546 matches
-
Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
utilitarianismul benthamian, cât și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența dintre cele două funcții este aceea că prima (funcția de bunăstare benthamiană) este cardinală și comparabilă interpersonal, în vreme ce a doua (funcția de bunăstare arrowiană) este ordinală și necomparabilă interpersonal. Funcționalii de bunăstare socială permit, așadar, discuția despre mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială și despre formularea de rezultate mai generale. footnote>. Între aceasta din urmă și funcția de bunăstare socială arrowiană există însă diferențe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel puțin cinci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de informație. Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru funcții de bunăstare cardinală, dar fără a permite comparațiile interpersonale de utilitate, un exemplu este soluția negocierilor Nash<footnote A se vedea Nash (1950
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de informație<footnote Prin informație, aici, am în vedere atât tipul de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care pot fi impuse anumitor funcții de bunăstare socială. Pentru a înțelege mai bine această idee, să luăm cazul teoremei Arrow și o metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o grădină cu un furtun de grădină. Debitul și presiunea apei sunt în funcție de modul în care este fabricat furtunul și în funcție de presiunea externă asupra furtunului. În cazul de față, furtunul este o funcție ordinală și noncomparabilă interpersonal. Să presupunem, în continuare, că pe furtun își așază, pe rând, picioarele un elefant. Aceste picioare reprezintă condițiile impuse de Arrow funcției sale de bunăstare socială. Când toate cele patru picioare ale elefantului sunt pe furtun (domeniul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici ale acestuia (să zicem, condiția de neutralitate, anonimitate etc.). Nu neg această diferență, însă, câtă vreme, în ambele cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
surprinsă ușor prin niște „semne” evidente, capabile să fie evaluate în chip cantitativ (să se aplice o unitate de măsură). În acest caz, pentru a se evidenția totuși un asemenea caracter ierarhic al diferitelor stări, se folosesc așa-numitele scale ordinale, scale cu un număr relativ mic de trepte între care există o relație de ordine. Dacă-i vorba de însușiri ale persoanelor umane, cum ar fi satisfacția față de ceva, atunci, în cazul anchetelor, individul însuși este solicitat să se plaseze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mărginindu-se la o abordare mai de suprafață a domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt etalonate, adică pe baza scorului obținut de un individ la test știm unde se plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică rezultatele testelor se interpretează pe o scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realmente urmărit) apare în final într-o formă de exprimare mai „slabă” decât cea pe care ne-am dori-o. Astfel, revenind la exemplul cu veniturile, pe baza unor date indirecte privind consumul, vom putea face cel mult o clasificare ordinală a familiilor (câteva categorii, de la cele mai bogate la cele mai sărace), fără a putea ajunge la o măsurare propriu-zisă a veniturilor. După inventarierea dimensiunilor principale și a indicatorilor fiecăreia, se trece, în cele mai multe cazuri, la introducerea unor noi variabile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
exprimare a părerii: e de acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabilă sau nefavorabilă în legătură cu altceva ș.a.m.d. În cele mai multe cazuri însă, dacă e vorba de opinii, lucrurile sunt mai complexe, gama de răspunsuri formând o scală ordinală, care încearcă să surprindă gradual intensitatea unei opinii: măsura în care oamenii sunt satisfăcuți de un aspect al vieții lor, tăria cu care cred în ceva, nuanțele în aprecierea activității unei personalități publice sau a unei instituții etc. Un exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în vreme ce în dreapta, lângă fiecare întrebare sunt trecute doar codurile a căror semnificație este precizată la început, deci o singură dată. Iată un fragment dintr-o asemenea structură de întrebări: ξ Cum apreciați activitatea următoarelor instituții? Întrebările de opinie cu scale ordinale de forma celor analizate aici ridică două probleme: • dacă scalei trebuie sau nu să-i atribuim o poziție centrală, pentru a surprinde o opinie ce se plasează în zona mediană a ei și • dacă celor 3, 4, 5 sau mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de statistică" Vom porni de la o mulțime de indivizi, de volum N, numită populație statistică. Se pot defini o serie de caracteristici pe această mulțime, utilizându-se însușiri ale indivizilor, care sunt evaluate