4,543 matches
-
să vină a doua zi la ea acasă, să-i poată înapoia umbrela. A doua zi, tânărul s-a înfățișat la casa lui Bai, de pe malul Lacului de Vest. Tot povestind, Bai a aflat că Xu a rămas de mic orfan de ambii părinți și că locuia la sora lui, care avea o farmacie. Bai s-a îndrăgostit de Xu și s-a măritat cu el. După nuntă, cei doi și-au deschis propria farmacie, iar clienții au început să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
XIV OPERA TRADIȚIONALĂ 471 1. Opera în stil Beijing 473 Măștile Operei Beijing 473 Roluri din Opera Beijing 475 Istoria Operei Beijing 475 2. Opere locale 477 Opera Huangmei 477 Kunqu 478 Yuju 479 3. Piese de operă celebre 480 Orfanul din familia Zhao 480 Traista Suolin 482 În vizită la mama 483 Pavilionul Mudan 485 Șerpoaica Albă Bai Suzhen 486 Capitolul XV ARTĂ PLASTICĂ 489 POPULARĂ 489 1. Arte populare 491 Teatrul de umbre chinezești 491 Teatrul de umbre din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de mare rezoluție și contrast, de pe ecranul aceluiași calculator? Filmele americane ne-au învățat decenii de-a rândul că soldatul sau polițistul sau pompierul, omul în uniformă USA, este viteaz și drept, dur cu dușmanul, dar amic al văduvei și orfanului, al celor lipsiți de apărare - aproape ca dispărutul soldat sovietic. N-am crezut niciodată în genul acesta de propagandă. Nicăieri în lume, Armata nu e Armata Salvării, viața militară e brutală, crudă și cinică adesea, orice regiment își are durii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
i-au apărat pe marii corupți ai României și pe unii infractori notorii poartă o anume vină de ordin deontologic, speculând pentru aceștia orice portiță de scăpare și pedepse mai ușoare. S-a reproșat României și pe bună dreptate problema orfanilor și orfelinatelor de la noi, a numărului mare de copii instituționalizați. Abandonul de copii înregistrat în fiecare an se datorează nu numai educației părinților care au recurs la acest fapt sau gest necugetat sau disperat, ci și sărăciei care poate destrăma
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la salut bine crescut, înclinând ușor capul. Ciudat era numai contrastul dintre abundența de detalii cu care ziarele îi descriau faptele („O ultimă picătură de apă se prelinse din robinetul acum închis. Takamura se șterse de sudoare și, mângâind un orfan pe cap, porni înspre casă“) și informațiile aproape inexistente despre viața să privată. Nu se știa nici unde locuiește, nici dacă este căsătorit sau are o prietenă, nici cine îi sunt prietenii, nici dacă îi place să tragă la măsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
vremea asta intră o grămadă de praf în ele și le uzează. O să mă uit, dar probabil va trebui să-l aduceți la garaj ca să le schimb. Încuviințară din cap, iar conversația o coti spre evenimentele de la orfelinat. Unuia dintre orfani i se oferise o slujbă și se va muta la Francistown s-o preia. Un alt orfan primise o pereche de adidași de la un donator suedez care le trimitea, din când în când, cadouri. Era cel mai bun alergător din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
va trebui să-l aduceți la garaj ca să le schimb. Încuviințară din cap, iar conversația o coti spre evenimentele de la orfelinat. Unuia dintre orfani i se oferise o slujbă și se va muta la Francistown s-o preia. Un alt orfan primise o pereche de adidași de la un donator suedez care le trimitea, din când în când, cadouri. Era cel mai bun alergător din orfelinat și acum va putea participa la competiții. Apoi se lăsă tăcerea, iar Mma Potokwane se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
amândoi obturați și trebuiau cât mai repede desfundați. Și, când scoase pistoanele, constată că garniturile erau mâncate și uzate de parcă ar fi suferit de artrită. Asta scădea drastic randamentul motorului, ceea ce însemna combustibil irosit și mai puțină apă pentru legumele orfanilor. Va trebui să facă tot ce putea. O să înlocuiască niște garnituri, să reducă pierderea de benzină și va aranja să i se aducă motorul cât mai repede la curățat. Dar va sosi și timpul când eforturile lui vor fi zadarnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
