1,170 matches
-
bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
cântat prohodirea de către un sobor de preoți în frunte cu preotul Bărcănescu, ,,în al cărui cântec se vedea durerea pentru pierderea unuia dintre cei mai buni prieteni”. Lăcașul bisericii, curtea și împrejurimile erau înțesate de lume: ziariști, intelectuali, profesori, studenți, orășeni, etc. O durere cumplită cuprinsese întreaga adunare. Corpul poetului era întins pe catafalc, avea ,,mustața neagră și barba neagră și puțin crescută”, ,,...capul și aproape fruntea întreagă îi erau învelite într-un bandaj negru” Catafalcul era înconjurat de coroanele ziarelor
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade Rădulescu și Mihai Viteazu sunt înfățișați numeroși elevi și studenți cu capul descoperit, aduși de dascalii lor. În fața Universității profesorul Dimitrie August Laurian a ținut o cuvântare care a omagiat în cuvinte vibrante viața poetului, după
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
să-și atârne de ureche aur sau ditamai bolovani, cică diamante. Există îndeletniciri absolut necesare. De exemplu dacă nu ar exista fabrici de condiționare a laptelui, acest produs natural indispensabil, în special copiilor, nu ar mai putea apare în frigiderele orășenilor. Laptele este perisabil și nu rezistă transportului din Chile situat la marginea lumii la București. De ce este adus tocmai din Chile și nu din Chitila este un secret bine păzit al industriei și comerțului uman. Oare Dumnezeul în știe și
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
A avut urmări deosebit de importante. 5. Viața culturală, educația și știința. Afirmarea culturii române moderne constând în organizarea instituțiilor de cultură, înființarea radioului ș.a., legăturile cu cultura occidentală. Bucureștiul era supranumit “Micul Paris”. Deja în anul 1930, circa 70 % dintre orășeni și circa 50 % dintre săteni erau știutori de carte. O pleiadă de personalități de mare valoare s-au afirmat în țară și în străinătate în multe domenii ale științei și culturii, ca: Henri Coandă, Nicolae Paulescu, Constantin I.Parhon, Nicolae
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în comun. Nici astăzi nu se face. Cât timp rumânul nu-și unește
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
face. Cât timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de reforma politico-electorală din perioada domniei lui Cuza, diferențiată în raport cu grupările și interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a mecanismului electoral, ci controlul asupra acestora, care urma să fie asigurat 41 Numărul total al electorilor primari, direcți și orășeni era în cele cinci județe ale Olteniei de 811 în 1859 și 1198 în 1863 - majoritatea boieri (Analele Statistice, anul IV, nr.13-16/1863, p.153). 42 Mite Măneanu, Boierimea din Otenia,p. 224-225 47 de reprezentanții celor două tendințe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt redate și de documentele cercetate 656. O însemnată sursă de venituri pentru boieri și mănăstiri o constituie în
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cu al doilea pahar de vin, rotește ochii roată prin încăpere și rostește plin de importanță: - Frumoasă treabă ați făcut! Ați renovat casa asta veche și-ați ridicat-o la rangul de locuință cu care s-ar putea mândri orice orășean!... Își rotesc și ei privirile prin încăpere, deși știu perfect fiecare milimetru, și zâmbesc mulțumiți de sine. Încântarea de pe chipurile lor îl irită pe Samuel. În fond, ce mare filozofie cu casa lor de vacanță, că nu-i cine știe ce?! Atâta
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
construiesc o coșmelie!... Și io-s și deștept: nu fac totul deodată, să nu mă ia nimeni la-ntrebări! - Înțeleg ... , îi dă apă la moară gazda, simțind că tocmai a declanșat limbuția musafirului, ajuns la al treilea pahar de vin. Orășenii știu foarte bine cum vine treaba cu „donațiile“ mătușilor. Toți bugetarii ajunși în vârful ierarhiei au avut fericirea de a moșteni neamuri extrem de bogate sau pe aceea de a li se face donații consistente pentru ochii lor frumoși și umerii
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
că io-s cineva-n oraș, da' cum casa nu-i pe numele meu, ci pe-al mătușii ... Grozavă mătușa aceea de la țară nevestei lui Samuel, fostă ceapistă! Mult pământ trebuie să fi avut, dacă le-a oferit atâta teren orășenilor pentru cabană! Musafirul își dă seama că a oferit o informație ce nu trebuia divulgată. Schimbă iute subiectul, cu ochii pe stropii de vin ce pătează zugrăveala proaspătă. Din neatenție, clătinându-se, l-a lovit cu cotul pe Alex exact
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
