310 matches
-
folosul celor care vor să învețe ,,au una au alta dintre aceste două limbi”. În carte sunt oferite îndrumări asupra metodelor de predare a cunoștințelor, recomandând să se țină seama ,,de cele opt părți ale cuvântării” și observându-se ,,ce orânduială are fieștecare parte” accentuând asupra substantivului și verbului care trebuie bine studiate. Numărul mare de școli înființate a impus tipărirea unui număr însemnat de manuale școlare. Dacă în Moldova și Țara Românească numărul acestora era relativ mic, el a fost
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
grijă împreună cu elevii. În același scop era recomandată cartea lui Ioan Tomici privind cultura viermilor de mătase. Structura anului școlar era precizată prin dispoziții de Consiliul Locotenențial. Astfel, prin adresa cu numărul 15/44/12 iunie 1832 s-a difuzat orânduiala guvernului Ungariei, prin care se fixa vacanța elevilor de 5 săptămâni vara, anul școlar începând în septembrie și încheindu-se în august. Inspectorul Nicolae Temesvari a fost preocupat în mod permanent de predarea și însușirea limbii maghiare în școlile poporale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
liberă, 11 ianuarie 1958) Când profesorul A. Oțetea descoperea Albania (nota V. I.) „În Albania, socialismul se construiește în ritmul febril pe care i l-a imprimat un tineret oțelit în luptă și consacrat prin victoria dobândită. Pe ruinele vechilor orânduieli de asuprire, exploatare și întuneric, poporul albanez e pe punctul, sub conducerea Partidului Muncii, de a preface Albania într-o grădină înflorită. În timp ce țările capitaliste își irosesc resursele în cheltuieli de război, postul avansat al lagărului socialist care e Albania
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
elemente fundamentale ale formării omului nou, omul unei înalte civilizații și culturi, constructor devotat și luminat al României socialiste. (Tribuna, 15 decembrie 1977) ALEXANDRESCU Eufrosina „Ca atare îmi permit să atrag atenția că indiferent care ar fi concepția noastră despre orânduielile sociale și posibile, trebuie ținut cont că statul român actual este organizat social într-o formă care în nici un caz nu poate fi pusă în discuție și că numai acceptând această realitate obiectivă, cu luciditate și respect, vom putea să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Extraordinar din 7 august 1847 relata „neregulile” săvârșite la Fălciu de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile și sumețiile ce s-au pus în ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe sistemul geocentrist, sistem care admite pământul de centrul arhitecturei lumești și pe om de creatura pentru a cărui plăcere Dumnezeu ar fi făcut lumea. Titlul era scris și latinește: "architecturae cosmicae sive astronimiae geocentricae compendium " - învățătură despre a lumei orânduială dumnezeiască dupre cum toate pentru pământ a fi zidite se arată de cătră înduratul Dumnezeu - de pe grecie pe românie tâlcuită cu adăugire a înrîurinței zodiilor asupra vieței omenești. Și cu o dedicațiune: "celui întru ființa sa nemărginit, întru fapturile mînurilor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
iese colțul timbrat, o desfac și recitesc, După cum știi, dragul meu Theo, așa i se-adresează părintele Varava, mănăstirea noastră este un loc binecuvântat de Dumnezeu cu alese daruri, dar omul e dator nu numai să le păstreze în bună orânduială, ci uneori să ajute lucrarea dumnezeiască să vină desăvârșită în întâmpinarea credincioșilor, scrie părintele, și el nemișcat în fotoliu, a adormit oare? Nu-ți ascund, Theo, ție, care cunoști atât de bine mănăstirea, ca unul de-al nostru, că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acesta e foarte hotărât să nu accepte fresca lui Theo, Drumul spre sat, rar pelerini spre mănăstire, mai e mult până la mănăstire, nu, Dumnezeu să ne-ajute, amin, scrisoarea în buzunarul cămășii cu mânecă scurtă, soarele deja pe cer după orânduiala de la început a lumii, pe marginea drumului alunii crescuți în nevinovată sălbăticiune, cunosc fiecare cotitură, fiecare colțișor de drum, fiecare