1,401 matches
-
În limba țigăneasca la minte se spune "godi", un cuvant vechi sanscrit. Romii spun în țigănește: me dau goghi - eu gândesc, deci ne folosim mintea. Cuvântul românesc "hâr", provine conform dexului din slavonescul "chari" (1). Cuvântul țigănesc car/kar (penis), originează din vechiul indian khanro- sabie, si este înrudit cu persanul kir-penis. Romii Lovari au sinonimul "shilado"- "cel maturat". Romii Gurbet, denumesc penisul și cu numele de "chindalo"- cel tăios, dar îl declară și LAJ-rușine, un cuvant pur hindus. Romii din
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
TU SAN ȚIGAN? Dar în limba română noi toți ne spunem țigani. Toți însemnând și cei care nu știu vreo limbă țigănească. Ura țiganilor kashtale contra țiganilor romi Ceea ce îi unește pe toți kashtaleii indiferent din ce zonă a României originează, este URA și un dispreț puternic contra romilor și a limbii lor. Motivul principal ar fi că românii le zic țigani și lor, dar ei nu sunt convinși că sunt țigani pt. că nu știu altă limbă decât cea românească
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN PENTRU CĂ NU ȘTIU ȚIGĂNEȘTE, DECI SUNT ...ROMÂN, ORIGINEZ ÎN DECEBAL. Păi cum să știi ce ești dacă strămoșii tăi au optat acum sute de ani să uite limbile țărilor din care au emigrat? Kashtaloule, tu poți fi egiptean, sirian, gavaon, etiopian, etc... Ca să mă crezi că este așa
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului O POEZIE DINCOLO DE NORI Printre cărțile primite din țară cu ocazia Zilelor Severinului se numără și volumul de versuri al Elenei Trifan, „Nori în soare.” Autoarea, originară din Ploiești, (locul de naștere al inegalabilului Nichita), despre care am scris și cu alte ocazii, ne convinge de la prima pagină că magia poeziei continuă să erupă în orașul „Îngerului Blond.” Cartea adeverește talentul și eleganța autoarei de excepție, care
O POEZIE DINCOLO DE NORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374878_a_376207]
-
tată, nici mamă, ori nepoți și ne tratează pe toți cu imparțialitate. Nu tot așa, însă, ne raportăm noi la adevăr. Ceva, în natura noastră alterată de mândrie, ne convinge mai totdeauna că am deține monopolul asupra lui. Adevărul nu originează în noi și nu-și va afla sălaș decât în mintea care-l caută și acceptă cu lepădare de sine. Adevărul și eroarea se exclud reciproc și nu pot coexista în mod pașnic, ca vecini. Adevărul despre lumea înconjurătoare ne
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
Un material documentar este disponibil facand click aici. Numai un om bolnav psihic poate să nege existența Holocaustului. Înafară de milioane de documente doveditoare, există încă supraviețuitori care vorbesc, ale căror mărturii nu pot fi anihilate. Doamna Mizzi Locker (muzician), originară din România, este supraviețuitoare a lagărului morții de la Mihailovka, de dincolo de Transnistria, din Transbug (Ucraina). Am cunoscut-o în Israel și mi-a mărturisit multe din tragediile de atunci, fără ca rana din suflet să se vindece... Este menționată și în
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
nu doar împotriva celulei originare, negând întreaga istorie de unde au ieșit că întocmiri, ci și în contra Naturii însăși, cu pecețile ei ce le sunt ininteligibile, străine și de sens abscons. Noi, însă, avem legitimitatea faptului trăit și a lumii de origina cu mesajele ei imodificabile, pe care ni le-am însușit. În anii de până acum, multi sau puțini, așa cum o vrea Dumnezeu, nu am avut decât năzuința de a privi în jur cu atenție și cu bună-voire, înțelegând că, dacă
SFINTELE PAŞTI (2008) de ARTUR SILVESTRI în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347940_a_349269]
-
este absența aproape totală a oricărei referiri la autor. Ștergerea sau estomparea referințelor la instanța enunțării conferă prozelor din volum o tranzitivitate aproape absolută. Aceste observații se referă la relatarea strict narativă. Narațiunea, în cazul prozelor noastre, constituie o modalitate „originară“ de autoreflectare a ego-ului creator pe parcursul reprezentării evenimentelor , cu ajutorul limbajului. Este o modalitate formal-obiectivă de comunicare, pentru că ego-ul se retrage în spatele evenimentelor, relatându-le ca și cum le-ar privi de la distanță. De fapt, el se autoreflectă, indirect, prin aceste evenimente (ca
