22,078 matches
-
M-am sculat cam pe la ora 7, am scris destul de bine, deși puțin, am luat dejunul, din nou am mai scris puțin, m-am ținut după o muierușcă... am stat la Stolâpin, am discutat în contradictoriu până la îngrețoșare despre păcatul originar...” Să fi fost Zamfirița?... Ținând însă cont de inconsecvența, de inconstanța sa, pe care singur și le impută, n-ași crede. Și-apoi muierușcă nu merge cu o femeie căreia îi spui pe nume într-un jurnal. Obsesia care îl
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și realități cotidiene ale unei vieți preponderent țărănești. Tentația de a reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale unor amatori convinși că pot reconstitui limbi originare, limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
concretului. Pe acest fundal al naturaleții asumate, ergo al eșecului unei calofilii inerțial notate cu semnul plus, are loc însă procesul invers, al poetizării insignifiantului, derizoriului, efemerului. Relațiile acestea izbite de discredit revin în circuitul poetic, grație simplității, purității lor originare. Umilința le acordă aura sa izbăvitoare. Refuzată pe o cale convențională, poezia se reconstituie pe calea spontaneității, favorizată de abordarea unor reprezentări prea puțin frecventate, marginale. Ferită de uzură, lumea obiectelor neînsemnate trezește conștiința din letargia poncifelor redundante: “Mereu față
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
creștine) vădește efecte limitate, din moment ce LUPUL SUPREM/ARHETIPAL, AXĂ DEMIURGICĂ A SPIRALEI LUMILOR, Își păstrează, pentru valahi, un chip aproape exclusiv negativ...! Aceasta, În ciuda Încercărilor unor Romulus Vulcănescu, Paul Lazăr Tonciulescu sau Adrian Bucurescu de a-i restabili/restaura “aura” originară...Și, după ei, vin și alți ucenici - dar, din păcate, dacă eficiența “Collegia fabrorum” a fost atât de limitată și de aproximativă, cum altfel poate fi cea a unor cercetători singuratici și priviți chiorâș, de către “modernitatea” cea cu mintea blocată
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Locuiam la hotelul Continental și i-am dat telefon lui Bartolomeu Anania spunându-i că aș vrea să-l Întâlnesc și rugândul să-mi spună unde l-aș putea găsi că să mă duc eu la dânsul. Cu spontaneitate lui originară mi-a răspuns: „Vin eu la dumneavoastră”. De cum a intrat pe ușa s-au mistuit ceea ce fuseseră depărtări În timp și spațiu. Convorbirea era densă dar curgea sprinten și limpede că valea Oțetului dinspre Polovragi către Alunu. Și erau atâtea
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
zâmbet al Destinului. 809. Nimic nu poate fi mai trist decât atunci când Îngheață până și Cuvântul În brațele căruia ne-am ascuns speranțele surde ale inimii. 810. Romantismul este cea de-a șaptea minune a lumii sufletului uman. 811. Păcatul originar a survenit abia atunci când ne-am răcit de sentimente. 812. Oare câte va mai avea de Îndurat Cuvântul Întrupat din Tine Doamne În această lume a deșertăciunii? 813. Decât o mie de vorbe prefer o singură privire. 814. Cu cât
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală apa murdară a păcatului originar din noi. 867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă de acesta și nu de noi. 869. Oare câte stele nu există
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală apa murdară a păcatului originar din noi. 867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi mai puri? 868. Fiecare ne ducem Destinul pe Golgota aleasă de acesta și nu de noi. 869. Oare câte stele nu există fără să răsară vreodată pe bolta sufletului nostru Într-o
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
vreodată. 890. Ce am mai respira dacă ar dispare aerul speranței din această lume? 891. Încearcă să te lipsești de tine Însuți, vei reuși? 892. Uitarea este boala cea mai sănătoasă. 893. A respecta viața Înseamnă a respecta și păcatul originar al ei primit din greșeala Lui Dumnezeu de a se Încrede În Satan? 894. Dacă nu respecți viața nu-L vei Înțelege pe Dumnezeu. 895. Un Dumnezeu credul care greșește mai este Dumnezeu? 896. Ar mai fi un Dumnezeu după
