3,552 matches
-
pe care s-a altoit dramatismul provinciei vitregite generează un astfel de tablou vizionar: "Zboară niște gheare fără păsări pe cerul disperării,/ se apropie în unghi ascuțit de Ochiul Albastru./ Îl vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile în timpul rugăciunii,/ orfanii care au ajuns milioanri le aduc daruri de Crăciun,/ ologii își visează picioarele alergînd după trupuri.// Viața e frumoasă! strigă o pocitanie în crîșmă./ Muzicanții bătrîni îl sărută ca pe-un copil mort
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Andreea Deciu Pentru teoreticienii actuali ai comunicării e o chestiune evidență că fiecare dintre noi are mai multe euri: unul deschis, vizibil celorlalți și aflat sub propriul control, altul ascuns celorlați, unul "orb", adică pe care nu îl văd decît ceilalți (că de pildă cel manifestat prin toate ticurile de care nu sîntem conștienți) și în fine unul misterios, necunoscut atît nouă cît și celorlalți. Pornind de la asemenea distincții alți teoreticieni merg mai
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
camuflaj mai bun decît vesmîntul, de pildă, mai ales un veșmînt provocator. Bărbații intervievați, desi recunosc rolul banalizator al plajei, mărturisesc de asemenea că pentru ei banalizarea nu se produce cu adevarat, cu alte cuvinte că privirea lor nu alunecă orb peste acea suprafață de piele, indiferent ce vor fi crezînd femeile. Care, în mod bizar, odată ce li se comunică răspunsul bărbaților întrebați, nu par de fapt surprinse. Motivul, crede autorul, e legat de al treilea corp, cel care este corpul
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
fibre,/ Cel zburător e poate încremenit în rai/ Și-mi face semne albe. Parcă mă-nstrăinai./ Mediterana-ti musca tăcerile, felibre!/ Zice un glas apropiind polipii,/ Meduzele, urzici căzînd polog/ Pe sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-și crapă ochii de tăișuri/ Săltînde spre mine
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Iubirile lui sunt patetice, afirmațiile sale sunt uneori supraîncălzite. Paginile sale despre Andrei Șaguna trădează o neobișnuită participare emoțională: "Nevrednic mă simt față de dânsul și nu voi îndrăzni a mă face apostol al învățăturilor sale, pe care le simt precum orbul simte binefacerile luminii, dar nu le pătrund cu mintea..." Să subliniem admirația mărturisita în repetate rânduri pentru Șaguna: Marele Personaj angajează, în așezarea să în lume, un destin. El nu se află într-o istorie, el se află între viață
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
vreau cu nici un pret s-o iau de la capăt. Onorabilii apreciază această stare complexă de satisfacție unită cu spaimă devenirii și o transmit prin mască fixă a lipsei de gandire. Fizionomia "raționalistului" exprimă o pace aparentă, ea amintește fața unui orb. Aceeași înfățișare, a unui obraz care poate privi în orice direcție pentru că de fapt nu se uită nicăieri. El poate sfătui pe aproape oricine dacă acela îl asculta cu atenție. Sfatul lui nu este destinat cuiva anume, si de aceea
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
că vodca dătătoare de curaj, orbire a unor mase care nu mai văd ce e bine-ce e rau și unde merg (ca an tragicul poem al lui Baudelaire, Leș aveugles: "manechine, oarecum ridiculi, ciudați că somnambulii", sau ca an apologul orbilor hăbăuci ai lui Brueghel, care cad an groapă unul după altul, urmându-l pe primul). Tineri (valoroși, dar, multi, orbiți, fără speranțe și lipsiți de ăncrederea ăntr-un viitor pe care l-ar putea, totuși, clădi ei, aici) "pleacă" și prea
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Fără doar și poate, prin definiție, un internaționalist nu este în măsură - astăzi - să accepte și să promoveze globalizarea. Căci, a ne întoarce din drum, acum, ar însemna să repetăm situația imortalizata de Breughel, prinzîndu-ne și noi în șirul de orbi care înaintează, implacabil, catre prăpastia istoriei... Oricum, omenirea se situează - actualmente - în faza globalizării existenței, datorită promptitudinii cu care circulă informațiile, comprimînd lumea, preschimbînd globul terestru în multinvocatul "sat planetar". Sîntem "vecini" cu absolut toți ceilalți pămînteni! Supraîncărcarea informatică nu
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
