1,285 matches
-
f prin cîte doi lobi. în molecula de azot, de exemplu, legătura dintre cei doi atomi de azot se realizează printr-o covalență σ, rezultată prin suprapunerea orbitalilor p (prin cîte un lob) și două covalențe π formate prin suprapunerea orbitalilor px și pz prin cîte doi lobi provenind de la doi atomi identici sau diferiți. Prezența legăturilor π nu influențează geometria moleculei, determinată de legăturile σ , reducînd numai distanțele interatomice, mărind unghiul de valență și conferă rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
conferă rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor este mai redusă în cazul covalențelor π , față de covalențele σ și din această cauză covalențele de tip π au o energie mai mică decît covalențele σ , fiind mai reactive decît acestea. I.2.3. Hibridizarea orbitalilor In multe cazuri direcțiile după care sunt orientate covalențele din moleculele diverselor substanțe nu corespund cu cele ale orbitalilor atomici inițiali, care prin suprapunere și cuplarea spinilor electronici neîmperecheați, formeaza legături covalente. Pe de altă parte, factorul principal care determina
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
covalențele de tip π au o energie mai mică decît covalențele σ , fiind mai reactive decît acestea. I.2.3. Hibridizarea orbitalilor In multe cazuri direcțiile după care sunt orientate covalențele din moleculele diverselor substanțe nu corespund cu cele ale orbitalilor atomici inițiali, care prin suprapunere și cuplarea spinilor electronici neîmperecheați, formeaza legături covalente. Pe de altă parte, factorul principal care determina numărul de de covalențe pe care îl formeaza un atom, este determinat de configurația electronică a stratului de valență
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un atom, este determinat de configurația electronică a stratului de valență al acestuia. Există numeroase cazuri, când numărul de covalențe este mai mare decât numărul electronilor necuplați din stratul de valență, iar unghiurile dintre covalențe sunt diferite de cele dintre orbitalii atomici inițiali. Potrivit configurației electronice exterioare ale elementelor Be, B, C, S, P și altele, numerele de covalență pe care îl formează aceste elemente este totdeauna mai mare decat prevede teoria. Aceste comportări au dus la ideea ca electronii se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ale elementelor Be, B, C, S, P și altele, numerele de covalență pe care îl formează aceste elemente este totdeauna mai mare decat prevede teoria. Aceste comportări au dus la ideea ca electronii se pot decupla, mărind numărul covalențelor posibile, orbitalii atomici își schimbă forma și orientarea inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
decat prevede teoria. Aceste comportări au dus la ideea ca electronii se pot decupla, mărind numărul covalențelor posibile, orbitalii atomici își schimbă forma și orientarea inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pot decupla, mărind numărul covalențelor posibile, orbitalii atomici își schimbă forma și orientarea inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
forma și orientarea inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
inițială, egalându-se în energie, deci se hibridizeaza. Esenta teoriei hibridizării constă în afirmația că orbitalii atomici utilizați de atomi pentru formarea legăturilor chimice nu sunt niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
niște orbitali atomici puri, ci niște combinații liniare ale acestora, numiți orbitali hibrizi. Deoarece orbitalii hibrizi au proprietăți direcționale bine definite, este de înțeles că teoria hibridizării reprezintă un alt aspect al principiului dirijării valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
valenței în combinațiile chimice covalente. Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Hibridizarea orbitalilor atomici este folosită pentru a explica formarea unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere presupune concomitent modificarea formei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere presupune concomitent modificarea formei, egalizarea energetică a orbitalilor hibrizi și distribuția lor spațială cât mai simetrică în jurul nucleului. Pe noii orbitali