fie pe o scală calitativă (nominală sau ordinală), fie pe una cantitativă (de intervale sau rapoarte). În primul caz, deci când avem de a face cu o caracteristică de tip calitativ, se realizează o clasificare a indivizilor într-un număr (relativ mic) de clase sau categorii. În al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a dezvoltării Sunt grupate pe niveluri de vârstă și este important ca în utilizarea lor să selectăm instrumentele care corespund vârstei celui evaluat. Câteva dintre instrumentele cele mai utilizate: * Scalele Bayley ale dezvoltării copilului. * Inventarul Minnesota al dezvoltării copilului. * Scalele ordinale ale dezvoltării psihologice * Inventarul dezvoltării copilului * Testul Gesell pentru preșcolari * Scala comportamentului adaptativ Nihira * Scala de maturitate Vineland Testele de inteligență și aptitudini * Scala de inteligență Standford-Binet * Scala de inteligență Wechsler pentru copii (WISC-R) * Scala de inteligență Wechsler pentru preșcolari
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
învârtindu-se" în jurul axelor. 27 Curent de gândire care consideră că numirea, calificarea unui subiect înseamnă fixarea lui în acea denumire, la fel ca eșecul școlar prin celebrul "efect Pygmalion". * Elevi între 8 și 11 ani (n.trad.). 28 Calitatea ordinală a acestor scări a fost, bineînțeles, testată. 29 Aceste rezultate provin din școli defavorizate anchetate în 1998-1999-2000, eșantionul fiind alcătuit din 7 679 de indivizi. * Instituts Universitaires de Formation des Maître Intitute Universitare de Formare a Învățătorilor 30 Adică metoda
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în cuvinte. Alternativ, datele pot începe prin cuvinte, ulterior înregistrate, analizate și raportate ca text (analiza de conținut calitativă este un exemplu bun). Proiectele de cercetare pot utiliza date în ambele forme. În cazul datelor cantitative, nivelul de măsurare, nominal, ordinal, de intervale și de rapoarte, trebuie să fie specificat pentru fiecare variabilă folosită. Eșantionarea. O etapă critică în orice cercetare este procesul selecției oamenilor, evenimentelor și artefactelor de la care sau despre care datele vor fi colectate. Indiferent dacă metodele de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al reprezentării (raportul semn-obiect) și al relației (raportul semn-interpretant). Ni se pare semnificativ de menționat faptul că trihotomia desemnează o diviziune în trei termeni ordinali, în care al treilea îl implică pe al doilea și acesta la rîndul său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai plece din cafenele sau cluburi și să meargă la serviciu. Regula nr. 11: Fiți amabili cu ”tocilarii”. Există șansa ca în viitor să lucrați pentru vreunul dintre ei! PORTOFOLIUL PROFESORULUI 1. Date personale a) Structura anului școlar, de preferat ordinal de ministru în copie b) Încadrarea: clase, număr de ore c) Orarul d) Fișa postului e) Curriculum vitae f) Raport de autoevaluare pe anul școlar anterior 2. Activitatea didactică a) Programele școlare care sunt aplicate b) Lista manualelor utilizate pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ce constă din valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor; b) o metodă de instruire prin descoperire dirijată; c) originară în matematica socratică; d) o metodă de evaluare orală. 11. Notarea numerică apelează din punct de vedere statistic la: a) scale ordinale; b) scale de interval; c) scale nominale; d) nici unul dintre tipurile de mai sus. 12. Acțiunile, stările, evenimentele interne sunt caracteristici ale: a) predării ca proces; b) învățării ca produs; c) evaluării ca proces; d) învățării ca proces. 13. Teoria
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
însușirile se disting în cel puțin două grupuri diferite, cele care prezintă un caracter de gradualitate și cele care nu o fac), proprietățile relațiilor dintre numerele atribuite diferă. Distingem patru tipuri importante de niveluri ale măsurării, în funcție de aceste proprietăți: nominal, ordinal, de intervale și de rapoarte. Există multe modalități de prezentare a acestor patru niveluri de măsurare. Pentru a distinge între ele, voi înțelege prin atribuirea de numere prin măsurare o funcție, M, care transformă observațiile empirice (stările însușirii obiectelor) în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
numerice diferite. Dacă S1 și S2 aparțin aceleiași categorii, atunci M(S1)=M(S2). Dacă S1 și S2 aparțin unor categorii diferite, atunci M(S1)≠M(S2). Variabila „statut marital” sau variabila „sex” sunt variabile măsurate la nivel nominal. Nivelul ordinal introduce o restricție suplimentară, și anume, aceea a existenței unei ordini între categorii, care apare și la nivelul măsurii. Dacă S1 și S2 aparțin aceleiași categorii, atunci M(S1)=M(S2). Dacă S1 și S2 aparțin unor categorii diferite, atunci
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]