1,215 matches
-
altminteri, nu toate cvasi-sinonimele de mai sus se pot substitui în orice context (din rațiuni semantice și stilistice, nu spunem nici deschis necontenit, nici sughiță permanent...). Adverbul încontinuu s-a fixat ca formă sudată (singura pe care o acceptă Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic - DOOM2). În 1940, Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, Litera C) îl înregistra cu elementele componente încă separate grafic -în continuu ca variantă la forma adverbială fără prepoziție continuu („Am venit continuu de am aprobat", T.
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă chiar în textele jurnalistice: „instalatorul pe care îl vedea pentru prima oară în viață i-ar fi «fușărit» lucrarea” (Adevărul 22.04.2010); „campania de spoturi a festivalului, care pare pe alocuri lipsită de chef și
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
caricaturale atât de accentuate, încât, mai degrabă decât să amuze, irită și decepționează. Pentru a ne arăta că tatăl eroului central e lipsit de sensibilitate și incult, prozatorul nu apelează la subtilități de psihologie, ci la (de tot) grosiere licențe ortografice: „DRAG| PAULE, EȘTI DAT DRACULUI, VORBEȘTI CA DIN C|RȚI. M| FACI L|UD|ROS DAR ȘI ȚIE ÎȚI PLACE S| TE DAI DEȘTEPT. PÂN| O S| REALIZEZI TU CEAM REALIZAT IO MAI AI DE P|PAT MULT. NUS UN
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
să se coacă”, itips.ro; „napolitanele reprezintă gama sortimentală cu cea mai mare pondere în producția de vafe; ele se fabrică din foi de vafe care se ung cu cremă și se suprapun în mai multe straturi” anamob.ro). Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) a ales, pe bună dreptate, forma vafă, renunțând cu totul la vafelă. DEX 2009 a preluat ideea, aplicând-o cu o greșeală tehnică, produsă prin înlocuire mecanică (astfel că vafelă apare ca „abreviere din vafelă
Napolitane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5769_a_7094]
-
câteva trăsături sămănătorismul de mai târziu. Nu întâmplător, Iorga îi va deveni prieten apropiat și - putem deduce - susținător al alegerii la Academie. Profesorul Ion Buzași, îngrijitorul ediției, a avut anumite dificultăți în a adapta ortografia latinizantă a canonicului la normele ortografice actuale, fără a-i sacrifica particularitățile stilistice și culoarea locală a limbii. Soluția aleasă este una rațională, care redă textului șansa circulației în contemporaneitate: „Ni s-a părut potrivit să optăm pentru o transcriere interpretativă păstrând formele fonetice care exprimă
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
cele mai multe apariții ale termenului românesc, în internet, au această accepție („Tradu texte în peste 40 limbi, cu ajutorul translatorului online”; „translator on-line gratuit”, „translatoare bidirecționale” etc.), pe care au înregistrat-o dicționarele generale mai noi (NDU 2006, DEXI 2007). În Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) apare și o specializare suplimentară, prin accent; de fapt, o radicalizare a unei variații existente deja în uz și recunoscute parțial de vechea ediție a DOOM: substantivul masculin, care se referă la persoane, este accentuat
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
Rodica Zafiu Știrile despre boli și accidente din jurnalele de actualități ale televiziunilor noastre folosesc adesea, citând declarațiile medicilor, termenul prognostic; de obicei, „prognosticul este rezervat”. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 2005) a validat o diferențiere lexicală care se impusese în uz de mai multă vreme: separând forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic și prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
a fi acela de „a lucra cu o bancă”, „a avea bani depuși sau credite contractate la o bancă”. Termenul englez din componența expresiei nu era cuprins, până de curând, în dicționarele noastre; banking a fost totuși înregistrat de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) și apare cu definiția „activitate bancară” în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) și în cea mai recentă ediție a DEX-ului (2009). În DEX, termenul are eticheta englezism și o indicație de domeniu: „financiar”; în
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că și Al.Graur a publicat cu decenii în urmă un Mic dicționar ortoepic și ortografic în care corecta pronunții și scrieri greșite, cum ar fi muncipiu, atât de drag lui Ceaușescu, în loc de municipiu, sau prevèdere, preferat tot de Ceaușescu lui prevedère, ceea ce în epocă a fost privit ca un gest politic. După 1989 avem cele
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
fiecare desen reprezintă copiii mei. Nu sunt vedete. Sunt copiii mei pentru că le-am dat o altă viață. Pentru mine, arta este aerul pe care îl respir și este un mod de a trăi dând viață celui mai umil semn ortografic: punctul. DC News: Este vreun moment care v-a rămas în minte atunci când i-ați arătat unei vedete de la Antena 3 portretul pe care i l-ați realizat? Simona Constantinescu: Nu-mi amintesc decât momentul când i-am dat portretul
Interviu Simona Constantinescu, artista de la Antena 3. “Am văzut o strălucire în ochii Danei Grecu, atunci când i-am dat portretul” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45228_a_46553]
-
obiecție față de ediție vizează perpetuarea scrierii generalizate cu î, inclusiv în Cuvântul înainte semnat de Ion Pop și în Nota asupra ediției. Înțeleg că este o opțiune sentimentală, determinată de voința autorului. Însă ea se lovește nu doar de regulile ortografice, care și înainte de 1989 impuneau folosirea lui â în derivatele cuvântului român. Mă tem că folosirea lui î, în aceste cuvinte, are o conotație politică pe care ar fi fost mai bine ca editorii să o evite. Până la urmă, și
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
că folosirea lui î, în aceste cuvinte, are o conotație politică pe care ar fi fost mai bine ca editorii să o evite. Până la urmă, și cei de la „Viața românească” au scris tot așa, dar editorii ulteriori au restabilit norma ortografică. Spre binele scriitorilor în cauză.