piatră și mă doare acum când ochii mei întâlnesc peste tot prin iarbă, pe sub copaci, resturile dezmățului omenesc din zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nici eu în biserică, pasul lui greșit și căderea teribilă pe pardoseala din marmură roșie, era duminică, te ispitesc cu geniu, n-ar fi trebuit să lucreze duminica spuneau călugării despre cel ispitit cu geniul ce nu ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum am lăsat noi astă-toamnă, până și ulcioarele cu vopsele întărite, pensulele nespălate, asta era de datoria mea, găleți, mistrie, ziare întinse peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mult din peticul de cer ce-l lasă neacoperit coroanele uriașilor arbori, păsări scuturându-și aripi umede de rouă și peste tot foșnetul acesta inconfundabil al unei păduri ce trăiește ca un imens organism cu funcțiuni bine determinate într-o orânduială fără cusur, ajung la o răscruce de drumuri, nehotărât, în dreapta un schelet de bârne, servind probabil iarna drept fânar pentru sălbăticiunile ierbivore ale pădurii și o iau pe cărarea ce părăsește drumul forestier și se afundă în pădure, începe urcușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aducă din Italia foiță de aur, mă va costa cel puțin cinci sute de mărci, Ei vezi, intervine el cu mărinimie, de aceea stărui să clarificăm și partea financiară a problemei, eu vreau ca totul să se desfășoare în bună orânduială, trebuie să mă gândesc și la podoabele ce le am de cumpărat după ce termini tu pictura, candelabru, odoare, mi-ar place să instalăm și o teracotă frumoasă, să putem face iarna foc și-n toamna asta cu ajutorul lui Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
României de acordarea de drepturi în masă, fără să se fi acomodat, eufemistic vorbind, cu limba română și cu legile și tradițiile țării. Mai mult de atât, Austria voia să-i facă proprietari peste Dobrogea abia retrocedată de turci, bulversând orânduielile de veacuri. Altfel spus, Eminescu se ciocnea de aceeași încălcare a drepturilor țării de către străini, ca în cazul Rusiei față cu Basarabia. Mai mult, România era invitată să violeze drepturile populațiilor deja existente în Dobrogea, sub pretextul că pământurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
se află pribeag la Brașov, să să căsătorească și așa încă mai nainte aicea în țară cercând să-și găsească soție și neputând afla obraz ca acela să-și fie dă potrivă atât cinstii lui, cât și neamului, den dumnezeiasca orânduială, lucrul așa s-au purtat ca fiind aici în țară un beizade fecior de domnu al lui Antonie-vodă, Chiriță Donea, anume Iordache, carele ținuse o fată a lui Gligorie-vodă, și el având o cocoană, măcar că să can rudea cu coconul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în luna lui noemvrie, însă veselie domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele au fost vel
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se știe de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv. După o orânduială mereu arbitrară. Nu trebuie să ne încredem în memorie. Ea e mereu gata să ne trădeze. De fapt, memoria funcționează ca un televizor stricat. Imaginile se suprapun, se amestecă, în timp și spațiu. Pe urmă apare amănuntul care fixează. Văd
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
asigure acestora "o bătrânețe liniștită și demnă". Și tot în aceeași ordine de idei, dacă în urmă cu doi ani președintele asigurase adunarea că, "foarte curând va începe clădirea palatului S.S.R. amânată în cursul anului trecut din motive de bună orânduială", acum a fost în măsură să ofere noi amănunte încurajatoare. Atunci arhitectul Doicescu avusese gata "planurile și machetele", în mai 1939 participanții la adunare au fost informați că "planurile sunt stabilite în detaliu" și "devizele întocmite de d. ing. Prager
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
