394 matches
-
Frank Office Depot offshoring Ogilvy & Mather Ohio Pilot Store Ohio, Universitatea de Stat Ohmae, Kenichi O’Keefe, Sean Oklahoma, Centrul pentru Progres Științific și Tehnologic (OCAST) Jocurile Olimpice Oman openknowledge.org OpenOffice.org open-sourcing vezi și community-developed software Opsware Inc. Oracle orchestrație O’Reilly, Tim Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) Organization of Petroleum Exporting Countries (OPEC) Ortiz, Guillermo Osterholm, Michael T. O’Sullivan, Fran Otellini, Paul Outlook Outlook, revista Oxford, Universitatea Ozzie, Ray Pacific Design Page, Larry Paine Webber Pakistan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
aceea, pe care sigur că o cunoașteți, este de neuitat. Deci, memoria lui Enescu era permanentă, a fost și pentru mine, am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, nam realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a IIIa, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
specific (NR) 125 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore și muzică tipărită (NR) 126 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore Caracteristici fizice (NR) 127 Câmpul datelor codificate: Durata înregistrărilor sonore și a muzicii tipărite (NR). 128 Câmpul datelor codificate: Interpretări muzicale și orchestrații (R) 130 Câmpul datelor codificate: Microforme(R) 131 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Geodezic, Grilă și Măsurare verticală (NR) 135 Câmpul datelor codificate: Resurse Electronice (R) 140 Câmpul datelor codificate: Anticariat - General(NR) 141 Câmpul datelor codificate: Anticariat Atribute Specifice
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Asupra mușchilor, nervilor și vaselor sangvine, muzica acționează prin intermediul sunetului, care este același în întreaga varietate a formelor muzicale, fie că este vorba de vibrațiile unui diapazon, a corzilor viorii unui instrumentist, fie că avem de-a face cu o orchestrație. Sunetul muzical acționează asupra mușchilor producând energie, mai ales când acesta este ritmat. În ce privește nervii, sunetul muzical duce la o dilatare a arteriolei hrănitoare și la o creștere a potenței sale; aceleași efecte s-au observat asupra creierului și a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
emoție a momentului cînd le face. E clipa în care, ca și în cazul compozitorilor, gîndul devine liric, melodic. Lucrul acesta e posibil însă doar cînd scrii scurt. Cei ce se lungesc diluează emoția, o denaturează. în muzică o bună orchestrație poate masca scăderile; în poezie „încărcătura” atrage atenția asupra lor. „Am vorbit cu un tînăr despre amurguri de toamnă”, scrie Bacovia în „Dintr-un text comun”. O discuție similară mai poate avea loc astăzi? Mai au, oare, amurgurile spectatori? Mă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cultură a Studenților din Cluj. Deschiderea concertului a făcut-o lucrarea Întoarcerea lui Lemminkäinen. Reprezentația de operă face parte din folclorul finlandez și a deschis seara "în sonorități exotice, însă atât de proaspete, (...) pe misterul subiectului mitologic, dar și pe orchestrația densă, multicoloră și în egală măsură energică a lucrării"485. Publicul a apreciat prestația, recompensând-o cu ropote de aplauze. Ludmila Sprîncean face Încheierea "laponă" a unui festival transilvănean. Aceasta precizează că încheierea Festivalului Toamna Muzicală Clujeană a făcut-o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sprijinindu-și cu generozitate colegii de filarmonică și pe Cristian Mandeal, rămânând atașat muzicii românești în general. Dacă i-aș reproșa ceva autorului amintirilor, aceasta ar fi nepunerea în context istoric a principalei realizări muzicografice a lui Erich Bergel: propria orchestrație a Artei Fugii de Bach. Dincolo de meritele sale excepționale, Bergel nu a făcut o muncă de pionerat pe un teren virgin. Înregistrată prima oară pe disc în 1934/35 de Cvartetul Roth (CD Divine Art 27804), Arta fugii a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
avut loc în 1927 la Leipzig sub bagheta cantorului Karl Straube. Contestată, între altele, ca prea „romantică“, sarcina a fost preluată de compozitorul, organistul, muzicologul și inginerul de sunet elvețian Roger Vuataz. Dirijorul Hermann Scherchen avea să dea viață noii orchestrații în 1941, la Winterthur și să o înregistreze pentru Decca în 1949 (CD Tahra 245/246). Scherchen însuși, mare specialist în Bach, a considerat versiunea nesatisfăcătoare și și-a dedicat viața creării unei proprii orchestrații, pe care a dirijat-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