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere presupune concomitent modificarea formei, egalizarea energetică a orbitalilor hibrizi și distribuția lor spațială cât mai simetrică în jurul nucleului. Pe noii orbitali hibrizi egali ca număr cu cei inițiali, electronii se repartizează în ordinea crescătoare a energiei, și principiului excluziunii al lui Pauli (în aceeși stare pot exista doar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere presupune concomitent modificarea formei, egalizarea energetică a orbitalilor hibrizi și distribuția lor spațială cât mai simetrică în jurul nucleului. Pe noii orbitali hibrizi egali ca număr cu cei inițiali, electronii se repartizează în ordinea crescătoare a energiei, și principiului excluziunii al lui Pauli (în aceeși stare pot exista doar electroni cu spini opuși). Un exemplu de hibridizare este dat în Fig.I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stare fundamentală are o structură unghiulară. Unghiul H OH este de 104,5. Structura liniară este contrazisă de momentul de dipol electric permanent ( =µ 1,84D). Unghiul experimental observat în molecula de apă este explicat prin unghiul de 900 dintre orbitalii de legatură ai oxigenului 2px si 2py care se resping datorită caracterului parțial ionic al legăturii (O - H). Datorită acestui caracter cei doi protoni se resping și lărgesc unghiul de valență la 104,5 Tinând seama că în jurul oxigenului din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
structurii macromoleculeor implică tehnici diferite. VI.3.1. Proprietățile magnetice ale atomilor. Configurația electronică a atomilor este de mare importanță pentru stabilirea proprietăților magnetice ale atomilor. Atomii posedă momente cinetice și magnetice care se datoresc mișcării electronilor în jurul nucleului (mișcarea orbitală), cît și în jurul axei proprii de rotație (mișcarea de spin). Aceste momente sunt cuantificate (au valori discrete). Astfel momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron este definit de relația fiind masa particulei aflată în mișcare (electronul) cu viteza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stabilirea proprietăților magnetice ale atomilor. Atomii posedă momente cinetice și magnetice care se datoresc mișcării electronilor în jurul nucleului (mișcarea orbitală), cît și în jurul axei proprii de rotație (mișcarea de spin). Aceste momente sunt cuantificate (au valori discrete). Astfel momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron este definit de relația fiind masa particulei aflată în mișcare (electronul) cu viteza v la distanța r față de centrul de rotație. Mecanica cuantică arată că momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
au valori discrete). Astfel momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron este definit de relația fiind masa particulei aflată în mișcare (electronul) cu viteza v la distanța r față de centrul de rotație. Mecanica cuantică arată că momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron are expresia: unde este numărul cuantic orbital având valorile: = 0; 1; 2; ....n Și proiecția momentului cinetic pe o axă privilegiată, fie axa Oz este cuantificată: unde m este numărul cunatic magnetic, cuprins între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este definit de relația fiind masa particulei aflată în mișcare (electronul) cu viteza v la distanța r față de centrul de rotație. Mecanica cuantică arată că momentul cinetic orbital al atomului cu un singur electron are expresia: unde este numărul cuantic orbital având valorile: = 0; 1; 2; ....n Și proiecția momentului cinetic pe o axă privilegiată, fie axa Oz este cuantificată: unde m este numărul cunatic magnetic, cuprins între l− și l+ . Momentul cinetic orbital și proiecțiile acestuia pe axa Oz corespunzătoare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electron are expresia: unde este numărul cuantic orbital având valorile: = 0; 1; 2; ....n Și proiecția momentului cinetic pe o axă privilegiată, fie axa Oz este cuantificată: unde m este numărul cunatic magnetic, cuprins între l− și l+ . Momentul cinetic orbital și proiecțiile acestuia pe axa Oz corespunzătoare numărelor cuantice orbitale =1, =2 l =3 Particulele încărcate cu sarcină electrică, aflate în mișcare, posedă și un moment magnetic orbital, care este de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
0; 1; 2; ....n Și proiecția momentului cinetic pe o axă privilegiată, fie axa Oz este cuantificată: unde m este numărul cunatic magnetic, cuprins între l− și l+ . Momentul cinetic orbital și proiecțiile acestuia pe axa Oz corespunzătoare numărelor cuantice orbitale =1, =2 l =3 Particulele încărcate cu sarcină electrică, aflate în mișcare, posedă și un moment magnetic orbital, care este de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
m este numărul cunatic magnetic, cuprins între l− și l+ . Momentul cinetic orbital și proiecțiile acestuia pe axa Oz corespunzătoare numărelor cuantice orbitale =1, =2 l =3 Particulele încărcate cu sarcină electrică, aflate în mișcare, posedă și un moment magnetic orbital, care este de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
l+ . Momentul cinetic orbital și proiecțiile acestuia pe axa Oz corespunzătoare numărelor cuantice orbitale =1, =2 l =3 Particulele încărcate cu sarcină electrică, aflate în mișcare, posedă și un moment magnetic orbital, care este de asemenea, cuantificat: r Momentul cinetic orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]