5,351 matches
-
autoritatea supremă în materie de ortodoxie a credinței; ei, Părinții, mari dascăli și învățători, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției doctrinare a Bisericii, ca martori special autorizați ai credinței; dar ei au avut și o uriașă experiență duhovnicească iar ortodoxia credinței și viețuirea sfântă au constituit chintesența în scrierile și în întreaga lor activitate. Pe lângă viață sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor bisericești primite de la Mântuitorul și de la Sfinții Apostoli. Pentru ca să poată fi numit cineva Părinte bisericesc
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât și disciplinare. Mai târziu, în tratatele teologice și lucrările conciliilor din secolul al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței împotriva ereticilor. Denumirea de Părinte o include pe cea de ortodoxie. Nu toți autorii creștini care au scris despre subiecte religioase sunt numiți Părinți ai Bisericii și fac obiectul Patrologiei, ci doar aceia care au respectat regula stabilită de Sfântului Apostol Pavel, depositum custodi (I Tim., VI, 6), vor putea să
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
scriitori bisericești, folosit atât în antichitatea creștină (ei sunt Părinți și Învățați totodată), cât și în secolele următoare. Presupune o aprobare specială din partea Bisericii, și aceasta nu este dată decât autorilor care adaugă la o înaltă înțelepciune, adevăruri creștine, o ortodoxie strictă și o viață sfântă. Ei se bucură de o autoritate excepțională. Biserica Bizantină are, în mod special, respect pentru Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește și Învățați ecumenici. Biserica
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Dumitru Stăniloae, vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 564. 18 F. Cayré, A. A., op. cit., pp. 1-2. 19 Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, vol. I, Iași, 1934, p. 1. 6 Damaschinul (749) sau cu Duminica Ortodoxiei (843); pentru Apus, încheierea epocii patristice s-a limitat de curând la Isidor de Sevilla (636)20. În trăsături generale, epoca patristică clasică a fost împărțită în trei perioade și anume: Epoca I-a de la anul 76 până la începutul secolului
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
perioade post-patristice, care, prin urmași, a continuat din plin prin însuflețirea patristică pentru cele ale teologiei, cum au fost de pildă Studiții, de la mănăstirea Studion din Constantinopol. De fapt, întreaga străduință a Părinților bisericești a concurat spre apărarea și definirea Ortodoxiei față de toate ereziile vremii, așa că pe drept cuvânt se poate spune că epoca patristică se încheie tocmai prin biruința Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, exprimate prin Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare al Sfintelor Paști), care străjuiește dreapta credință și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
pildă Studiții, de la mănăstirea Studion din Constantinopol. De fapt, întreaga străduință a Părinților bisericești a concurat spre apărarea și definirea Ortodoxiei față de toate ereziile vremii, așa că pe drept cuvânt se poate spune că epoca patristică se încheie tocmai prin biruința Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, exprimate prin Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare al Sfintelor Paști), care străjuiește dreapta credință și-i 20 Pr. Prof. M. Șesan, Despre încheierea epocii patristice, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
De fapt, întreaga străduință a Părinților bisericești a concurat spre apărarea și definirea Ortodoxiei față de toate ereziile vremii, așa că pe drept cuvânt se poate spune că epoca patristică se încheie tocmai prin biruința Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor, exprimate prin Duminica Ortodoxiei (prima duminică a Postului Mare al Sfintelor Paști), care străjuiește dreapta credință și-i 20 Pr. Prof. M. Șesan, Despre încheierea epocii patristice, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6, pp. 361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6, pp. 361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu Duminica Ortodoxiei se încheie logic și istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a Părinților Bisericești 23. Rolul inegalabil al Sfinților Părinți în formularea dogmelor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu Duminica Ortodoxiei se încheie logic și istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a Părinților Bisericești 23. Rolul inegalabil al Sfinților Părinți în formularea dogmelor Bisericii Părinții Bisericii sunt nu numai reprezentanții tradiției doctrinare a Bisericii, ci și martorii și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a Părinților Bisericești 23. Rolul inegalabil al Sfinților Părinți în formularea dogmelor Bisericii Părinții Bisericii sunt nu numai reprezentanții tradiției doctrinare a Bisericii, ci și martorii și criteriile adevăratei credințe, judecătorii Ortodoxiei 24 atribut cu o valoare și pondere nu numai istorică, ci atemporală și general spirituală. Autoritatea Sfinților Părinți în sânul Bisericii nu se poate rezuma la importanța literar-istorică a scrierilor patristice, ci se referă mai ales la învățătura lor bisericească
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
la aceste sinoade se bucurau de o autoritate și de un prestigiu deosebit. Episcopii erau la început învățători și părinți afectuoși ai comunităților, dar cu timpul a început să li se atribuie valoarea de martori ai tradiției bisericești, apreciatori ai Ortodoxiei 31. Învățătura Sfinților Părinți care se află fie în operele lor teologice, fie în deciziile sinoadelor la care au luat parte, formează Sfânta Tradiție, care împreună cu Sfânta Scriptură dă adevărata mărturie despre Izvorul Revelației: Iisus Hristos. Sfinții Părinți sunt, deci
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