avea să dea viață noii orchestrații în 1941, la Winterthur și să o înregistreze pentru Decca în 1949 (CD Tahra 245/246). Scherchen însuși, mare specialist în Bach, a considerat versiunea nesatisfăcătoare și și-a dedicat viața creării unei proprii orchestrații, pe care a dirijat-o pentru prima oară în mai 1965 (CD Accord 200412, MCD 80352 și Tahra 108-109). Pentru el, cu Arta fugii, „începe existența veritabilă a Muzicii“ și, îi scria el soției sale românce, în ajunul concertului premieră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
orchestrală stabilită de Haydn, dar pe care a lărgit-o, introducând recitativele instrumentale și dialo gurile dintre grupele de instrumente, adăugând diferite combinații timbrale, adâncind diferite combinații timbrale, adâncind puterea sonorității orchestrale. În general, la Beethoven, melodia, ritmul, armonia, polifonia, orchestrația, toate elementele limbajului muzical sunt puse în slujba unei cât mai convingătoare dezvăluiri a înaltului conținut de idei și sentimente. El tinde spre democratizarea limbajului. Tematica populară străbate întreaga lui creație, dar nu sub formă de citate; compozitorul a sorbit
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a III-a este intitulată, ca în simfoniile lui Haydn și Mozart, Menuetto, deși are caracterul vioi al unui schezo. Viorile cântă o frază ascendentă, a cărei sonoritate crește de la nuanța piano la forte. Opunerea acestor două sonorități, accentele neașteptate, orchestrația subtilă, dau acestei pagini o notă de umor fin și autenticitate beethoveniană. La mijlocul menuetului intervine, ca de altfel și în scherzo-uri, așa-numitul trio, un episod mai puțin dinamic. În această Simfonie, el este executat de către suflători. Viorile dantelează
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
capătă aspectul unei fresce sonore a avântului entuziast; ea devine pe alocuri o năvalnică expresie a bucuriei. Repriza (tema I reapare în fortissimo, la viorile prime) deși reproduce în bună parte expoziția, aduce un colorit de nuanțe sonore noi, prin orchestrație. Multitudinea combinațiilor de timbre este realizată de compozitor prin mijloace simple, dar de o extraordinară diversitate. Orchestra este alcătuită, ca și în primele două simfonii, din două flaute, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpani și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dramatică. Reexpoziția începe (tema principală e readusă în întregime de corzile grave și fagoți) pe un pisc (forte fortissimo) mai înalt decât toate culmile de forță sonoră de până acum. Această secțiune aduce, ca de obicei în simfonii, schimbări de orchestrație, comprimări ale materialului muzical folosit în expoziție și transformări de ordin tonal. În încheierea mișcării, asistăm la un dialog între corzi - pizzicato - și suflători, iar repetarea la sfârșit a capului temei principale întregește atmosfera de glumă. Partea a doua - Allegretto
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ecranizarea de succes și pentru punerea în scenă pe Broadway de care a beneficiat. Dar să lăsăm cârcoteala, pentru că e un roman minunat. „Tezismul“ acesta al lui Doctorow devine evident chiar din titlu: ragtime-ul, precursor al jazzului, ritm sincopat, orchestrație abundentă: poveștile celor trei familii se intersectează până când devin părți indistincte ale aceluiași fir narativ. Personajele secundare și figuranții (orchestra) iau de multe ori prim-planul în dauna „eroilor“. Ritmul se accelerează, amintind, dacă tot e să rămânem în domeniul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
lin ca o spinare uriașă de țăran”. „Pământurile” stăpânite de Popescu-Ciocoiul, colonelul Ștefănescu, Gogu Ionescu, Nadina și familia Iuga, generalul Dadarlat, Ioniță Rotompan, Lache Grădinaru, Cosma Buruiană, dar nu de țărani. Astfel, „caracterul simfonic al acestui roman, spiritul savant al orchestrației lui literare” , poate fi cel mai clar demonstrat pe desfășurarea acestei teme, pe arhitectonica concretă a „problemei țărănești”. La nivel arhitectonic, atât simfonia, cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con brio - apare
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