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
40.000 de exemplare. Pentru asta, uneori mi se dădea o leafă mai mare, ajungând până la funcții de adjunct dar, din ce produceam, mi-o justificam cu vârf și-ndesat și pe-a mea și pe a șefilor mei cu origină sănătoasă și drepturi politice integrale, care n-aveau nevoie să fie productivi, putându-și exercita doar puterea de paznici ai regimului. Conștient de toate acestea, după 1989 nu am mai vrut să fiu lefegiu, nu m-a preocupat nici o funcție
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
-MAKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
c/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent, calm | uźùz/i, -ă ieftin. Există adverbe de mod ce coincid cu forma de singular a adjectivelor derivate cu sufixul privativ, din care originează. habarsïzi adj. neanunțat; adv. fără veste ( sin. bi habarisqo) tatsïzi adj., adv. fără gust, nesărat, necondimentat (sin. bi gustosqo) parasïzi adj., adv. fără bani kusursuzi adj., adv. fără cusur kefsizi adj. indispus, apatic; adv.
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
ilustrate elocvent de diferența de accent și sensibilitate dintre cele două comentarii liturgice publicate în anii 1980 de preoții profesori Alexander Schmemann (1921 - 1983) și Dumitru Stăniloae (1903 - 1993). Liturgistul rus pleacă de la premisa unei opoziții principiale între spiritualitatea euharistică originară de tip comunitar - ecleziologic și eshatologic, pe de o parte, și spiritualitatea monahală ulterioară, individuală, penitențială și terapeutică, pe de altă parte, și militează pentru restaurarea celei dintâi împotriva celei din urmă. Dogmatistul român postulează însă, din contră, pe convergența
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
la cale de natură economică. Când am ști că limba și naționalitatea noastră se bucură în Austria de aceleași favori de cari se bucură polonii, croații, cehii chiar, austriacul n-ar mai trece în ochii noștri de străin, de orice origină ar fi el, n-ar mai fi privit ca vrăjmaș al naționalității noastre. Dar așa - ce scăpare ni se arată din vro parte a vecinătății? De mergi cu Rusia - rău, de mergi cu Austria - tot rău, încît tocmai presiunea aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reprezintă (poate fi) un principiu de ordine a naturii (natura trebuie înțeleasă, în primul rând, ca "lume fenomenală", în context kantian, așa cum precizam mai devreme); conceptul ei constituie condiția sub care pot fi gândite raporturile dintre scopurile omului (relative, condiționate, originate în înclinație, nu în datorie) și natură (lumea fenomenală); de fapt, numai în cadrul acesteia pot fi ele împlinite. Nu trebuie nesocotit faptul că finalitatea naturii este concepută numai prin operația de extindere a "legislației" finalității practice asupra naturii și, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care o particularizează, o "adaptează" la condițiile proprii unui popor, deschizând-o, prin teoria vocației, către o pedagogie a vocației (adică spre acțiune, deoarece pedagogia vocației are mai degrabă rosturi practice). Din punctul de vedere al "științei obiective", personalitatea se originează în structura psihosferei, nu în "individul omenesc izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are o dublă determinare: naturală, fiind formă de energie, și socială, fiindcă structura sa urmează ordinii umane, psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de ideal; altfel spus, ea conferă energia necesară raportării la ideal. Conștiința nu se simte constrânsă în actul ei, dar semnalează o constrângere. Idealul nu poate fi supus, nici răpus, afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cum s-a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate nestabilă totuși, prin urmare relativă, neîmplinită, dar care este necesară evoluției personalizate a energiei către forma sa finală: personalitatea energetică. Forma
