312 matches
-
și Constantinescu-Dobridor, 2003. 23 Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24 Se propune, în acest context, sintagma "ortografie fonetico-fonematică" (Dimitriu, 2004, p. 18). 25 Cf. DOOM, 2005, p. XLIV ș.u.; Dimitriu, 2004; Hristea, 1984, p. 196; Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cazul împrumuturilor din limbi care nu cunosc această categorie, situație în care prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
D deținere), VI-XIV (M Z). București, Editura Academiei Române, 1965-2006. DLRM = Dicționarul limbii române moderne. [Sub direcția lui D. Macrea]. [București], Editura Academiei R.P.R., 1958. Dobridor = Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia limbii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Andrew, Dictionary of Languages. The definitive reference to more than 400 languages, Columbia University Press, New York, 1998, 20042. Delahunty, Andrew (editor), From Bonbon to Cha-Cha. Oxford Dictionary of Foreign Words and Phrases, Oxford University Press, Oxford, 1997, 20082. *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ket) din Siberia și na-dené din Alaska, Canada, California, Arizona și New Mexico. De fapt, autorul încearcă să argumenteze existența a șase macro-familii (v. cap. Global Etymologies Involving Six Macro-families, pp. 15-16). 289 LL, p. 31. 290 Cf. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (DOOM, 2005). 291 V., de pildă, Laurent Sagart, Sino-Tibeto-Austronesian. An updated and improved argument, Ninth Internațional Conference on Austronesian Linguistics (ICAL9), 8-11 January
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexiunii nominale și verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; -sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice; pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la nivelul morfologic (utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ale exercițiului. Nu orice activitate exersată, pur mecanică, duce la formarea deprinderilor de exprimare; „a avea deprinderi de exprimare conforme sistemului limbii înseamnă a vorbi și a a scrie fără efortul de a reflecta la regulile și noțiunile gramaticale, ortografice, ortoepice însușite.” Printre factorii importanți, cu rol reglator în procesul exercițiilor, Gh. Beldescu menționează: - stăpânirea sistemului limbii; - necesitatea desfășurării sub îndrumarea profesorului, fie ca intervenție în cursul exercițiului, fie prin control; - reluarea regulii aplicate, repetarea într-o anumită succesiune deoarece „numai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
criterii. Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
regionale sau semiculte. Perfecționarea și stabilizarea pronunției se produce prin acțiuni repetate, care se apropie treptat de model prin corectare permanentă. Exercițiile de educare a auzului și a pronunției vin în sprijinul ortografiei acolo unde norma ortografică concordă cu norma ortoepică. În cazul pronunției regionale, aceasta este educabilă într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în acest caz, în predarea ortografiei, sprijinul pronunției trebuie înlocuit prin învățarea regulii, prin alte tipuri
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ale eficienței acestui tip de activitate didactică. 4.4. Evaluarea eficienței exercițiilor de limbă Un auxiliar important al utilizării metodei exercițiului în orele de limba română este fișa de evaluare a eficienței lecției de exersare a structurilor lingvistice, deprinderilor ortografice, ortoepice etc. La finalul orei, elevii și profesorul pot evalua calitatea activității urmărind aspectelor de mai jos: Pentru exersarea cărei structuri este concepută activitatea? Este exersarea controlată / semicontrolată / liberă? Sunt elevii pregătiți pentru ea? Este bine aleasă etapa lecției? Dacă este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dat bine seama că nu pot cunoaște ceea ce nu înțeleg și scriu corect. Dicționarele lingvistice care stau la îndemâna elevilor din clasele mici și pe care ei le pot consulta cu ușurință și suficient de mult sunt: dicționarele explicative, ortografice sau ortoepice, dicționarele de sinonime, de omonime, de antonime, de neologisme. Folosit cel mai mult în cadrul tuturor orelor de limba română, ori de câte ori este nevoie, folosit acasă în efectuarea temelor, de o mare importanță este Dicționarul explicativ al limbii române. Acest dicționar, odată cu
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
pun în lumină sensurile secundare, mai puțin obișnuite ale acestora. Elevul care consultă acest dicționar va fi mai stăpân pe mijloacele de exprimare, va avea o exprimare variată și nuanțată, sporindu-și în același timp cunoștințele generale. Dicționarele ortografice și ortoepice au o alcătuire mai simplă, aflată la îndemâna majorității elevilor. Astfel, elevii găsesc forma corectă a cuvintelor, singularul, pluralul, pronunția și scrierea acestora. Pentru unele cuvinte compuse se dau indicații privind scrierea lor într-un singur cuvânt, în două sau mai
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
sau mai multe, precum și sensul fiecăruia. Exemplu: odată - demult, odinioară (adverb); o dată - zi (substantiv). Lucrări de acest fel, pe care elevii le pot consulta, sunt: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme, Editura ALL, București, 2007; Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