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
identitatea, numele și prenumele unora (care apar în ipostaze nefavorabile) au fost „anonimizate”, după modelul de la CNSAS. La transcriere am păstrat formele februar, salar, totuș, ca și dubletele sânt/sunt, explicabile prin faptul că trecuseră doar câțiva ani de la reforma ortografică din 1953. Mulțumesc Domnului profesor Octavian Șchiau, pentru acordul de a publica aceste scrisori și pentru ajutorul acordat la redactarea notelor. Cluj, 18-IV-‘57 Dragă Bubule 1, Aseară am vorbit cu tine. De fapt, n-am putut „vorbi”, căci tu
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
afla la jumătatea drumului între normele din 1881-1894 și reforma din 1904. În plus, Blajul, moștenitor al latinismului Școlii Ardelene și al etimologismului ciparian, nu s-a aliniat imediat la toate modificările de normă operate la București, păstrând anumite particularități ortografice și lexicale. Cum spun editorii, „Linia directoare a ortografiei acestui autor este reprezentată în mod evident de normele din 1881, dar etimologismul specific Blajului este destul de pronunțat, după cum nu lipsesc nici anumite ecouri analogiste, a căror obârșie trebuie căutată tot
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
și de relațiile cu alte personalități ale vieții culturale și literare. După ce tipărește, în 1871, studiul Limba națională și limbile străine în scoalele României, Frollo începe să lucreze la un proiect mai vechi, O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, lucrare ce va apărea mai întîi în Columna lui Traian, în 1874 și în primul număr din 1875, ăn în care va fi publicată și în volum. În aceeași revista este prezent, în 1876-1877, cu o recenzie la studiul fostului
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
susținea), dar plasarea aproape consecventă a echivalentului italienizant pe primul loc poate fi considerată o tentativă de relatinizare a lexicului românesc prin intermediar italian. Cea mai importantă lucrare a lui Frollo rămîne însă O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, tipărită în volum în 1875, după ce unele capitole ale sale văzuseră lumină tiparului în Columna lui Traian; în spatele acestui titlu modest pot fi descoperite însă idei mult mai generale despre limba, alături de o analiză pertinenta a problemelor lingvisticii românești. Prezentarea
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
românească (în special a hiperlatinismului și a purismului), fără a pierde prilejul unei pledoarii pentru studiul limbii italiene, în viziunea autorului auxiliar neprețuit pentru înțelegerea originii latine a limbii române. De-a dreptul remarcabilă în capitolul al IV-lea, ( Cestiunea ortografica la români), analiza lui Frollo, inserează exemplele unui relativism extrem către care ar putea conduce orientarea etimologica (cu exemple grăitoare: nătărău, care putea fi scris: nătărău, nătărîu, netereu, netăreu, netărîu, ajungînd ipotetic, în baza legilor analizei combinatorii, la un număr
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
fonetic tot ar putea să citească și să scrie într-un mod tolerabil, sarsailismul nu izbutește decat a dezgusta sau a zăpăci poporul, si ocazionează procrearea unor specimene de o monstruozitate nepomenita"5). Lucrarea, care propune cu îndrăzneala un sistem ortografic absolut fonetic (fonetismul complet), bazat pe solide argumente lingvistice și psihologice, ar merita o analiză aparte întrucît tratează cu limpezime problemele raportului dintre expresia verbală și imaginea ei grafică, anticipînd poziția realistă adoptată oficial la 1902. Nu avem date despre
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
