3,402 matches
-
de fapt reîntoarcerea la cel anterior cooperativizării, subzistențial în esență, prin tenta dominant cerealieră dată în primul rând, de creșterea suprafeței cultivate cu porumb (cu aproximativ 12 - 15% în ansamblu față de cele cu grâu, care scad cu 20%; cele cu orz rămân stabile); • renunțarea aproape completă la unele culturi tehnice (cazul cânepii, a leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fără să știe că tânăra Îl Însoțise cu zâmbetul ei, și că pleoapele Îi tremurau, fiindcă, desigur, visase acel sărut și nimic altceva. 8 Între timp, la televizor și În presa scrisă valeții partidului anunțau recolte fără precedent la grâu, orz și ovăz; adică la ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu pământul țării luase poziția de drepți și În această poziție Își mo bilizase toate sevele, ca din huma lui să crească cerealele cât Florin Piersic, cu spice grele ca pepenele, cu bobul
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă, 2 fălci vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim Ionescu, 1894, pag. 184). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în România s-a construit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole se practicau fie pe suprafețe de 5-40 ha (cartoful, orzul), fie pe suprafețe de peste 6 ha (porumb, grâu). Lucrările agricole mecanizate erau efectuate de S.M.A. Lespezi, care dispunea de 103 tractoare fizice, 2 mașini de recoltat „Gloria”, și care din 1974 când S.M.A. Lespezi s-a mutat în locația nouă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât cea din 2008, însă în ambele regiuni
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
trei)datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte ocupații din domeniul agricol: viticultura, grădinăritul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
datate din secolul IX-X.Fusaiolele din lut ars, bitronconomice, indică, în mod indirect, cultivarea plantelor textile[ in , cânepă] și totodată practicarea unor meșteșuguri casnice: torsul și Țesutul lânei. O altă ocupație legată de agricultură o reprezintă cultivarea grâului și orzului.Orzul îl cultivau ca hrană pentru animale. Au fost descoperite și oseminte de animale ,ceea ce indică ocupația cu creșterea animalelor domestice: bovine, ovine, caprine, porcine:Gorne. Moldova Veche.Dintre animale predominante erau bovinele. Alte ocupații din domeniul agricol: viticultura, grădinăritul, apicultura
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
să sprijine cele relatate aici cu privire la efectul stimulării agriculturii și comerțului românesc, prin aceea că navigația pe Dunăre fiind acum liberă, aceste mărfuri puteau fi valorificate. Tabel nr. 2 Suprafață agricolă destinată cultivării cu cereale în România (hectare) Anul Grâu Orz Ovăz Porumb Total 1862 697885 242300 61853 996066 1998104 1870 870334 232782 59220 1101487 2262823 1890 1509689 518065 178517 1781516 3987787 1900 1589490 438900 255270 2035270 4318930 Sursa: C.I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, p. 105 Se poate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
patra zi, pe la amiază, Petrache bătea la poarta lui moș Dumitru Carpen. Ce treburi te aduc la mine, Petrache băiete? Doar nu-i vrea să-ți dau făncialu’ acuma în mustul omătului. Lasă-mă și tu mai încolo. Măcar să adun orzul, ca să-l vând, și... Nu-i vorba de făncial, moș Dumitre. Apoi eu așa am auzit prin sat. Că ai pornit să strângi făncialu’ pe anu’ ista. Ai auzit bine și nu prea, moș Dumitre. Adicătelea cum vine treaba aiasta
