291 matches
-
era dublat de un grilaj de sârmă înspre ograda cealaltă, ca să nu pătrundă galițele de acolo. Numai porumbeii zburătăceau pe alee și prin fața castelului, mai cu sfială însă ca în curtea de dincolo, unde se simțeau în largul lor printre orătăniile fără număr. Ocoliră prin dreapta. În spatele castelului, la vreo sută de pași, se afla vechiul conac, vast, scund, bătrân. Înfipt parcă pe jumătate în pământ, cu un cerdac sprijinit pe stâlpi, care împodobea fațada ca un portic primitiv. Bătrânul Iuga
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
degeaba, și noi pieream și nu ne auzea nimeni! făcu Orbișor aproape pițigăiat, frecîndu-și cu plăcere coșul pieptului pe deasupra cămășii, parcă și-ar fi alungat o durere. Peste drum baba Ioana, cu o strachină de boabe în brațe, își hrănea orătăniile, ocărând pe cele mai hămesite, ocrotind pe cele fricoase, făcând dreptate cu glasul ei veșnic morocănos. ― Văzuși pălălaia, maică Ioană? strigă Vasile și către ea. Mi se pare c-o să avem nuntă... Ai, ce zici, maică Ioană? Baba întoarse numai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să chiuiască gros și prelung, parc-ar fi vrut să-și încerce curajul și să spargă liniștea care-i amorțea pe toți... Cei mai mulți, intrați pe dincolo, prin curtea conacului, erau mai gălăgioși. Dinaintea lor porumbeii se ridicară în văzduh, iar orătăniile se împrăștiară orăcăind speriate. De prin grajduri și acareturi apăreau slujitori și argați de toate felurile, privind cu o curiozitate copilărească sosirea satului, râzând, schimbând glume, parc-ar fi venit la clacă cu lăutari. Numai bătrânul Ichim se uita mirat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
valul ucigătoarei molime trecuse, luându-și zborul ca „un ducă-se pe pustie” și că gospodarii vor putea crește din nou ouătoare. Cum tușa Vasilica creștea de o viață găini cu gâtul gol, nici nu voia să audă de alte orătănii aduse de prin incubatoare și ținea morțiș să-și refacă sectorul avicol al ei tot cu asemenea găini care-i plăceau și-i dusese vestea în sat și prin împrejurimi. După nopți de nesomn și chibzuială, într-una din dimineți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acasă Și iar a venit Crăciunul, și iar am mîncat ca românul de sărbători... Mai întîi și mai întîi porcăriile, printre care s-au amestecat însă și ceva cîrnați de oaie, ceva pastramă de rață și Dumnezeu știe ce alte orătănii. Pe de altă parte, brînzeturi, de vreo zece feluri, bune de să trezească interesul chiar și al unui francez. Toate „tradiționale”, bineînțeles, chiar dacă vechimea tradiției brînzeturilor de capră sau a burdufului cu chimen, de pildă, este mai degrabă de ordinul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
apărut Gertrude în grădina mea din centrul Bucureștiului, într-o seară senină de august ? în dreapta o bancă, în stînga o vilă, în față vile, numai „lume bună” de jur împrejur, lume care ar privi cu oroare chiar și ideea unor orătănii în vecinătatea ei selectă. Și atunci ? în timp ce eu stăteam împietrit și încercam să găsesc o explicație, Gertrude a mai făcut cîțiva pași legănați, a deschis larg ciocul și a dat să se rățoiască la mine. Din gîtlejul ei nu a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Devine Însă și mai de acord cînd vede pachetul, care e de fapt o plasă considerabilă. Există acolo și o sticlă dintr-un vinars de Segarcea, ceva rar și foarte fin care trece drept coniac și care egalează șansele În fața orătăniei din plasa mirelui. Mă anim mai mult decît e cazul și dau să-i arăt minunile locotenentului, care se fîstîcește, Îmi cere să nu ne expunem În public (sîntem chiar În poarta unității), mă crede că am pentru el ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
încă sufere atâta!”... De a doua zi, Toaibă a început să umble prin curte, sprijinit în cârja lui de care era tare mândru. După câteva zile s-a apucat să facă și câte o trebușoară: să dea de mâncare la orătănii, la porci sau să despice un lemn pentru foc. Dar nu uita ca, din când în când, să guste din rachiul adus de Maranda... În cele din urmă, lumea a început să iasă la câmp, să 98 are și să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îngrozit? Cel mai tare îl durea faptul că nu-și va mai vedea căluțul niciodată. Sub apăsarea acestor gânduri își turna pahar după pahar. La o vreme, a ieșit până în prag, să se mai dezmorțească și să dea de mâncare orătăniilor care cârâiau și cotcodăceau de zor în cotețul rămas încă închis... Tocmai deschidea portița de la coteț când i s-a părut că aude sforăit de cal. A tresărit și a privit în jur clipind des, ca să-și alunge vedenia care