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
primitivului și cea lirică. Apare astfel ideea originarității liricului și cea a preeminenței acestuia în condiția umană. Condiția poetic-lirică se ghidează și se constituie din activitatea imaginației. Congenere imaginației sînt sensibilitatea și spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
definitiv, unghiul percepției este tot mai nuanțat, Încât George Popa este considerat (deocamdată de voci singulare) drept cel mai de seamă eminescolog al ultimelor decenii. Într-o introducere de autor, intitulată Arhetipul sinelui eminescian, acesta se află În căutarea nucleului originar activ al poetului Eminescu, pe care Îl găsește În acele cuvinte repetitive „ce exprimă totodată chintesența operei respective”. Beneficiind de largi deschideri În orizontul liricii universale, George Popa este capabil să facă unele apropieri memorabile care sporesc valoarea poetului nostru
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și prin subtitlul incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie a ultimelor concluzii ale celui mai de seamă poem eminescian. Iubirea Înțeleasă ca „aspirație supremă”, devine pentru sinele
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
țesuturilor. Toată această informație ambigua, complementară și redundanta este tratată folosind o schemă de fuziune în trei pași bazată pe logică fuzzy. Datele numerice pot fi prelucrate cu (dispoziții) funcții de posibilitate, folosind algoritmul de clusterizare probabilistica pe vectorii - trăsătură originari Xj reprezentând voxelii. Metodă calculează apartenențele tuturor voxelilor j din clasa i și a prototipurilor țesuturilor pi prin minimizarea unei funcții - cost, J. Rezultatele sunt mulțimi fuzzy iconice numite hărți fuzzy 3D. Rezultatele promițătoare, anume erori de segmentare mai mici
SEGMENTAREA IMAGINILOR BIOMEDICALE FOLOSIND LOGICA FUZZY SI FUZIUNEA INFORMATIILOR by ROXANA SILVIA TIPA () [Corola-journal/Science/84111_a_85436]
-
XX-lea, și anume: aceea că muzica țărănească autentică a sugerat și sugerează unor compozitori temperamental diferiți sentimentul unor calități nonromantice. Formulele tipice caracteristice zonelor, genurilor și speciilor folclorice influențează forța de creație a compozitorilor, exercitând asupra lor o atracție originară. Aceste formule conștientizate intră în actul creației compoziționale, solicitând și condiționând valorificări multiforme. Vibrația muzicii în „ton popular” este ceea ce s-a căutat în epocă, fapt care a viețuit ca un dat fundamental, care uneori necesită estompări vremelnice. Împletirea unor
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Ibrăileanu (1933) și Perpessicius (1939). Astăzi s-a generalizat lumânarea, mai ales prin desenele și gravurile care Însoțesc textul eminescian ( cel mai cunoscut este desenul Ligiei Macovei) deși G.Bulgăr (1999) și, după dânsul, noi Înșine (2002) am restituit termenul originar. Trebuie să Înțelegem că una este a sufla În lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin biserici și a sufla În luminare este alta, adică poate să se refere la sursa luminii În general: flacără de lampă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
lin, termenul lumânare fiind pus prima dată În text de Titu Maiorescu În ediția a șasea (1894) și păstrat apoi În lanț de toți editorii (mai puțin G.Bogdan-Duică, pentru că respectă textul Convorbirilor literare). Tot G.Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă editorii pe Eminescu schimbând
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede că toate ispitele care ne asaltează prin simțuri sunt manevrele diavolului; dezechilibrul creat prin păcatul originar la nivelul întreitei pofte a trupului, a ochilor și trufia vieții despre care vorbește Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru augmentat și întreținut de obișnuințele rele care slăbesc și mai mult voința, este suficient spre a explica un mare număr de ispite