doar ciripitul păsărelelor în salcâmi. De data asta era un zgomot produs de oameni. Se uită în jur, dar nu văzu nimic suspect. Apoi se auzi din nou, înaintând spre tufișuri, un scârțâit ca de roată neunsă. Probabil unul dintre orfani împingea o roabă sau se juca cu una din mașinuțele acelea pe care copiii le confecționează din bucăți de sârmă ruginită și tablă. Domnul J.L.B. Matekoni își șterse mâinile cu o bucată de cârpă pe care o îndesă apoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de lângă Francistown. Mama mea a murit acum trei ani, când eu aveam nouă ani. Am locuit în curtea unei femei. Apoi ne-a spus că trebuie să plecăm. Domnul J.L.B. Matekoni nu răspunse. Mma Potokwane îi povestise unele dintre istoriile orfanilor și, de fiecare dată, își simțise inima cuprinsă de tristețe. În societatea tradițională nu existaseră copii nedoriți; cu toții aveau pe cineva care să aibă grijă de ei. Dar vremurile se schimbau și acum aveau și orfani. Mai ales acum, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
povestise unele dintre istoriile orfanilor și, de fiecare dată, își simțise inima cuprinsă de tristețe. În societatea tradițională nu existaseră copii nedoriți; cu toții aveau pe cineva care să aibă grijă de ei. Dar vremurile se schimbau și acum aveau și orfani. Mai ales acum, că aveau de-a face cu boala asta care bântuia prin toată Africa. Erau din ce în ce mai mulți copii fără părinți, iar orfelinatele erau singurul lor refugiu. Oare asta să i se fi întâmplat și acestei copile? Și de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
birouri, de unde se auzea o melodie veselă. Înăuntru, Mma Potokwane stătea la birou, cu receptorul la ureche. Îi făcu semn să se așeze și își continuă convorbirea. Dacă mi-ați putea da o parte din uleiul acela alimentar, spuse ea, orfanii ar fi foarte fericiți. Le plac cartofii prăjiți în ulei și le fac bine. Vocea de la capătul firului îi dădu replica, iar ea se încruntă și se uită la domnul J.L.B. Matekoni de parcă ar fi vrut să-i transmită iritarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
domnul J.L.B. Matekoni de parcă ar fi vrut să-i transmită iritarea ei. — Dar nu puteți vinde uleiul dacă e expirat termenul de garanție. Nu văd de ce-ar trebui să plătesc pentru el. Ar fi mai bine să-l dăruiți orfanilor decât să-l aruncați la canal. Nu pot să vă dau nici un ban și chiar nu văd motivul pentru care n-ar trebui să ni-l oferiți. Din nou persoana de la capătul firului spuse ceva, iar ea dădu din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
la nesfârșit, dar cel puțin geamătul acela ciudat încetase. Întors în biroul lui Mma Potokwane, se relaxă în fața unei cești cu ceai și a unei felii uriașe de prăjitură cu stafide pe care bucătarii o făcuseră chiar în dimineața aceea. Orfanii erau bine hrăniți. Guvernul avea grijă de ei și le acorda sume substanțiale în fiecare an. Mai erau, însă, și oameni cu suflet, o rețea de filantropi care donau orfelinatului bani sau bunuri. Asta însemna că nici unui orfan nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dimineața aceea. Orfanii erau bine hrăniți. Guvernul avea grijă de ei și le acorda sume substanțiale în fiecare an. Mai erau, însă, și oameni cu suflet, o rețea de filantropi care donau orfelinatului bani sau bunuri. Asta însemna că nici unui orfan nu-i lipsea nimic și nici unul nu era subnutrit, așa cum se întâmpla în atâtea țări africane. Botswana era un pământ binecuvântat. Nimeni nu murea de foame și nimeni nu zăcea în închisoare din motive politice. Așa cum subliniase Mma Ramotswe, batswana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
oriunde, absolut oriunde. Ce prăjitură bună, o lăudă domnul J.L.B. Matekoni. Copiilor trebuie să le placă la nebunie. Mma Potokwane zâmbi. — Copiii noștri adoră prăjiturile. Ar fi fericiți dacă ar primi de mâncare doar prăjituri. Noi nu le împărtășim gusturile. Orfanii au nevoie și de ceapă și de fasole. Domnul J.L.B. Matekoni dădu din cap aprobator. — O alimentație echilibrată, zise el pe un ton atotștiutor. Am auzit că o alimentație echilibrată menține trupul sănătos. Urmă un moment de tăcere, timp în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