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
închipuirea... I s-a năzărit că bietul căluț se afla dincolo de poartă, așteptând să i se deschidă. A privit cu mare atenție spre poartă, dar dincolo de ea sufla doar vântul prevestind vreme rea. Când s-a întors cu grăunțe pentru orătănii și le arunca chemându-le la „masă”, i s-a părut că aude un nechezat de cal mai mult gungurit. A privit spre ușa deschisă a grajdului, dar dincolo de ea stăpân era doar întunericul. „Da’ ce-i cu mine? Am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu! Bine, bade Toadere. Bine. Numai că eu am să le spun că te-am găsit bolnav. Te-ai lovit la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului Iosifan, soțul dumneaei și tatăl băiatului, nu zice nici „pâs” și, când acesta îi face educație lui Lică descingându-se de centiron, ea fuge în odaia mare ca să plângă. Nici cu cei doi jandarmi bătrâori, milițieni mobilizați de
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
a fost asfaltată, fiindcă face legătura cu șoseaua națională și cu șoseaua care duce, pe sub munți, la Brașov. Odinioară, puteau fi văzute automobile în Lisa, cel mult, de vreo trei ori pe an. Când se întîmpla un asemenea eveniment, toate orătăniile se speriau prin curți. Gâștele dădeau alarma, la fel de agitate și de zgomotoase ca străbunele lor de pe Capitoliu. Acum, mai ales pe ulița principală, gâștele "s-au modernizat". Nici nu mai înalță capul când trece vreo mașină. Omul cu goarna a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
20 și ceva de ani care lucra în fabrică, iar tata un tânăr inginer agronom care se întorcea de pe câmp noaptea târziu. Iar după dispariția lor am ajuns, în foarte scurt timp, să văd iarba năpădind curtea copilăriei, pustiită, fără orătănii și animale, anexele și casa începând încet, dar sigur, să se șubrezească. Deși e adevărat că asemenea lucruri ni se întâmplă de obicei în jurul vârstei de treizeci de ani, ele marchează o cu totul altă criză decât cea la care
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
frecventat situat pe strada Panoyaux, simbolizează această revenire la origini prin cîteva basoreliefuri, datorate artiștilor din cartier, care fac să reînvie semănăturile, secerișurile și munca brutarului la vatra sa. O evocare care, în această epocă a vacilor nebune și a orătăniilor neliniștitoare, este binevenită într-un restaurant a cărui clientelă este sensibilă la aceste derive productiviste. Arondismentul 20 dispune de atuuri deloc neglijabile. Aici se află cimitirul Père-Lachaise, vast spațiu de tihnă și verdeață, ale cărui 47 de hectare de alei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pisica abandonase feliile de delicatese. Godun, în schimb, făcea să dispară o porție mare în trei secunde. Mânca jambon crud-uscat și bucăți uriașe de șuncă, închipuindu-și că așa i se întorcea carnea macră a porcilor lui și a altor orătănii din fermă. Omar ar fi vrut să i se despice pământul sub tălpi când Godun se pornea să înfulece. Mezelarul fuma și îl cerceta pe sub ochi: — Ce nu-ți place, frate? — Ei, asta-i! Mă iei în seamă? Sunt un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
amintesc ca de la un timp îl apucase un nărav neplăcut: se obșinuise a manca pui de găina sau de rață. Văzând ca tot dispar puii l-am urmărit și am observat ca el le făcea de petrecanie și ne rărea orătăniile. Deși i-am aplicat câteva corecții bune cu biciul ca să-l dezobșinuim de acest obicei el a continuat. L-am și dus de acasă de câteva ori și l-am abandonat. Dar la scurt timp veneAșacasă. Văzând ca nu putem
