971 matches
-
atunci aceasta se întâmplă din cauza unei temeri bune și sfinte - aceea a profanării Sfintei Taine. Profanarea s-ar realiza prin împărtășirea nevrednică cu aceasta, primejduind astfel propria mântuire; în cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cel ce mănâncă și bea cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind trupul Domnului"(I Corinteni XI, 29). Acestui răspuns trebuie, la rândul său, să i se dea o replică pentru că, de fapt, acesta ridică mai multe probleme decât cele pe care le rezolvă. Mai întâi, chiar dacă
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în “sânul lui Avram” (spre invidia orășeanului) și-mi prelungesc osânda cea fără pic de creativitate. Pe înserat, cuibărită între perne, cu ochii țintă la o telenovelă turcească, nevasta-mea strigă de cum m-a simțit intrând pe ușă”: “S-a ouat cumva vreo găină?”. Și, în loc de răspuns, tresar ca atins de
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în chip tainic de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda sa. Celui dintâi, ele îi sunt mântuitoare, celui din urmă stricătoare și pierzătoare. Aceste încercări au un caracter dramatic și paradoxal și de aceea fiecare și le face sprijin sau piedică în calea apropierii sale de Dumnezeu. În ele sunt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
32. Dacă sunt înțelese în adevărata lor rațiune, duhovnicește, ele sunt semn al urcușului duhovnicesc al credinciosului. Dacă sunt acceptate cu revoltă sau chiar cu învinovățirea altora - Dumnezeu, semeni și diavoli, atunci ele sunt prilej de îndoită suferință și de osândă. Înțelese duhovnicește, ele sunt spre creșterea și înaintarea noastră spre unire în lumină cu Dumnezeu. Acuzate, ele ne devin cale spre o și mai accentuată cădere spirituală. Evenimentele vieții au un profund caracter și rost pedagogic: - cele bune sunt mărturie
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
mai nepăsători, nici diavolul profund cunoscător în născocirea răutăților să nu ne facă din evlavia noastră păgubitoare o cursă și o capcană pentru noi. Căci scris este: "Cel ce mănâncă din această Pâine și bea din acest pahar cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea"(1 Cor. 11,29). Dar cercetându-mă nu mă văd vrednic. Dar când oare vei fi vrednic? Cel ce spune aceste lucruri să audă de la noi următoarele: Atunci când te vei înfățișa lui Iisus Hristos? Căci dacă
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Iisus Hristos L-au răstignit o singură dată, iar dacă L-au răstignit o singură dată, urmează oare de aici că păcatul lor este mai mic? Și Iuda L-a vândut o dată, și oare acesta l-a scutit oare de osândă? De ce să măsurăm lucrul cu timpul? Timpul apropierii să ne fie conștiința curată!". Și iarăși: Deci pe cine să-i primim? Pe cei ce se apropie o dată? Pe cei ce se apropie de multe ori? Pe cei ce se apropie
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
de puține ori, ci pe cei ce se apropie cu conștiința curată, cu inima curată, cu viața ireproșabilă. Unii ca aceștia să se apropie pururea, iar cei ce nu sunt așa nici măcar o singura dată. De ce? Fiindcă iși primesc condamnare, osândă și pedeapsă". Dar nu știm de ce acești binecuvântați nu ascultă aceste lucruri, ci cer de la cei ce se împărtășesc o viață și o stare îngerească. Dacă oricine s-a botezat și a fost născut din nou prin Sfântul Botez făgăduiește
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
frecvent?"Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și alții care se împărtășesc mai des, se feresc de multe ori de la multe rele, temându-se de osânda împărtășirii. Deci dacă greșim cu unele lucruri mici și omenești și ușor de iertat, furați de limbă, de auz, de ochi, de slava deșartă, atunci făcându-ne reproșuri noua înșine și mărturisindu-ne lui Dumnezeu, să ne împărtășim așa cu
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
cu Sfintele Taine (scopul acestei slujbe): „Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăși spre trezirea sufletului, spre iertare păcatelor, spre împărtășirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăției cerurilor, spre îndrăznirea cea către Tine iar nu spre judecată sau spre osândă” (anaforaua Sfântului Ioan Gură de Aur). Tot anaforaua ne descoperă și sensul eclezial al împărtășaniei care depășește abordarea ei strict individualistă: „Iar pe noi pe toți care ne împărtășim dintr-o pâine și dintr-un potir să ne unești unul
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
mai retrase în ceață, privind în oglindă de ieri trece gârbova ta umbră, bâjbâi pribeag călător prin întunericul nopții, cu o muta strigare tot mai singur în cercul durerii ziduri înalte ți-apar în cale, destrami inutil un alt cerc, osânda ți-e veghea-n eternul pustiu, nesomnul, o singură cheie va dezlegă lanțul blestemului atras, lacrima și întoarcerea prin cercul de foc, prin labirintul de ieri, poartă spre Ochiul Luminii, nemărginita iubire din inimă pierdută, din casa-gândului fiece unitate ne
LACRIMA DIN ABISUL DURERII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367121_a_368450]
-
el, sfârșitul tău, m-ai osândit la viață, te voi iubi mereu. Cu cât fiara se zbate în ghearele durerii cu atât crește pofta sălbatică a plăcerii. În tine nu văd fiara, văd prada hăituită ce-n brațele plăcerii s-aruncă-nebunită. Osânda ți-e păcatul, povara îți sunt eu; mă vei iubi o viață, te voi iubi și eu! AGONIE Fără speranță-n agonie, privesc murind în neagra noapte decepția. Delirul groazei mă topește, minute trec îngrozitor, Orgia clipelor de veghe îmi