au rugat pentru mântuirea lor90. Sfinții Părinți au manifestat un dor nestăvilit pentru cunoașterea adevărului, zbucium neobosit pentru dobândirea lui; dispoziție nestrămutată pentru propovăduirea lui91. Instruiți în tot adevărul 92, ei au iubit mai mult ca orice unitatea Bisericii și ortodoxia învățăturilor de credință. Pentru ei, acestea erau bunurile cele mai de preț și tot ceea ce punea în pericol aceste bunuri trebuia combătut vehement. În acest sens, evreii, păgânii, dar mai ales ereticii sunt tratați într-un mod destul de caustic. Ei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență a vieții ascetice, liturgice, pastorale și duhovnicești, puternici în a-și spune știința, neînduplecați și vestiți prin apărarea ortodoxiei, uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în bunătate, împodobiți în purtări, modești în înfățișare, sinceri și hotărâți, cu pricepere în ale obștii, mulți dintre ei cu o origine strălucită, cu o smerenie dumnezeiască, cu inima
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
componentă organică, un cod existențial pe care autoarea îl explorează mereu. Rădăcinile sentimentale ale acesteia sînt de găsit în amintirea mătușii Zenovia pe care autoarea o vizitează înainte de a pleca la mănăstirea Nămăiești și de la care învață rugăciunea inimii. Această ortodoxie fundamentală e complicată livresc de lecturile preferate: Swedenborg, Strindberg, Epictet, Spinoza. Amintirea obsedantă a sinuciderii tatălui și felul cum înțelege s-o privească combină o feminitate debordantă cu încrîncenările unui eu aproape dostoievskian: Cînd scriu acest jurnal viața mea s-
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
la Academia de Teologie. Acolo va preda dogmatică și în 1937 i se va oferi și rectoratul. Din 1934 conduce ziarul Telegraful român unde publică și o seamă de articole critice vs. "Poziția d-lui Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie", ceea ce n-a întunecat definitiv relațiile teologului cu poetul. Nu se implică în politică, nu are simpatii față de culorile vreunui partid, ceea ce n-a exclus avertismentul primit din partea "cămășilor verzi". Mergând înainte, anticipator, și revenind pe spirala cronologiei, Lidia Stăniloae
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
fi acuzat de misticism și legături cu N. Crainic, fost ministru în guvernul Antonescu. În 1947, când este constrâns să renunțe la Rectorat și se stabilește definitiv la București, profesorul publicase deja 4 volume din Filocalia, Viața Sf. Grigore Palama, Ortodoxie și românism, Isus Cristos sau restaurarea omului. Era prea cunoscut ca să nu i se ofere un post la catedra Institutului de Teologie și chiar o locuință destul de precară, unde va locui aproape 30 de ani. Autoarea susține că părintele Stăniloae
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
trăită, întrevăzută la părinții Cleopa de la Sihăstria, Paisie de la Sihla (p. 323), Justin de la Cernica (204), admirați și iubiți de marele teolog ca expresii ale înduhovnicirii dumnezeiești. Legăturile profesorului cu călugării au fost permanente și atestă prețuirea sa pentru isihasmul ortodoxiei noastre. Ceea ce nu înseamnă că părintele Stăniloae n-a apreciat harul preoților de mir, cum ar fi părintele Vișoiu de la Biserica Răzvan, devenit duhovnicul familiei. Din 1967, când părintele Stăniloae a putut din nou să călătorească peste hotare, recunoașterea sa
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
inaderența la misticism și nebulozitate abstractă, simțul relativului, luciditatea, spiritul critic, scepticismul, puterea de observație, percepția iute, lipsa de imaginație și de viața interioară. Nichifor Crainic, care a acaparat conducerea Gîndirii prin 1926, fundează alt punct de vedere potrivit căruia ortodoxia e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
1926, fundează alt punct de vedere potrivit căruia ortodoxia e fundamentală determinării sufletului românesc. În zadar i s-a replicat (inclusiv de N. Iorga) că e aici o eroare, că trăsătura specifică se sprijină pe un postulat diferențiator, pe cînd ortodoxia e unul unificator pentru că nu numai românii sînt ortodocși ci și rușii, grecii, bulgarii, sîrbii etc. iar nu toți românii sînt ortodocși. Crainic a ținut-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
Eliade, de la tinerii din generația lui (generația '27, a Manifestului "Crinului Alb"), care și-au propus să înfăptuiască o "revoluție creștină" (dar nu o "nouă Reformă", ci "o adîncire a celei mai vechi din formele de viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
avorturi, homosexualilor le-a recomandat să-și poarte crucea cu discreție și n-a vrut să audă ca femeile să devină preoți. În schimb a împăcat biserica cu poporul lui Israel, a făcut primii pași pentru apropierea dintre catolicism și ortodoxie și a izbutit să-l aducă pe Fidel Castro la sentimente mai creștinești. Pe unde a călătorit a dus cu sine un nimb de seninătate și de optimism care l-a însoțit, dacă vă amintiți, și în timpul celor două zile
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. 20 Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. 21 Doctorand Nicolae Fer, Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Ortodoxia”, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. Norme de redactare treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”22. Epectaza este experiența unui început mereu nou al urcușului duhovnicesc Una
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PELERINAJ Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului PELERINAJ E Postul Mare în ortodoxie Cum a mai fost și-o să mai fie. Creștinii se reîntorc la rugă, Participă cu toți la slujbă, Smeriți, evlavioși, cuminți Urmează pilda celor sfinți. În pelerinaje iar pornesc, Se roagă și se pocăiesc. Se-nchină la icoane și la
PELERINAJ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382708_a_384037]
-
mai presus în bunul-simț , Primit ca o efuziune din Decebal și din Traian De-aceea avem A.D.N.-ul, și geto-dac, dar și roman ! Și de la ei avem Credința ; ce am păstrat-o ! Este vie ! Și respectăm Catolicismul, prin Sfânta Ortodoxie ! Să nu uităm de Școala noastră, în Casa DOMNULUI născută Sunt rădăcinile din suflet și sunt al lor ! Nu se discută ! De Credința mea cea Dreaptă, de-a mea Biserică străbună Ce pentru Țară dar și Școală, a fost și
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]