog, pește afumat, portocale. Și veșnic în fața geamurilor acestor magazine stau ca vrăjiți trecătorii și se tot uită la ispititoarele delicatese, nevenindu-le să se urnească din loc
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atrăgător, de ce nu s-ar fi folosit, față de bărbați, de zâmbetul ei fermecător. Până la urmă, nu reușise și ea În viață? Proprietara casei din Vichy avea un cont gras În bancă și sora ei cea mică, Întoarsă acasă, Își etala opulența În cel mai bun salon de cosmetică din oraș. Lecoeur nu simțea nevoia să se pună În pielea lor, să le Înțeleagă. El stabilea fapte, făcea deducții și, În consecință, nu avea tulburări de conștiință. În aceste două vieți era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
umbră de malițiozitate îi flutură pe buze. Uite cum bunăstarea și creșterea populației s au răsfrânt și asupra naturii. Ce goană nebună după proprietăți în suburbii, transformate la iuțeală în terenuri luxuoase, unde fiecare încearcă din răsputeri să-și etaleze opulența. Se indispune. Și Narcissus al lui și-a ieșit din minți din cauza bucății de pământ pe care o au dincolo de Esquilin. Vecinătatea cu grădinile lui Maecenas i-a picurat otravă în suflet. Nu mai vrea să cultive zarzavaturi, cum au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că aveam puterile lui Buddha, puteam să alunec fără să-mi fac griji, iar formele ascunse de viață mi se arătau: un șarpe inofensiv cu dungi irizate, o sumedenie de ciuperci, plante parazite Înflorite ale căror culori și forme sugerau opulențe sexuale - o bogată floră cu frunze cerate și o la fel de bogată faună iubitoare de umezeală tipice pentru acest loc ferit al planetei, până atunci nedescoperit de oameni sau cel puțin nu de cei Înarmați cu etichete taxonomice. Atunci mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Viața în timpuri obișnuite sânt părăsite pentru Zeul suprem. Există aici, dar numai în aparență, un mare paradox: divinitățile care au înlocuit, la popoarele primitive, zeii de structură cerească erau, precum Baal și Astarte la evrei, divinități ale fecundității, ale opulenței, ale împlinirii vitale, adică divinități care preamăreau și îmbogățeau Viața, atât cea cosmică - vegetația, agricultura, animalele - cât și cea omenească. Aceste divinități erau în aparență puternice. Actualitatea lor religioasă se explica tocmai prin această putere, prin rezervele lor vitale nelimitate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]