337 matches
-
mahala. Pe măsură însă ce marele prag al anului 1848 se apropia, solemnitatea cuprinde treptat scrisul heliadesc; Revoluția și mai ales exilul au însemnat, pentru proza lui Heliade, renaștere a stilistică. Stilul său suferă o alterare spectaculoasă, în sens neologic, oracular și retoric, evocînd cu totul altă lume decît aceea a Cuconului Drăgan. Însuși mediul lingvistic nou, cu deosebire francez, în care Heliade s-a mișcat după 1848, a avut probabil partea lui de contribuție; e vorba însă mai degrabă de
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
și logica expoziției urmează principiile lui Dalí, însă și acestea trebuie de-biografizate pe mai târziu, în conformitate cu alte principii tot ale lui Dalí. Suficient. Capitularea necondiționată în fața oracolului șansei Salvador Dalí și suprarealiștii credeau în șansă și o invocau prin lecturi oraculare, semne întâmplătoare și prevestitoare de rău, metode oculte și, mai ales, vise. Deschizând cartea lui Baudelaire la întâmplare, în maniera oraculară atât de iubită de suprarealiști, am întrebat și eu: mai e "scandalul de a fi geniu" o formulare valabilă
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
Dalí. Suficient. Capitularea necondiționată în fața oracolului șansei Salvador Dalí și suprarealiștii credeau în șansă și o invocau prin lecturi oraculare, semne întâmplătoare și prevestitoare de rău, metode oculte și, mai ales, vise. Deschizând cartea lui Baudelaire la întâmplare, în maniera oraculară atât de iubită de suprarealiști, am întrebat și eu: mai e "scandalul de a fi geniu" o formulare valabilă? Iar Baudelaire a răspuns, în fond, asemenea Ecleziastului, că "totul e deșertăciune", că trupul și materia produc monștri. Pentru toate acestea
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
o metodă care includea tehnicile psihanalitice ale lui Freud din Interpretarea viselor și care prefigura (sau dezvolta simultan) "principiul de incertitudine" al lui Heisenberg, precum și teoria cuantică în care observatorul este, în egală măsură, și creator a ceea ce observă. Metoda oraculară, așadar, încredințându-se pe sine - precum și atenția oricui - în întregime norocului, reprezintă un răspuns în sine. În artă, ea îi răsplătește, de obicei, pe cei îndrăzneți cu o înțelegere neașteptată. A pune o întrebare și a deschide o carte la
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
e o practică exclusiv suprarealistă. Orice cititor aflat într-o librărie, de exemplu, o va folosi: dacă e o carte bună, ea va răspunde corect (da, cumpără-mă). Dacă nu e, nu. Fundamentaliștii religioși se folosesc și ei de lecturi oraculare, dar diferența dintre suprarealiști și fundamentaliștii religioși e aceea că suprarealiștii deschid multe cărți, pe când creștinii fundamentaliști deschid una singură. În orice caz, pentru ei funcționează. De ce să mai complice viața ? Doar nu sunt suprarealiști. Și nici nu e nevoie
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
precum și oracolele duc, toate, încă spre o neașteptată cunoaștere a sinelui. Acum lumea poate părea suprarealistă, dar datorită suprarealiștilor, chiar și este suprarealistă, în cel mai profund și ciudat mod cu putință. Iată-l din nou pe Charles Baudelaire, la fel de oracular: "Aruncă, cititor bucolic, Naiv și sobru cetățean, Volumul meu saturnian Și orgiac și melancolic ! De nu ai studiat metodic Retorica de la Satan, Să-l zvârli ! Altfel citești în van Și-ai să mă crezi nebun spasmodic. Dar dacă a scruta
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
care își va pierde apetența pentru mister în favoarea gîndirii logice. Filosofii vor înceta să mai fie profeți cu predilecție pentru taine și vor deveni tehnicieni cu ușurință în silogisme. Excepția numită Heidegger - ultimul glas prin care filosofia a atins tonul oracular, de imn al misterelor, de pe vremea lui Hegel - nu schimbă tendința generală. În Europa, filosofia este un motet a cărui partitură aparține trecutului, ceea ce e totuna cu a spune că azi nu mai există gînditori, ci doar comentatori de tradiții
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
proiectat pe infinit: "Nu-i vorba numai de cuvinte aici/ e poate dreptul la colb al cărnurilor ultragiate/ cutia de scrisori nu îți naște urmași/ mereu o distanță rămîne neacoperită" (ibidem). Cele mai obișnuite percepții devin pretexte ale unui hazard oracular: "libertatea mea/ caută să se recunoască/ în pata de pe mîna unui străin/ poate doar o veche arsură de țigară/ acum calmă ca o limbă moartă" (ibidem). Disjungem astfel stratul evident cel mai profund al acestui lirism de-o iluzorie simplitate
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