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ultimele tuleie. În timp ce gospodinele se aflau la câmp, el mai controla prin gospodării însușindu-și fel de fel de bunuri și saci întregi de fulgi la preț destul de mic. La întoarcerea gospodinelor de la munca câmpului le umplea plânsul văzându-și orătăniile în pielea goală pe un frig destul de aprig afară, acestea trebuiau să stea închise până le creștea din nou puful. La blestemele femeilor el le recomanda să le țină la cald și să nu le scape la apă să nu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
dar deosebit de plăcut, la părinții procurorului Ionel Dobrilă, din localitatea natală a acestuia, comuna vrânceană Râmniceni. Surprin și de vizitaș noastră ne anun ată, telșefoanele fiind o raritate pe atunci, gazdele nu au ezitat să comită o „crimă” asupra unei orătănii de prin bătătură, care, transformată într-o delicioasă friptură la ceaun, a meritat pe deplin vinul negru cu care a fost stropită copios, dar cu măsură. Și ca să nu fie compromisă „tradiția” locului, la plecare nu a lipsit damingeană (nu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
am merge să bem un pahar undeva..., propuse Desplechin, rezumând cu pertinență atmosfera momentului. Trecură pe lângă muzeul Orsay, se așezară la o masă pe terasa de la Secolul XIX. La masa vecină, vreo șase turiste italiene cotcodăceau cu vioiciune, ca niște orătănii nevinovate. Djerzinski ceru o bere, Desplechin un whisky sec. — Ce-o să faceți acum? Nu știu... Desplechin părea că, Într-adevăr, nu știe. — O să călătoresc... Un pic de turism sexual, poate. Surâse; când surâdea, chipul lui avea Încă mult farmec; un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
brâncă, boala copiilor, ceas rău, bube dulci, luat de vânt, mâncărime la inimă sau înnecăciune, de-ți vine tîrșă și să te mai plimbi pe propriile grisine. Unii din noi cică și-au trântit chiar niște magazioare, cu vacă, porc, orătănii, direct în cimitir. Cică din moment ce tot sîntem deja așa bolnavi, să facem măcar economie de pingele, când o fi să mergem până acolo, în prăpădenia de cimitir. Unii, deja, acolo își citea ziarele, acolo ăștia de la noi din cartier își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în vârful catargului se prindea de plasă și câștiga purcelușul. Trebuia multă tenacitate, echilibristică, abilitate și să fie buni înotători. Cu aceeași ocazie se aruncau câteva rațe care erau fugărite zdravăn pe mare până reușeau să le prindă amatorii de orătănii. Ziua marinarilor coincidea fericit cu Sărbătoarea Maicii Domnului, se comemorează și astăzi însă cu mai mult fast. De ce avea prietenul lui atâta grijă de mama sa? De ce nu l-a văzut pe tatăl lui decât foarte rar pe la ei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
dimprejur și se apropie. - Cine ești dumneata? - A lui Grigore, de la groapa Cuțaridei, de-i șef pus de primărie... Meșterul își scutură șorțul și o iscodi: 15 - Și ce vrei? Cocoșată s-a uitat repede la curtea largă, plină de orătănii, și la drumul măturat de zăpadă. În fund se ridicau trei odăi arătoase, cu geamuri înalte, acoperite cu perdele albe. Se simțea mână de om gospodar. - N-ai vrea matale să intrăm înăuntru, că aici nu se poate vorbi, spuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scaun și pe el, și pe Aglaia. -Ședeți! Cârciumarul luă seama odăilor. Privise la venire curtea și lucrurile. Avere frumoasă! Locul întins! De la poartă până la ușă, gospodarul pavase drumul cu cărămizi. Avea și un pilc de pomi, rămuroși și tineri. Orătăniile cârâiau lingă prag: o mulțime de găini roșcate, gâște cu ciocurile late, rațe leșești, încenușate și călcând într-o parte, cu gâturile pline, grase și oloage, curcani negri-albăstrii, cu pene bătând în roșu, porumbi pe acoperiș, iar lingă poartă gâfâia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i urcă într-o șură de paie uscate, peste care erau întinse preșuri curate. Morți au căzut. Tocmai a doua zi pe la prânz s-au sculat. S-au scuturat, au mai căscat, n-aveau ce face. În curtea plină de orătănii nu era nimeni. Caii sforăiau la soare. Mirosea a sfoiegeală și a toamnă. Pe cer se adunau nori lunguieți, cenușii. - O să plouă, zise Florea. Nu-și găsea locul. Gheorghe se apucase să joace dardăr cu Oacă, Piele și Bozoncea. Lumina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]