de ciobani fără carte!... Nu ți-i destul c-ai venit băut, de-o tremurat amărâta aia de Susana pân-o văzut c-ați ajuns întregi în poarta noastră?! Altădată, de te prind că ... Ușurați c-au scăpat de intrus, orășenii încuie ușa cu yala. În sfârșit, se pot bucura de tihna serii petrecute în cocheta lor căsuță de vacanță. Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Cluj-Napoca iulie 2013 Referință Bibliografică: Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ - PRINCIPIUL DE VIAȚĂ / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Mi-i și mie văr“, Unde se adapă fluturii, Așa vă trebe! Principiu, Deasupra, Grade, Soare pe un cer cu cenușă, Acasă) narează întâmplări legate de renovarea unei case de vacanță și de încercările de integrare a unei familii de orășeni în comunitatea sătească. Narațiunile trebuie citite în fluxul unei conștiințe învolburate, cu dragoste de pământ, prinse între patetism și toleranță, între freamătul incendiar - când așteaptă topograful împreună cu preotul Nastur Iuliu, de unde nu lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
lipsește doamna Mârzan, bine portretizată în Firicelul - nuvela ce are în centru ... prima plantă crescută în grădina familiei Vaida, importalizată pe telefonul mobil. Naratorul, care e și erou al evenimentelor, trăiește o experiență hotărâtoare, ce pune în alți termeni adaptarea orășeanului, născut și crescut la oraș, în comunitatea sătească care are alte obiceiuri și mentalități - descoperim în Poveste de amor cu final tragic: „Lea Vaida depunea, anume pentru el, arogantul cocoșel, coji de pepene verde, frunze ofilite de salată, resturi de
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
căci dacă în dragostea dintre doi oameni pot apărea cele mai neașteptate obstacole, în dragostea față de un câine obstacolele nu pot apărea decât din partea omului, dată fiind loialitatea necondiți- onată a celui dintâi odată ce omul i-a câștigat încrederea. Noi, orășenii, ne plângem că hoarde de câini ne-au invadat orașele și ne atacă uneori, dar ne-am întrebat cine se face vinovat pentru această situație? Câinii? Nicidecum! Noi, oamenii! I-am lăsat de izbeliște, fără stăpân, ei s-au înmulțit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Prin Ultimatul din 26 Iunie 1940 sovieticii au impus României cedarea Basarabiei în numai trei zile. Aflat la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prietenă cu părinții lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu viețuitoarele ei, truda și hărnicia oamenilor, tradițiile, datinile și obiceiurile.” Cât adevăr grăit-a dascălul prezent și astăzi, din fericire, printre noi! Noi, orășenii, știm ceea ce spunea Î.P.S. Serafim: „Viața la țară, într-un fel mai dificilă, este totuși mult mai sănătoasă și mai potrivită firii omului, care dintru început a fost făcut de Dumnezeu ca să cultive pământul.” Dar în primul rând satul
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
spațiul opozant și benefic totodată. Provincia este locul de recreere și nu numai atât. Față de un provincial orice bucureștean, fie el și parvenit sau venetic, cum se mai spune, este îndreptățit să-și simtă superioritatea. Aceeași mentalitate o au și orășenii din provincie față de cei de la sate. Ceaușescu și compania, preocupați, între altele și de formarea omului nou pentru societatea socialistă multilateral dezvoltată, în cele din urmă, cu intenție sau fără, a schimbat această mentalitate, cel puțin pentru o vreme, îndobitocindu
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
de domeniul fizic , cât de frumos sunt, de elegant, de iute la alergare; cele 10 porunci au legătură cu morala, cu bunul simț, prin urmare: nimeni nu e scuzat de a le ține, fie el profesor sau cioban, atlet sau orășean călcarea lor rănește inimi de om și de Dumnezeu, doare până în adâncul sufletului. Nu partea materială l-a afectat în primul rând pe Osea, faptul că nu mai găsea mâncarea caldă așteptându-l, nu râsul vecinilor era durerea lui cea
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
Doamne miluiește!” Această minune mare și infricasatoare, care întrece orice cuvânt, mai presus de minte și de cugetare, a fost văzută nu de doi sau trei, nici de puțini oameni ușor de numărat, ci a fost văzută de întreaga biserică, orășeni și săteni, băștinași și străini, toți cât merg pe uscat și câți călătoresc pe mare..... stăpânitori și puternici. Unii strigau: “ Doamne miluiește!” Alții lăudau pe Domnul în alt chip. Cu toți însă mulțumeau Lui Dumnezeu pentru minunile Lui nepovestite și
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
activistului Jurcă la dispoziție. Așa se face că Linte atunci când Jurcă nu era acasă îl lua și pe Beldie cu el seara în oraș, unde mergeau la film sau se plimbau pur și simplu prin oraș. Linte avea însă flerul orășeanului care știa să facă bani din orice. Avea întotdeauna o rezerva de țigări care nu se găseau pe la debitele de tutun, sau chibrituri care nu se prea găseau în acea vreme. La Jurcă acasă Beldie a văzut tot felul de
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
putut, nu au îndrăznit, să tranșeze dacă suntem stat parlamentar sau prezidențial, de aici sursa de neîntrerupt conflict. România este și o țară semieducată pentru că absolvenții de școală sunt semianalfabeți, cultura generală fiind ceva prea pretențios. În plus foarte mulți orășeni au mentalități și comportament rural și acelea în variantă degradată. Hoția este o boală înrădăcinată pe care mentalitatea publică nici n-o condamnă prea sever. În cazul celor prinși comentariul e că au fost fraieri sau că au avut ghinion
ROMANII, O NATIE CU TARA INGHESUITA LA DOUA CAPETE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351086_a_352415]