3) G.L. Frollo (Notița biografica), în Convorbiri literare, XXXIV (1900), fasc. I (15 ian. 1900), p. 78; 4) G.L. Frollo, Vocabularu..., Pesta, Stabilimentul Tipografic al Societății Deutsch, 1869, p. 15; 5) G.L. Frollo, O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, București, 1875, p. 231; 6) Lucrarea nu i-a scăpat lui Titu Maiorescu care, recunoscîndu-i meritele, da un verdict de o asprime exagerată: Cred că ar fi bine să facă cineva, poate Miron Pomp., o dare de seamă asupra cărții
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
versuri se culeg ușor. Într-o lună poate fi gata broșat. Cred că poezia Vâlcovul, noaptea 4 ar putea produce dificultăți la direcția presei. În altă ordine de idei, întreg volumul trebuie revizuit atent și pus de acord cu normele ortografice. Închei, rugându-vă să transmiteți fratelui dumneavoastră urări de mare succes cu această ediție completă. Vă rog, stimate domnule Steriade, să primiți salutările mele alese. Const. Ciopraga [Domnului Florin Steriade] * Iași, 7 apr[ilie] 1971 Stimate domnule Steriade, Vă mulțumesc
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
nu figurează în volume (în număr de 23) sau postumele, după cum nu sunt prezente nici notele bibliografice ale volumelor în sine. Editorul a intenționat, în chip evident, o ediție - preiau formula lui Marin Preda - artistică, axată pe reproducerea corectă, actualizată ortografic, a poeziei lui Mazilescu și pe receptarea ei critică. Demersul lui Gabriel Nedelea, chiar dacă nu reprezintă un act de virtuozitate filologică, are o notabilă relevanță istorico-literară, întrucât ne oferă, odată cu cronologia operei, și cronologia receptării ei. Virgil Mazilescu nu a
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
treacă-meargă! Dar cum să renunțăm la "arhaicul" î ? Scriind peste tot doar cu â ?! Unii, nu-i vorbă, chiar o fac, producînd mici monstruozități ca neâncăpător, reânviat, subânțeles etc. c. "România" nu reprezintă "o excepție lexică" (corect: "lexicală"), ci una ortografică, ale cărei rațiuni le putem discuta separat. II. Scrisoarea a doua se referă la "obstinația stranie a unei părți a publiciștilor români [...] care n-au dorit și nu doresc încă să țină seama de argumentele ce-au fost aduse de
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
n-au dorit și nu doresc încă...", ci și celor care au impus ori au susținut normele din '93 fără a-și pleca urechea la argumentele de sens contrar. b. Scrierea generalizată cu â în interiorul cuvintelor nu reprezintă unica tradiție ortografică, unele publicații și edituri prestigioase (Viața românească încă de la apariție: 1906) refuzînd s-o îmbrățișeze. Cît privește formele "mai eufonice" sunt, suntem, sunteți, lucrurile arată puțin altfel decît le prezintă scrisoarea a doua. Forma sînt, derivată din latinescul sint, a
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
ne oferă Eminescu prin dicționarul său de rime, unde în suita lui sînt apar mormînt, veșmînt, înfrînt etc., dar în suita lui cărunt, mărunt, înfrunt nu apare verbul sunt, care n-avea pentru poet realitate fonetică, fiind exclusiv o formă ortografică. Aceeași situație se regăsește la V. Alecsandri, G. Coșbuc, Al. Macedonski, Ion Barbu și mulți alții. Vreți totuși un autor care să-l fi folosit în rimă pe "mai eufonicul" sunt ? Iată-l: "La tîmple mi s-a strîns părul
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
cărunt/[...]/ Dar tînăr sunt, același încă sunt" (M. Beniuc, Furtuni de primăvară). Nu cred totuși că, drept model de limbă românească, îl vom prefera pe Beniuc lui Eminescu. III. Scrisoarea a doua, în partea ei finală, susține că "respectarea normelor ortografice stabilite de înaltul for științific și cultural este obligatorie, așa cum prevede Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române, adoptată în unanimitate de Parlamentul României și promulgată la sfârșitul anului trecut (nr. 752/27 decembrie 2001)". În virtutea acestei legi (art. 8, alin
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]