fiecărui ciclu-volum - și, asemenea motto-ului, ca o deschidere de porți către nebănuite săli de arme - atunci vei pătrunde triumfător în lumea de semne a unui poet neînregimentat în vreo generație sau grup de șoc, singular în lumea simbolurilor sale. Oracular, de asemenea, pe cât, paradoxal, disponibil, cel puțin până la un punct, unei lecturări pe nivele diverse, implicând sau nu inițieri în alte discipline scumpe autorului, precum alchimia, simbolica, astrologia. Pentru că punctul de pornire se află în incantație, în acea râvnă bucuroasă
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
mi se pare curios felul în care Mușina și-a renegat un posibil aliat și emul, pe Gabriel H. Decuble, care adopta, în volumul său de debut (Epistole... din 2001) o retorică similară. În fond inofensive și amicale, mimând tonul oracular al inscripțiilor antice, aceste Personae erau doar prima etapă, de asanare, dintr-o strategie care, voluntar sau nu, avea să se-ntindă pe mai bine de un deceniu. Dacă poezia română dă dovadă de o suspectă lipsă de diversitate, este
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
române postbelice, 11 elegii consfințește victoria deplină a poeticii neomoderne, definitorie pentru căutările acestei generații impetuoase, afirmate an anii deceniului șapte. Volumul aducea la o ănaltă formă lirica un elevat esopism al rostirii poetice, refuzând orice dogmă oficială. Obscuritatea să oraculara din care fiecare ăntelege ce poate și ce vrea a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
poeziei blagiene sau al sinelui profund, poetic și cosmic, în defavoarea eului biografic. Acest tip de lirism obiectivat se verifică și la Adrian Maniu, la V. Voiculescu ce excelează în conceptualizarea emoțiilor, la Radu Gyr, la Aron Cotruș (cu lirismul său oracular). Nu este de neglijat nici faptul că "Gândirea" a stimulat poezia minoră, mimetică, ilustrativă, tip Sandu Tudor cu celebrul său "Acatist", Vasile Ciocâlteu, D. Ciurezu etc. Există și teme, ca de pildă moartea și erosul, eretice față de doctrina gândiristă inventariate
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
interbelic, mai multe pagini din antologia lui Alexandru Mușina par a fi replici directe și fine parodii la neomodernismul nichitastănescian. Crenelurile abstracte din 11 Elegii, toată acea tensiune a speculației care înghite și consumă realul, în trepte de combustie anunțate oracular, sînt convertite, în versurile obraznicului profesor de franceză, într-un tip de poezie cvasirealistă, de la nivelul căreia conceptualismul se vede găunos și proiecția metafizică devine comică. Lungul poem Alexia se compune, astfel, din segmente ale înțelepciunii condensate (Unu. Elementele; Doi
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
pentru critica ce, neputîndu-l încadra lesnicios într-o serie sau într-alta, e nevoită a-i glosa în primul rînd originalitatea. Cezar Ivănescu pornește de la o concepție străveche, orfică, a creației, care afirmă împletirea lirismului cu cîntecul, statuîndu-i un sens oracular. Dacă celebrul bard prehomeric, trac de obîrșie, căruia însuși Apolo i-ar fi dăruit propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
figuri și momente premonitorii. Asumându-și terifianta lovitură a destinului, convertită în pasiunea de a-și învia fiul prin cuvântul cu înțeles sacru al poeziei, Cristina Tacoi instituie aproape un cult, un de profundis clamavi ca un cântec neîntrerupt, când oracular, când evocator-răscolitor dedicat Prințului Chiparos. Respectivul arbore peren, arhetip al vieții și al morții, și ale cărui semințe și rășină se foloseau în compoziția drogurilor imortalității, nu este deloc întâmplător ales de poetă pentru a colinda amintirea fiului, cu dicțiunea
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
română decît această carte. De aceea trebuie spus cu ce te alegi parcurgînd Fenomenologia spiritului: cu o altă optică asupra rețetei care stă la baza retoricii de concepte. Afli mai întîi că filosofia trăiește din nuanțe analitice ridicate la rang oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful e un sacerdot ale cărui incantații îmbracă forma unor pași discursivi, incantația fiind totuna cu un protocol de acte abstracte. Detaliul insolit
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
ca să ne amintim de o formulă la modă, prin care propaganda, preluînd oximoronul hegelian conținut în ideea că orice lucru este el însuși și contrariul său, știa să facă din libertate ipostaza servituții totale. Potrivit lui Tismăneanu, marxismul este o fantasmă oraculară mînată de dorința de a explica exhaustiv lumea. În fine, prin cruzimea cu care și-a eliminat adversarii, marxismul a fost un sistem maniheist, menit a exclude pe toți cei ce nu erau de acord cu el. Vladimir Tismăneanu rămîne