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și mie pe limbă. În cazul meu nu le-a trebuit prea mult timp pentru a mă băga la bașcă - a pornit Costăchel să depene nenorocirile prin care a trecut până ce a ajuns acolo... Ce faceți, huhurezilor? S-a umflat orzul în voi și nu aveți somn? Stingerea!!! - a răcnit ca scos din minți gardianul. Cei trei au continuat să vorbească, în șoaptă. Așa-i aici, Filipe. Nu-i nici o deosebire față de infernul rusesc. Nici una! Acum, spune-mi despre tine. Să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
final, ei, cei trei prieteni, care fac rostul de marfă, doi români și un bulgar, să se bucure de câștig, iar fermierul, proprietarul porcilor, să aibă ce le mai da, acestora, câteva zile, de mâncare, până când vor scăpa, cultivatorii de orz, din zonă, la strângerea noii recolte. Odată cu minutele de dinaintea înserării, lotca a intrat în acțiune. Molocea - la cârmă. El cârmaci și tot el trupă. Lotca a ajuns la ponton. La gura de încărcare. Acolo, cu mijloace tehnice adecvate, cinci tone
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
zonă, la strângerea noii recolte. Odată cu minutele de dinaintea înserării, lotca a intrat în acțiune. Molocea - la cârmă. El cârmaci și tot el trupă. Lotca a ajuns la ponton. La gura de încărcare. Acolo, cu mijloace tehnice adecvate, cinci tone de orz au fost rapid transferate din depozite în lotcă. Apoi la vale! Acolo, descărcarea, predarea mărfii, încasarea banilor, și, la revedere! În dimineața următore, mare zarvă! Pe Dunăre, ceva mai sus ori ceva mai jos de Galați, au apărut pirați. Ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
sus ori ceva mai jos de Galați, au apărut pirați. Ce ziceți că au apărut? Pirați! Fugi de-aici; dacă-ți spun?! Pirați autentici, care au jefuit , aproape sub ochii lumii, depozitele de cereale. și ce au luat de acolo? Orz, ce să ia? Orz, domnilor, orz. și nu i-au depistat, nu i-au prins? Nu, încă, da’i caută. Îi caută îndrăcit. și nu se poate să nu cadă în plasa căutătorilor. Nu se poate. Cu siguranță că nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
jos de Galați, au apărut pirați. Ce ziceți că au apărut? Pirați! Fugi de-aici; dacă-ți spun?! Pirați autentici, care au jefuit , aproape sub ochii lumii, depozitele de cereale. și ce au luat de acolo? Orz, ce să ia? Orz, domnilor, orz. și nu i-au depistat, nu i-au prins? Nu, încă, da’i caută. Îi caută îndrăcit. și nu se poate să nu cadă în plasa căutătorilor. Nu se poate. Cu siguranță că nu se poate. Au mai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Galați, au apărut pirați. Ce ziceți că au apărut? Pirați! Fugi de-aici; dacă-ți spun?! Pirați autentici, care au jefuit , aproape sub ochii lumii, depozitele de cereale. și ce au luat de acolo? Orz, ce să ia? Orz, domnilor, orz. și nu i-au depistat, nu i-au prins? Nu, încă, da’i caută. Îi caută îndrăcit. și nu se poate să nu cadă în plasa căutătorilor. Nu se poate. Cu siguranță că nu se poate. Au mai trecut doua-trei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cadă în plasa căutătorilor. Nu se poate. Cu siguranță că nu se poate. Au mai trecut doua-trei zile, și totul s-a luminat. Molocea a venit la poliție și s-a predat. Eu sunt piratul. Care pirat? De la depozite. Cu orzul, și cu lotca, pusă sub urmărire generală. Fugi, măi omule, de-aici. Aș fugi, dar, dacă tot am venit, de-acum, o să mai plec de aici atunci când îmi vor da drumul cei de la care am venit. Dar știi că ești
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
îndopase, de mai multe ori, cu un amestec din lapte și buruieni, împotriva voinței mele. Odată, după ce a intrat, se instală la căpătâiul meu, îmi luă pulsul, îmi examină limba și, la urmă, îmi prescrise lapte de măgăriță, infuzie de orz și, de două ori pe zi, inhalații cu smirnă și arsenic. De asemenea, îi încredința doicii mele rețete de infuzii și unguente bizare, în compoziția cărora intrau frunze de isop, măslinuță, extrase de lemn-dulce, camfor, frunze de strașnic, ulei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
