206 matches
-
era celebrat de preoți eunuci denumiți "coribanți", care îi conduceau pe credincioși în riturile orgiastice, acompaniate de țipete sălbatice și muzică interpretată la fluier, tobe și cimbale. Sărbătoarea ei anuală de primăvară celebra moartea și învierea iubitului ei Attis. Cultul orgiastic al Cybelei a persistat până târziu în Imperiul Roman. Era adesea confundată cu zeitatea Rhea, mama lui Zeus, din mitologia greacă.
Cybele () [Corola-website/Science/302467_a_303796]
-
atribuite orficilor. Se presupune că orfismul a exercitat și mai târziu, în imperiul roman, o anumită atracție asupra maselor, asemănătoare cu cea a altor culte orientale de factură mistică despre care se știe mai mult, de exemplu a mitraismului. Elementele orgiastice ale serbărilor dionisiace au fost preluate de bacanalele romane. Din această cauză și datorită caracterului inițiatic, orfismul a fost interzis împreună cu toate cultele orientale și cu misterele din Eleusis în anul 382 d. Hr. de către împăratul roman Teodosiu I. În
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
sunt tipice pentru antichitatea tărzie. Importante surse pentru cultele de mistere ale antichității târzii sunt și scrierile primilor creștini, în care se adoptă o atitudine extrem de critică față de aceste manifestări religioase. Autorii creștini vehiculează cel mai adesea imaginea unor culte orgiastice.
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
Leneele din decembrie și ianuarie erau caracterizate de reprezentații teatrale de tip cultic, asemenea micilor și marilor Dionisii, care erau influențate probabil de orfism. Atunci zeul era sărbătorit sub numele de Bromius (Asurzitorul) în cântece și dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Din obiceiurile de deghizare și de recitare a ditirambilor a luat ființă tragedia, din procesiunile cu simboluri falice, care celebrau fertilitatea, comedia greacă. Sanctuarul templului de la Delphi era consacrat în timpul iernii lui Dionis și doar vara lui Apollo. Misterele zeului
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
emoțiile gingașe ale dragostei. Evident, se spune că autoarea dansului este Parvati; ea l-a învățat de la Usha, fiica lui Vana și soția lui Anirudha. Lasya este caracterizat prin mișcări ritmice, calme, gingașe, delicate, muzică și emoții juxtapuse peste violentul, orgiasticul și sălbaticul dar sublimul tandava. Spre deosebire de muzică, dansul clasic indian s-a schimbat foarte puțin de-a lungul secolelor și dansatorii realizează recitalurile lor în acord cu preceptele tradiționale descrise de Natyashastra. Dansul indian implică întregul corp al artistului; ochii
Natya Shastra () [Corola-website/Science/328415_a_329744]
-
disoluția magnetismului existențial. E, în aceste desene, o lume plină de transfigurări metaforice și de substanță jertfelnică, cerându-și clipa de grație și mântuire, în imagini fie ale răstignirii, devoțiunii, jertfei, altruismului, răscumpărării, pocăinței, ispășirii, salvării, mântuinței, căutării, fie ale orgiasticului, demoniacului, dionisiacului, stărilor catabazice, opresivului, violenței, disoluției, rupturilor și fragmentărilor de tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite» și al unei înțelegeri superioare în materie de predestinare a lumii
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]