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este ea însăși creatoare de energie. Odată constituită corelația persistentă a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția filosofică personalist energetică, își adună sensurile în conceptul personalității energetice. Determinismul prin finalitate este confirmat, în structura lui formală, și prin conceptul personalității energetice. Acesta semnifică, întâi, autonomia omului în lume, restrângerea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul muncii profesionale este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul capitalist modern și chiar cultura modernă, socotește Max Weber, au ca o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în absența acesteia. Dar tocmai pentru că ele evoluează, creațiile nu pot să apară oricum, ci într-o ordine potrivită unei "logici" culturale. Rolul vocației este de a asigura această evoluție determinată a spațiilor culturale. Puterea sa este și limita sa. Originată în spontaneitatea acordului dintre dispozițiile sufletești ale individualității și idealul cultural, vocația funcționează determinat, adică potrivit "logicii" culturale. Prin urmare, în orice moment istoric sunt necesare anumite opere culturale și, în consecință, anumite personalități vocaționale. Acestea semnalează, cum afirmam mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin prezentul ei, cu viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru, nu se confundă cu norocul. Acesta din urmă constă în "coincidența de împrejurări favorabile". Conștiința norocului, originată în credința în noroc, presupune două elemente incompatibile cu vocația: ignorarea realității timpului (chiar ignoranța, în general) și atitudinea mistică asociată cu credința într-o putere diriguitoare care provoacă împrejurările favorabile, adică norocul însuși. În deosebire de noroc, vocația are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și necesare?), este rezolvată în filosofia contemporană de regulă prin suprimarea unuia dintre cei doi termeni. De aici cele două ipoteze: cea "idealistă" și cea "energetistă", arată C. Rădulescu-Motru. Potrivit celei dintâi, doar conștiința există, iar lumea exterioară ei se originează în constrângerea logică a minții: "mintea omenească este așa constituită încât, prin sistematizarea elementelor sale, ea ajunge să-și constate propria sa unitate proiectată în afară"280. Potrivit celeilalte, realitatea absolută este energia și în ea se cuprind și fenomenele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei sociale și al îndreptării către modelul său absolut este tocmai instituirea sa cosmică în forma unei realități evoluante. Filosofia lui Em. Mounier are o legătură directă, nedisimulată, cu epoca în care a apărut: "Personalismul în recrearea lui mounieristă se originează, fără îndoială, în criza din 1929-30 și în urmările ei"292. Dar ea este, totodată, un act spiritual integrat "mișcării" filosofice contemporane. Resemnificarea filosofică a crizei ia forma filosofiei persoanei, adică a unei antropologii în care personalizarea reprezintă sensul prezenței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ARCHIRIE ȘI ANADAN, carte populară. Originară din Asiria și datând din secolele al VI-lea și al V-lea î. Hr. (o variantă în limba arameică a fost descoperită în 1906-1907 lângă orașul Elefantina, pe Nil), scrierea a avut o circulație intensă în Orient. În literatura română
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
-lea, Gh. Șincai în Hronica românilor. în prima jumătate a secolului al III-lea e.n., trăiește în Dacia „o adoratoare [= preoteasă] a zeilor munților”, o „femeie foarte superstițioasă” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1), cunos- cută sub numele romanizat Romula, originară din regiunile „de dincolo de Dunăre” (ibidem, IX, 2) (208, pp. 61, 65). în urma deselor și puternicelor invazii ale carpilor, Romula se vede nevoită să se stabilească la sud de Dunăre, se pare în localitatea Serdica (lângă Sofia de azi). Emigrarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]