sa despre cum se face un vers: "E de ajuns, de fapt, să citim la modul poetic "Plumb de iarnă" pentru a plonja de asemeni în starea de "grație", datorată acestor silabe de vis care sînt parcă translate de o orchestrație delicată a resurselor limbajului. Iarna de o vreme mă duce regretul/ Prin crînguri, pe margini de linii ferate. Arta lui Bacovia este atît de pură încît conținutul emoțional și expresia sa fuzionează: încărcătura fatidică se mulează în construcția poeziei și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații firești - o orchestrație extrem de atentă în care fiecare element, detaliu contează, în care totul se leaga: Stanțele devin o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure, într-un cuvânt"43. Remarcă, de asemenea, o anumita idealitate a temelor, recuperate, parcă, printr-un proces de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai mică. Această distincție elementară este importantă, deoarece scoate în evidență un întreg grup de fenomene lingvistice pe care, pentru a sublinia faptul că elementul care este aici manipulat și exploatat de către scriitor este calitatea sunetului, rușii le-au numit "orchestrație" (instrumentovka). *2 Termenul de "muzicalitate" (sau "melodie") a versului trebuie evitat, deoarece poate da naștere la confuzii. Fenomenele pe care le analizăm nu sunt de loc similare cu "melodia" muzicală. Desigur, în muzică melodia este determinată de înălțime, ceea ce o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o deosebire considerabilă între linia intonației unei fraze rostite, cu înălțimile ei fluctuante și repede schimbătoare, și o melodie muzicală cu înălțimile ei fixe și intervalele ei precise. *3 Nici termenul "eufonie" nu este absolut suficient, deoarece în noțiunea de "orchestrație" intră și "cacofonia" pe care trebuie s-o avem în vedere la poeți ca Browning sau Hopkins, care în mod deliberat creează efecte sonore stridente și expresive. 212 Printre procedeele "orchestrației" trebuie să deosebim figura de sunet - repetarea unor calități
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
eufonie" nu este absolut suficient, deoarece în noțiunea de "orchestrație" intră și "cacofonia" pe care trebuie s-o avem în vedere la poeți ca Browning sau Hopkins, care în mod deliberat creează efecte sonore stridente și expresive. 212 Printre procedeele "orchestrației" trebuie să deosebim figura de sunet - repetarea unor calități sonore identice sau similare - și folosirea unor sunete expresive, imitația sunetelor. Figurile de sunet au fost 'Studiate cu deosebită ingeniozitate de către formaliștii ruși ; pentru limba engleză, W. J. Bate a analizat
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sunet și sens" *16 și, deosebit de aceasta, problema exploatării și organizării acestei relații în operele literare. În special această din urmă problemă n-a fost studiată decât în mod foarte necorespunzător. Ritmul și metrul prezintă probleme distincte de acelea ale "orchestrației". Ele au fost mult studiate, și în jurul lor s-a acumulat o uriașă literatură. Desigur, problema ritmului nu este câtuși de puțin specifică nici literaturii, nici chiar limbii. Există ritmuri în natură și în muncă, există ritmul semnalelor luminoase, ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
4. „Orchestrarea” notelor duble Partiturile lucrărilor pentru pian la patru mâini cuprind printre altele și note dublate. (dublarea la octavă a unei voci de la Primo sau Secondo). Compozitorii talentați au folosit deseori acest procedeu pentru creșterea expresivității frazelor, de aceea „orchestrația dublurilor”, modul în care le reliefăm, se impune ca o problemă specială de natură conceptuală a interpretării de duo pianistic. Dublurile ne oferă posibilitatea de a evidenția diverse registre, alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o frumoasă însemnare confesivă: "Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o efigie, atunci când am putut să-l cunosc mai îndeaproape: crețuri fine, dar adânc săpate în masca feții, ochii mari, calzi, un zâmbet amabil și vag melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
non troppo, a flirtului avansat, ci mai curând fermata flirtului. Este ultima mișcare a acestuia, deopotrivă andante și molto vivace, preludiul veritabil al unei vieți sexuale complete. Iată de ce acest tip de flirt, spre deosebire de toate celelalte, se dispensează de orice orchestrație socială, precum și de orice fel de public. El ocolește în aceeași măsură privirea părinților și pe cea a tovarășilor. Asemenea unei serenade, se cântă în taină, în cea mai mare intimitate. Nu mai este vorba aici de un ritual, de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Influența expresionismului este minoră, iar cea a suprarealismului aproape nulă. Marile mișcări novatoare se manifestă în acest domeniu prin răspîndirea jazzu-lui care la rîndul său, trece de la spontaneitatea stilului New Orleans la forme mai complexe introducînd în stilul swing o orchestrație mai savantă, sau prin continuarea experiențelor efectuate la sfîrșitul secolului al XlX-lea de compozitori ca Dvorak și Smetana. Unii muzicieni originari din Europa de Est ca cehii Janacek și Martinu, polonezii Paderewski și Szymanowski, ungurii Kodaly și Bartok, românul Enescu și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]