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
dezgropau rămășițe pământești ale foștilor sfinți, adică foști oameni, deveniți sfinți, pe care mai apoi le puteau comercializa. Mari afaceriști! Ei bine, unul nu poate vorbi articulat, nu scoate decât niște sunete bizare, mereu aceleași, iar celălalt îi decriptează vorbirea oraculara, vorbind, la rându-i, într-o limbă care nu e nici italiană, nici latină, ci un amestec foarte hilar. MN: Sunt multe personaje? VZ: Multe. Dacă nu ești atentă, riști să le încurci, să le confunzi identitățile și profesiile. Francezi
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
Cînd începi să respiri ca prin pîslă, litania nocturnă Ochii lui Emily peste Amherst, depresivul Ghicitoare pentru monștri) ridică volumul peste cota de avarie a damnărilor glossy. Mult mai spectacular și mai ambițios, dar nu neapărat și convingător este amplul, oracularul Poem pentru cei din urmă, dintr-o secțiune finală distinctă de restul volumului așezat sub semnul poeților sinuciși Constantin Virgil Bănescu și George Vasilievici. Alex. Goldiș l-a asemănat cu bogzianul Poem petrolifer, deși seamănă cel mult cu Cîntec de
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
comun, adevărurile vieții cotidiene, colocvialitatea vorbirii" etc., etc.), ci pentru înzestrarea lor imanentă, pentru harul lor poetic intrinsec. "Ei nu cred în acea simbolistică ieftină mimînd eroismul condiției umane sau tragedia autohtonă a clasei țărănești, nu mai agresează orficul și oracularul, originile și increatul, nu mai idealizează natura, nu mai resping lumea urbană", afirmă, ușurat, Gheorghe Crăciun, ca și cum o anume tematică (sau absența ei), ca și cum un anume limbaj al poeziei (sau ocultarea lui) le-ar fi determinat cota valorică. E drept
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
la N.R.F. mă duc să mă plimb prin Spania! E drept, credeam c-o să-l termin în august, or fișele pe care le-am făcut s-au dovedit inutilizabile și în afara chestiunii. Despre naștere ar trebui scris într-un stil oracular, încercînd să nu explici nimic, să rămîi în clar-obscur, în echivoc, așa cum facem cînd scriem despre un subiect pe care nu l-am descălecat bine, așa cum fac contemporanii mei". Ideea că trebuie să scrie, totuși, articolul îl obseda. De aceea
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
au devenit ulterior Cavaleri de Malta, fiind reinventați ca personaje mateine; chiar Diana, soția lui Horia, ar fi reincarnarea delirantei Isabella de Molay, ipostază eschatologică a Fecioarei din Orleans și a Marii Prostituate. Romanul de față se scrie la îndemnul oracular al deținutului Victor Pașadia: „Uite unde am ajuns! Craii și morții... Dacă mai ai puțină vigoare în coaie, scrie povestea noastră!”, în vreme ce ideea relecturii cărții lui Mateiu îi vine naratorului în urma topului din „Observator Cultural”. Totul - în tentativa irezistibilă de
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
de excepție, mai întîi în cuprinsul eșalonului generaționist din care, cronologic, face parte, cel al optzeciștilor , cu a căror atitudine de scepticism ricanant, de zeflemea nu are nimic comun. Densitatea discursului său cu o miză metafizică și cu o dicție oraculară, tangentă la tonalitățile imnice ale lui Hölderlin și Coleridge dar și ale lui Saint-John Perse, se detașează de asemenea de contextul mai larg al poeticelor noastre actuale, pliate îndeobște pe concret, pe microcosmul individual, circumscris de experiența empirică. Scriitura d-
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
n-are arme, n-are oștire... Noi aici ne vom lupta cu cuvîntul, cît vom putea. Nu trebuie a pierde însă nădejdea. Dumnezeu veghiază asupra României". Muindu-și nu o dată condeiul în cerneala pașoptistă, N. I. Herescu emite considerații cu iz oracular nu doar în raza unor evenimente ce, pentru ochiul nostru, s-au consumat deja, ci și privitoare la evenimentele încă în curs de desfășurare, la cele ce alcătuiesc eposul prezentului nostru istoric, al celor ce am trecut pragul noului mileniu
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
ce coboară.// Clipele zilelor mari, ale zilelor mici, înfioară.// Ca firele de păr ne sunt numărate.// Furnici de aur, sub călcâie le strivim,/ în căderi blestemate." (Blesteme). Cîtă măsură, și cîtă nevoință, în aceste blesteme avînd, așa, vag blajine, suflul oracular al prezicerilor d'antan. Avertismente sortite zeflemelii. Revelațiile la îndemîna oricui, dar la care mai nimeni nu cugetă, continuă, cu acest Jetfelnic: Aflăm că murim de mai multe ori,/ cât are anul zile de îngropări.// Visăm că anul se face
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]