apela oricând la adopție, zise ea, urmărindu-l atent. Sau ați putea avea grijă de un copil, în cazul în care nu vreți să adoptați. Ați putea lua... Făcu o pauză și sorbi din cană. Ați putea lua oricând un orfan. Apoi adăugă repede: Sau chiar o pereche de orfani. Domnul J.L.B. Matekoni își studie cu atenție pantofii. — Nu știu ce să zic. Nu cred că mi-ar plăcea să adopt un copil. Însă... — Însă un copil ar putea veni să locuiască la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Sau ați putea avea grijă de un copil, în cazul în care nu vreți să adoptați. Ați putea lua... Făcu o pauză și sorbi din cană. Ați putea lua oricând un orfan. Apoi adăugă repede: Sau chiar o pereche de orfani. Domnul J.L.B. Matekoni își studie cu atenție pantofii. — Nu știu ce să zic. Nu cred că mi-ar plăcea să adopt un copil. Însă... — Însă un copil ar putea veni să locuiască la tine. Nu-i neapărată nevoie să-ți bați capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Matekoni se duse la camionetă și aduse valiza pe care o primiseră de la orfelinat. Educatoarea îi înzestrase cu mai multe articole de îmbrăcăminte și acestea fuseseră puse într-o valiză ieftină, de carton, din acelea din care li se dădea orfanilor când plecau în lume. Pe capacul valizei era prinsă o foaie de hârtie pe care erau înșirate, pe două coloane, hainele oferite: Băiat: două perechi de pantaloni, două șorturi kaki, două cămăși kaki, un jerseu, patru perechi de șosete, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
la el. Nu-i era teamă să fie aici; avea încredere că bărbatul acela va avea grijă de ei - e la fel ca domnul Jameson, directorul fundației care conducea orfelinatul. E un om bun, care nu se gândește decât la orfani și la nevoile lor. La început n-a înțeles cum de există astfel de oameni. Oare de ce au unii oameni grijă de alții, care nu fac parte din familia lor? Ea avea grijă de fratele ei, dar asta era datoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fi sarcina ei, a ei și a domnului J.L.B. Matekoni. Într-o zi o să meargă la orfelinat și o să-i mulțumească lui Mma Silvia Potokwane că le-a dat copiii. O să-i mulțumească și pentru tot ceea ce face pentru ceilalți orfani, fiindcă, presupunea ea, nimeni nu-i mulțumise vreodată. O fi Mma Potokwane autoritară, dar e directoare de orfelinat și e de datoria ei să aibă mână de fier, așa cum datoria detectivilor este să fie iscoditori, iar a mecanicilor... Oare mecanicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pentru că Niho-Nui ai suferinței să-i roada sufletul că pe o scândură slăbită a unei nave. Nimeni nu veni să-l consoleze, pentru că toți aveau nevoie de consolare. Nimeni nu păru să înțeleagă că se simte orfan, pentru că deja erau orfani cu toții. Nimeni nu-i asculta rugile, pentru că toți erau absorbiți de propriile lor rugi. Miti Matái murise! Și, odată cu el, murise un neam, o legendă, un vis capabil să-i conducă până la îndepărtată insula a Te-Onó și să-i aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ea doar femeia despărțită, fără căpătâi. Se hotărî să-i vorbească, cu grijă și delicatețe, să lămurească, o dată pentru totdeauna, problema dintre ei. Ajutat de atitudinea ei gingașă, Radu reuși să se destăinuie și Luana află, cu stupoare, că era orfan de ambii părinți. Mătușa care îl crescuse nu se mai afla de mult printre cei vii. Dilema și controversele porneau dinăuntrul său. Marcat de lipsa părinților, căutase întotdeauna să fie vertical, corect, cinstit și fără pată. Nu putea concepe gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mânecile În jurul frunții. Cămașa Îi cădea pe spate ca la șeicii pe care Adam Îi văzuse În cărți. Era mai Înalt decât ceilalți, iar când vorbea, glasul Îi alterna Între un chițăit copilăresc și un croncănit de bărbat. Ăsta-i orfanul care s-a aciuat pe lângă europeanul ăla. Ești sluga lui, nu? — Nu, i-a răspuns Adam. E tatăl meu. Zdrahonul și-a dat capul pe spate și a izbucnit Într-un hohot de râs. În jurul buzelor avea urme de salivă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din umeri. S-a uitat În jur sperând să vadă iar papa galii, dar nu se mai zăreau. — Îmi pare rău, i-a spus ea. S-a Întins și i-a pus o mână pe umăr. Am uitat că ești orfan. Din pricina cicatricei părea să zâmbească doar cu un obraz. Nu-i nimic, a zâmbit el. și-a zis Însă că nu era deloc așa. El de ce nu știa oare din ce parte a țării se trage? Ce dialect vorbiseră părinții
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]