în timp record, însutit! În fine, sus de tot, marii șacali: elită infracțională care nici nu se ostenea să mai prezinte garanții pentru milioanele de dolari pe care, serviabile, băncile se înghesuiau să le depună, radios, în conturi! Concluzia: prinde orbul, scoate-i ochii! Când îi văd astăzi pe foștii șefi de bănci dând din colț în colț și vorbindu-ne de profesionismul, de bună lor credință, ba chiar și de creștinismul lor, mă apucă lehamitea și-mi spun că ne
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
nici muzica nu mai poate ține realitatea dureroasă dincolo de „frontiera Eului” construită artificial și nu-l poate salva de „monstruozitatea lumii”, încearcă să uite... Și tot amicul său, Beni, îi ține oglinda în față: „Acum vrei să joci rolul unui orb și ți-ai luat ochelari negri și baston alb.” (p. 16) Pentru că, la început, Pascal însuși nu-și dădea seama ce se petrece cu el, bănuind chiar că ar suferi de Alzheimer, când el defulează și refulează după toate regulile
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
el, Pascal, e cel ce luptă să-și păstreze „candoarea și frumusețea umană”! Ce șanse sunt într-un „Imperiu al cinismului închinat Vițelului de aur...” (p. 26)?! Niciuna: „Aiureli! Prostii! Amurgul zeilor! ” (p. 27) De aceea, strategia sa: „Sunt un orb care nu vrea să vadă și...vede numai când frumusețea din fața ochilor merită să fie privită.” (p. 36) Însă, orice Cutie a Pandorei are un firav și ultim „locatar”: Speranța... Ce nu poate fi decât, așa cum ne atenționează cu o
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
școală, dar din păcate nu are cu ce și nici cum, pentru că este orb. Povestea impresionantă a micuțului pare desprinsă din România cea mai neagră, chiar mai neagră decât cea de toate zielele. Țara în care statul subvenționează zeci de orbi cărora ulterior le-a oferit și permis de conducere sau țara în care sute de invalizi merg bine mersi. Singurii pentru care nu se găsesc bani cu adevărat sunt chiar acești copii, nevoiți să strângă din dinți își înfruntă handicapul
Băsescu ordonă, trepăduşii execută. Cu Mişcarea Populară înainte, marş! () [Corola-journal/Journalistic/25057_a_26382]
-
mă curb în pântecul pământului din frunza cu care mă dojenești, ca să înțeleg de ce tace infinitul. printre dinții cu priviri de oștiri și coapse de tranșee. ADÂNCUL MĂ PRIVEȘTE Am rămas un înger Adâncul mă privește, pe sprânceana degetului cu orbul ecoului rămas gol, cu ecou de sânge. în palma răsfirată a cămășii mugurind a pleoape de buze. FIINDCĂ Și țopăie ploaia la streașina cărării, zburate pe glezna ochiuluiFiindcă aveai umbre la inimă, cu care te caut în lacrimi.lăsasem sufletul
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Și când, mai cu seamă în primul deceniu postdecembrist, cercetarea istoriei noastre literare recente luase aerul unui tribunal polarizat în apărători fără urmă de spirit critic și acuzatori agitând tăvălugul unui spirit critic inchizitorial, și unii, și alții surzi și orbi la contexte și insensibili la nuanțe. I-am recitit de curând un mic studiu din 1996 (introdus în volumulculegere Constelații literare, 1998) despre G. Călinescu cel din primii ani de după 1944, în care iubirea admirativă pentru magistru nu-i obnubilează
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
de fapt, a fost luat și internat la sanatoriul dr. Șuțu. Dl. Cernăianu scrie fără să clipească faptul că "Maiorescu a fost aranjatorul internării lui Eminescu și cel care l-a declarat drept alienat mintal". Ba chiar de "acțiunea în orb a lui Maiorescu, omul care a acordat femeii Slavici credit cît unui medic și care a pus totul la cale". De fapt, Eminescu ar fi fost perfect sănătos ("Eminescu era sănătos psihic în clipa arestării lui" și alte astfel de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
menirea, sînt pătrunse de profunda mirare a credinciosului înaintea Ființei adorate, uneori cu ecouri argheziene ("Nu ți-e frig, strig/ și răspund:/ Doamne, e atît de tîrziu, cu ce parte a mea să mai scriu?"), alteori cu sugestii blagiene ("Marelui orb să-i împletim cununa/ a trecut din pustie-n pustie mai mare/ și a scris pe nisip îndeajuns"). Ca și L. Raichici, Iacob Roman e un poet stăpîn pe ceea ce scrie, capabil să scoată acorduri plăcute din presărarea aparent întîmplătoare
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
totul: camarazi, corabie, chiar și hainele de pe el, iar vreo speranță de a-și regăsi regatul, casa, familia nu se întrezărea. Avem aici cazul unui om ce nu suportă propriul mit cu care este confruntat. R.: Cât despre apariția aedului orb Demodocos în acea secvență memorabilă, cred că ea constituie confirmarea neechivocă a existenței istorice a lui Homer care în această scenă, se descrie pe sine: felul cum este luat de mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de care atârnă