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în acest caz mult mai îngrădită, insistându-se mai mult pe rolul funcțional al introducerii, decât pe demonstrarea posibilitățile tehnice și artistice ale solistului. O variantă extinsă a improvizației istihbar este denumită taqsim. Acest tip de improvizație este specific și originar din zona Orientului Apropiat și are caracteristicile unui solo instrumental cu un caracter virtuoz pronunțat. În muzica arabo andaluză, taqsim-ul a pătruns ca o extensie a improvizației istihbar, conferind instrumentiștilor posibilități de exprimare mult mai ample și mai evoluate. În cadrul
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ce/ naște:/ grecii-și mănîncă alene copiii” nu poate fi ipostaziată drept o „impregnare cu Eros a universului”, citându-l pe Petru Creția. Așa cum niciunde firul narativ nu confirmă acest punct de vedere. Erosul este aici dezavuat de sensul său originar, măcinat până la dezumanizarea Întregii fibre a universului. El este substituit de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
recupera ceea ce se pierduse prin Adam și pentru desăvârșirea deplină a umanității. Prin urmare, prezintă două aspecte, primul fiind rezumat de ideea de recapitulare: Cuvântul lui Dumnezeu recapitulează în Sine omul unindu-l cu Dumnezeu, întorcându-l la vocația lui originară, restabilind chipul lui Dumnezeu în el întunecat de păcat. Dacă omul, prin Întruparea Cuvântului nu s-ar fi unit cu Dumnezeu, „n-ar fi participat la nestricăciune”, și aceasta pentru că omul nu ar fi putut fi adoptat „dacă Fiul nu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu semnificativ, dacă ridicăm OS la rangul de simbol al destinului uman, dramatic condiționat de cadențialitatea morții. 6. Timp mitic (originar) = germene al tuturor posibilităților (modalităților) temporale și atemporale, nu însă și al efectivării lor. Fiecare posibil, odată efectiv, constituie o alteritate în raport cu însăși posibilitatea sa. De aceea timpul mitic este și rămâne etern ascuns (inevident formal), ca esență de ordin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el însuși), este o acțiune fie sincronă fie anterioară simbolizării. Cu scop denotativ, orice verbalizare ulterioară simbolizării ține doar de perspectiva interpretativă, textul (ascuns al) autorului originar fiind înlocuit de cel al interpretului, care se propune astfel pe sine, drept autor original (diferit în mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile temporalității relației TA-OS: În adâncime, leagănul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
se propune astfel pe sine, drept autor original (diferit în mod autentic). footnote> Se instituie astfel un proces de textualizare a OS, descriptibil pe fiecare dintre laturile temporalității relației TA-OS: În adâncime, leagănul temporal al OS este de natură mitică, originară, de unde și intangibilitatea ei, altfel decât printr-o interpretare verbală. Căci, desigur, verbalizarea, chiar dacă implică sunetul rostirii, este exterioară atât naturii artistic-muzicale cât și celei cadențiale (de acordaj adus până la pragul de tăcere/neauzire), ale OS. Restrâns perspectivei autorului, OS
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
condiția naturii umane creată după chipul lui Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către adevărul revelat. Hristos luminează inteligența de iluziile naturale și transformă astfel structura
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Africii, alăturându-se valurilor anterioare de exilați. Arta muzicală arabo-andaluză Deși există încă din sec. X d.Hr., muzica arabo-andaluză nu a fost întotdeauna definită prin această sintagmă. Astăzi, muzica arabo- andaluză desemnează un repertoriu de piese muzicale și poeme, originare din Al-Andalus. Înțelegem aici prin Al-Andalus atât granițele geografice ale teritoriului iberic dominat de arabi, cât și delimitarea temporală a acestei dominații, începând cu anul 711 și până la căderea Granadei, în 1492. Deși a fost și este considerată o muzică
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]