tot ce se iscă în lume din incidența cu fenomenul sonor, arondat unei perspective analitice. Tomuri recente (nu de puține ori, trufandale), studii și articole arzătoare (chiar incendiare) sunt puse la bătaie, nu de-a valma, ci într-o severă orînduială, deloc retoric, dar cu adecvare și eficiență. Benoît Duteurtre, George Steiner, Ulrich Dibelius, Hans Zender, Clemens Kühn, Hannes Böhringer, Ulrich Dibelius, Stephan Wehowsky, Claus-Steffen Mahnkopf, Miller Puckette sunt doar cîțiva dintre autorii de frugale exegeze muzicologice ori de succinte crochiuri
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
Nimic nu te îngrijorează, tu lași totul să curgă de la sine. Anna se abținu să-i răspundă, dar apoi făcu un efort și-i zise: - Nu sînt de acord. Pretindem prea mult. Am refuzat întotdeauna să trăim după reguli și orînduieli, așa că de ce să ne facem griji dacă lumea nu ne tratează conform acestor reguli? La asta se reduc lucrurile. - Iar începem, zise Molly pe un ton potrivnic. Însă eu nu sînt genul care să teoretizeze prea mult. Tu faci asta
Doris Lessing - Carnetul auriu () [Corola-journal/Journalistic/5788_a_7113]
-
Păcatul este de fapt o călcare a voinței lui Dumnezeu, a legilor eterne date de El în conștiința noastră și în Revelație. Atât în Vechiul cât și în Noul Testament, păcatul a fost conceput ca ceva negativ, adică opus voinței și orânduielii divine. Asfel, în Vechiul Testament el este conceput ca neascultare (Fac. 2,16; 3,11), ce este pedepsită în chip diferit (Fac. 4,9-16; 6,5-7); ca act de idolatrie, de răzvrătire; ofensă adusă lui Dumnezeu și aproapelui. În Noul Testament este
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
credincioșii ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în așteptarea preotului care să sfințească și să binecuvânteze bucatele din coșul pascal. În fața fiecărui gospodar se află pregătit un astfel de coș, după orânduiala strămoșească. În coșul acoperit cu un șervet țesut cu model specific zonei sunt așezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: semințe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
moderatorul R.T. scăpând cu viață numai datorită obârșiei moldovenești a invitatului său, care inoculase acestuia o anumită doză de sentimentalism. Că, era vorba despre un ardeleano-bistrițean pur sânge, după ce i-ar fi aruncat în față eminescianul strigăt de luptă „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă” din Împărat și proletar, transferat în interes de vulcanism verbal în Scrisoarea III, mare tragedie s-ar fi dezlănțuit. Sau: ce s-ar fi întâmplat dacă domnul Pruteanu ar fi fost membru în consiliul secuiesc (din
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
Vitman, un german care lupta în statul major al țarului. El se prezintă în fața lui Petru cel Mare în culmea iritării, neținând seama de nici un protocol: ce este aceasta de umblăm toți (ca năucii) și nu ne căutăm treaba și orânduiala războiului după cumu-l știm că să cade. Cu nemții, nu te pui. Tactica generalului: concentrarea forțelor într-un singur punct, atac masiv pe centru, pentru a crea o breșă... Ca în Polonia, Franța, URSS, în primii ani ai ultimului război
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
stare să ascundă dezolarea secvențe din realitate prinse în imagine literară. Iată o "întrevorbire" între exilat și ministru: - "Domnule, domnia-ta vrei să răzvrătești țara! - Eu, domnule ministru? Zău nu vă înțeleg! - Domnia-ta ai scris o bucată, care atacă orânduiala publică și întocmirea țării. Va să zică domnia-voastră, domnilor, nu voiți să vă astâmpărați și să trăiți fără de a tulbura orânduiala! - Mă iartă, domnule ministru; noi toți dorim să fie dreptate și bună orânduială. Dar nu pre cunosc pricina pentru care m-
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
domnia-ta vrei să răzvrătești țara! - Eu, domnule ministru? Zău nu vă înțeleg! - Domnia-ta ai scris o bucată, care atacă orânduiala publică și întocmirea țării. Va să zică domnia-voastră, domnilor, nu voiți să vă astâmpărați și să trăiți fără de a tulbura orânduiala! - Mă iartă, domnule ministru; noi toți dorim să fie dreptate și bună orânduială. Dar nu pre cunosc pricina pentru care m-ați chemat aici; oare este spre a da ceva lămuriri despre bucata mea, sau spre a mă învinovăți? - Domnia
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]