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de care atârnă lira aflată la îndemâna lui, felul cum i se pun dinainte pocalul cu vin, bucatele și coșul cu pâine din care să mai guste când o osteni. Ei bine, numai un orb știe să confere atâta însemnătate gestului de a i se pune la dispoziție cele trebuitoare, în așa fel încât, într-un loc necunoscut, să se poată folosi de ele singur, al nevoie. Dar să lăsăm de o parte istoria probabilă
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
poeziei actuale, din care picură întunecatele esențe: "poți sta aici (oricît dorești) lipsit de-nsemnătate;/ pot trece zile, săptămîni, chiar ani întregi - pe ape./ pentru că timpul nu-i prezent și nici primit nu este/ cum nici holera printre sfinți sau orbul peste creste./ un tavan negru prăbușit pe suflete zdrobite/ plutind haotic în alcool și luciri de pirite;/ un teasc (ai zice) șiroind de băuturi alese: /muscat de inimi sîngerii și nadă la mirese" (hruba noastră cea de toate zilele șde
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
stînd ființă!" (Sînt numai aer). Ajuns aci, bardul înalță ditirambi magmatici purei puteri vitale pentru care cerul e doar un ecran pe care să se poată convenabil proiecta în urieșenia-i mereu clamată: "Mă desprind/ mă desprind/ văd cu porii/ celulele orb/ galactic s-au deschis -/ tot ce văd/ mă focalizează/ în furioasele glorii/ ale inimii mele/ de peste abis./ Trîmbițe! Cîntec!/ Spargeri de spații!/ M-ating cu/ primele iradieri!/ Porți! conectații la transa/ arhangheli unind/ turnul tunînd/ al aortei din cer!" (Mă
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
frumos. Român patriot. Următorul președinte al României, care l-a moștenit în scripte pe patriotul din Franța, n-avea nici un motiv să renunțe la serviciile lui, fără a fi tras de mînecă de vreun contabil conștiincios. Totuși, trebuie să ai orbul găinilor ca să nu bagi de seamă că patriotul a fost preluat de noua echipă de la Cotroceni pornind de la prezumția de nevinovăție, nu din cine știe ce calcule oculte. Ar fi fost o prostie ca noul președinte al României să defileze în cunoștință
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
bed took off and began to fly gently over the roof". Printre ele, luînd parte la violență, plutesc figuri angelice și miracolele se înfăptuiesc în lumina care se stinge. "Across the plain, delicate black flowers/ strangle lonely children". Printre crime, orbi, înecați, șamd, "mother comes to me, her hands a cup of butterflies", imagini de coșmar și de halucinație despre amărăciunea (bitterness) și dulceața (sweetness) din suflet. "And the soul with its little milk teeth/ nibbles death, crunches death,/ beheading the
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
în care murea Mimi își aduna Colline haina bătrână prin buzunarele căreia trecuseră toți filozofii și poeții. Încerca să o vândă. Două minute de muzică gravă, unul din marile roluri ale lui Nicolae Secăreanu... pe lângă Boris sau, mai târziu Tirezias, orbul care 'vede'. A fost și un 'Bărbier de aur' cu glasul unic pe mapamond al lui Nicolae Herlea, cu vocalizele argintate și picăturile de picanterie ale Magdei Ianculescu, cu lirica plurivalent inteligentă a lui Valentin Teodorian, humorul sec, senzațional al
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
Pescarii spuneau că era acolo un țigan pe care-l chema Tase și care săpase în mal o bortă cam de vreo doi metri și că lumea se certa pe râme, pentru că Tase le vindea cu un leu râma... Ilie, orbul care vindea ziare, intră bocănind cu bastonul lui alb în alimentara în care se vindeau de toate, și, ridicând capul în sus și trăgând aerul pe nări, exclamă: ,, Da' ați ars bine cafeaua!"... Un perete alb-alb de atâta inocență, pe
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
de noapte, bufnițe, lilieci și alte animale." (p. 148) și tot așa până când portretul lui Eugen Simion capătă contur sub ochii noștri. Pe lângă numeroase persoane din lumea literară găsim în această galerie de portrete și un acorder de orgă, un orb cu ziare, un ghid de la Putna, o cântăreață goală sau un debitant de la tribunal. Impresia vizuală, însă, nu este singurul criteriu al selecției "modelului". Uneori, Costache Olăreanu este legat de personajul său printr-o poveste iar "portretele" se transformă pe
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]