locurile astea înaintea mea. Nu numai pereții camerei, ci tot ceea ce vedeam în afară, măcelarul, bătrânul negustor de mărunțișuri, doica mea, târfa, oamenii pe care îi vedeam în mod obișnuit și chiar castronul în care mi se aducea fiertura de orz, hainele pe care le purtam, totul conspira să-mi întrețină aceste reverii morbide. Cu puțin timp în urmă, cursul reflecțiilor mele s-a schimbat. Era într-o seară, la baia publică. M-am dezbrăcat pe platformă. Băiatul îmi turna apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
opiu, în aceeași atitudine ca a bătrânului negustor de mărunțișuri în fața mărfii sale. Nemișcat, continuam să fixez fumul lămpii. Funinginea îmi acoperea încetul cu încetul mâinile și figura cu zăpada sa neagră. Când doica intră să-mi aducă fiertura de orz și pilaful de pui, fu atât de înspăimântată, că avu o mișcare de recul, apoi scoase un țipăt și scăpă platoul cu mâncare. Aveam satisfacția că măcar am speriat-o. M-am ridicat să curăț feștila lămpii cu un cleștișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
adâncul măruntaielor mele căzu pe oglindă. Am atins-o cu buricul degetului și m-am întors, s-o văd pe doică palidă precum cearșaful, cu părul zbârlit, cu ochii stinși și buimăciți. Ducea în mână un castron cu fiertură de orz, ca data trecută. Mă privea, deconcertată. Mi-am acoperit fața cu mâinile ducâdu-mă să mă ascund după perdeaua din alcov. Am vrut să dorm. Un cerc de foc îmi strângea craniul. Mirosul violent și afrodiziac pe care îl răspândea uleiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Bună sculă ai, Mitruță. Numai că o ții ascunsă... De fapt așa se și cade. O sculă bună nu se poartă la vedere. Cuvintele lui Pâcu au stârnit râsul cărăușilor... Da’ ce v-a apucat, flăcăii tatii? S-a umflat orzul în voi? Râdem și noi de... scula lui Mitruță, pe care în loc s-o folosești o drămăluiești ca pe gobăi - a răspuns Hliboceanu pentru toți. Voi credeți că așa se cântă? Pui fluierul la gură și cântecu-i gata? Păi când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
țineau carul - deși treaba era foarte grea - glumeau în surdină: Ar trebui să ne țină așa măcar până la amiază - a îndrăznit Ion Cotman cel tăcut. După aceea, sigur te lași de cărăușie. Ce s-a întâmplat, flăcăi? S-a umflat orzul în voi? Vedeți să nu scăpați carul, că cel puțin unul din voi rămâne sub el... Pe urmă...noi trebuie să muncim ca să-i facem... sicriu, cruce și celellalte... Și ar fi mare pagubă - a intervenit Pâcu. În scurtă vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
din iarna trecută... Seara când am ajuns aici, înghețați lemn, a fiert Costache rachiul ori ba? Asta-i dovada cea mai bună pentru cele ce v-am spus eu. Apoi...mă gândeam și eu, ca omul... De ce să stric eu orzul pe... gâște? Hă hă hă! În ochii fiecărui cărăuș se vedea plăcerea de a-l asculta pe Pâcu, chiar dacă - de multe ori - îi lua peste picior. Întotdeauna însă el știa să găsească vorba potrivită și o spunea taman când era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fi fost mare păcat ca istoria s-o fi apucat în cu totul altă direcție, poporul ăsta ales merita în sfîrșit și el o soartă mai bună după atîția ani de zbateri. Ar fi fost nedrept ca cineva să strice orzul pe gîște sau să aștearnă mărgăritare înaintea porcilor. Ce ziceți? De mult n-am mai prins așa o baftă, începe să vocifereze bezmetic, ai mîini de aur Nepoțică, cîteodată chiar mă faci să-mi pară rău de bănuielile pe care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]