fel, pe care elevii le pot consulta, sunt: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme, Editura ALL, București, 2007; Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române(DOOM), Editura Univers Enciclopedic, București, 2005; Dicționar de antonime, Editura Steaua Nordului, București, 2005; Dicționarul de sinonime, Editura Meteor Press, București, 2005; Dicționar de omonime, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003; Dicționar de paronime, Editura
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
gâsca prin apă (nu se alege cu nimic în viață) trece prin foc și apă (înfruntă greutăți, necazuri) trece în lumea drepților (moare), etc. 4. Găsiți cât mai multe sinonime ale cuvintelor: tandru, zgârcit, sfios, bătrân. 5. Consultați Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române(DOOM) și alegeți forma corectă a cuvintelor: aier / aer, caier / caer, eșire / ieșire, poiet / poet, stomacuri/ stomace, patinuar /patinoar. Exercițiile pe care învățătorul le poate alege spre a îndruma elevul să utilizeze dicționarele sunt variate
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
să se facă "critici literari și să-i conteste opera". 123 Vezi George Mirea, Junimea și neologismele, Editura Junimea, Iași, 1983. 124 Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, București, 1967, vol. I, p. 108-109. 125 În mod surprinzător, Dicționarul ortografic, ortoepic și morphologic al limbii române, București, 2005, înregistrează (și, deci, normează), la fel ca Dicționarul omolog din 1983, elemente învechite și regionale ale limbii române, ca și cum lucrările normative, care trebuie să aibă în vedere limba literară curentă, ar putea norma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români sînt lipsiți de o orientare de principiu, nefiind în măsură să acceadă la speculație (=teoretizare generalizantă). 144 Deși documentele care vizează folosirea lui sunt și â, inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, din 2005 (Nota 81, p. XCVII), se stipulează că se respectă sînt (scris sânt) la scriitorii care l-au folosit, în mod abuziv, manualele școlare atribuie pe sunt fără discernămînt tuturor scriitorilor, încălcîndu-se atît legea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române din 2005, reprezintă, sub unele aspecte, cea mai dezastruoasă realizare a lingvisticii românești din toate timpurile. Această lucrare are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu nedumerire. Apoi mi-a spus: Atunci cum crezi d-ta că-i bine? Ași putea spune că am rămas pietrificat. De un an și jumătate am cerut în "Secția literară" să se alcătuiască un buletin lunar îndreptar ortografic și ortoepic care, luând exemple din greșeli de limbă și ortografie din publicații, să caute să arate cum ar fi bine, și, în același timp, ar da îndrumări și pe altă cale, răspunzând nedumeririlor unor eventuali corespondenți. Nu se poate face nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Congresul American și din Afghanistan, de la un taliban care a studiat la Târgu-Mureș. Iese, bineînțeles, scandal, ziarele cu simpatii liberale scriu despre discriminare pozitivă, iar tabloidele patriotice duc acuzațiile și mai departe, asupra tuturor tipurilor de discriminări: convexe, bipolare, piramidale, ortoepice și maniheiste. Faptele însă sunt fapte: vicele udemerist se însănătoșește și Guvernul e nevoit să suplimenteze banii la Sănătate. Cum ar veni, la primul spital. Ca niște fluturași aurii pe mușcătura dintr-un măr Am căutat-o pe domnișoara V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
iulie se citeau [douăzeci și unu aprilie], respectiv [treizeci și unu iulie]. Vorbitorii, în marea lor majoritate, au soluționat această contradicție în favoarea formelor de masculin ale numeralelor, în toate contextele. De aceea, sub presiunea uzului lingvistic, în introducerea la noul "Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" se arată că, în formulele de exprimare a datei, pentru indicarea zilei se pot folosi fie formele de masculin ale numeralelor, fie cele de feminin 11. Sunt, așadar, considerate corecte (variante literare libere) ambele forme
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
Z), tomul I, partea a 3-a și a 4-a, București, Editura Academiei, 1965-2006. DN = F. Marcu, C. Maneca, Dicționar de neologisme, București, Editura Academiei, 1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), redactor responsabil: M. Avram, București, Editura Academiei Române, 1982. DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
1986. DOOM1 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică al Universității București Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM), redactor responsabil: M. Avram, București, Editura Academiei Române, 1982. DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I. Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed. a II-a (1965), ed. a III-a (1971), ed. a IV-a (1983), ed. a V-a (1995), București, Editura Univers Enciclopedic. JN = "Jurnalul Național". LL = "Limbă și literatură", București, Societatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație" instrumentul de lucru indispensabil pentru cei ce exersează în scrierea corectă a limbii române. 4.1.4 Respectarea cerințelor cu privire la folosirea citatelor: * pentru a clarifica o idee, o afirmație; * pentru a ilustra concepția, raționamentul cuiva; * pentru a
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]