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
timpului faptele zilei, bune sau rele, întreaga osatură social-statală a lumii imperiale romane și a provinciilor filistine și evreiești cucerite și crunt exploatate din nordul peninsulei Arabiei, care aveau legătură cu lumea obișnuită - păreau a întregi zilele de chin și osândă ale unui crâmpei din viața simplă a oamenilor din vechea Palestină dinainte de Hristos, cu mijloacele modeste ale unei comunități care cereau timp pentru a le pune în “scenă”, a le da viață și a le restitui pe cât era posiibil așa cum
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
brațe vrea să-mi steie. Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii, Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă, Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă. Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet, Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet, Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt, Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ. El te-a
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
brațe vrea să-mi steie.Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii,Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii, Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă,Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă.Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet,Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet,Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt,Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ.El te-a
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Cu bucuria Gândului virgin Și versul vântuit de patimi tace Din Via mea amirosind a vin... Să vină Primăvara mai devreme, S-alunge bruma care stă la pândă- Tu, de ne-cuvinte, nu te teme, Să-ți fie-aceasta ultima osândă. Nu-mi număra silabele degeaba, S-ar putea din grabă să greșești, De vrei să-mi fie terminată treaba, Nu e nimic străin din tot ce ești... Ochii tăi în mine își adună Albastrul alduit de Voronet, Ne-am odihnit
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349070_a_350399]
-
Baudelaire trupul tău din scăldătoare sună ca luna pe mare dezgropată din cuvinte cu aura ta fierbinte în cochilie de vis unde gândurile mi-s doar ghitare ațipite pline toate de ispite eden blond cu miere blândă ești făcută din osândă coapsele tale solare dorm în golfuri selenare în dezmăț și în orgie descântate-n apă vie ai în mânecă doi ași fiică hoață de ocnaș te invit la bal mascat dintr-un secol demodat să-ți recit un mic sonet
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
senine, Plângi cu fruntea-n perna albă, Din nesomn se face salbă Și din vise căi divine. Plângi pe crucea de mormânt, Când cocorii își iau zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349213_a_350542]
-
în: Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului I-a sărutat gaura cheii, întrucât fata își pusese, de ceva vreme, lacăt la gură. * Și-au declinat competențele în patul conjugal. * S-a ținut de păcate cu sfințenie. * Osânda ei era osânza. * A vrut să-i intre în grații, dar era o încuiată. * Cu o fustă scurtă, și-a făcut rost de un job de lungă durată. * Spiritele lor s-au luptat corp la corp. Janet Nică Referință Bibliografică
PARADOXURI...DE TOT RÂSUL (3) de JANET NICĂ în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348646_a_349975]
-
Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Iubirea are unghii ce-s scut pentru durere Cu buze de-ntuneric al lumii sărut cere Neprihănind cu flori un drum de viață blândă Divina-i puritate se-nmoaie în osândă Fiindcă ta minciună, fiindcă al tău ochi-zâmbet Se ræsfoiesc cu limba zăcută-n mierea-scâncet Lumânărind romantic din primitivul gest A inimii ardoare, al trupului simț fest Iubirea are țipăt și-și are infinit, Un singur zbor ceramic se sparge înmiit
IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348733_a_350062]
-
oferă siguranță individului și îi croiesc destinul. NU! Aceste entități daimonice au părăsit de mult templul sufletului pentru a căuta salvarea Demiurgului. Căci omul e un Demiurg incapabil să ajungă la esența sa divină până ce nu varsă nițel picuri de osândă. (Solilocviul se încheie: Vittorio ia bricheta și cu ia aprinsă se apropie de margine. Apa ia foc. Se dă în lături îngrozit. Țipă. Se deplasează până la cortină. O smulge apoi se acoperă cu ia precum un giulgiu ascunde fața mortului
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
Fiindcă existența noastră, a celor care purtăm numele de creștini, este pregătirea continuă. Și când dormim să fim treji. Deci cât se poate permanent... - Preacuvioase Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Sfânta Împărtăsanie spre osândă? - Dragul meu, cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei ori nu s-a spovedit cu adevărat și sincer. Pentru că o spovedanie bună este ca tu să fii pe poziția de a nu
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
la stânga Crucii Lui. Fiind răstignit, Dismas s-a căit pentru viața păcătoasă pe care a dus-o și l-a mustrat pe Gestas pentru ocările ce le aducea acela Domnului: «Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești în aceeași osândă? Și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă nu a făcut nici un rău». Și, după cum știm, Dismas a fost în chiar acea zi împreună cu Iisus Hristos în rai. Căci zicând: «Pomenește-mă, Doamne, când
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
gologani, la masă să aveți parte de belșug și sănătate, pe zăpada argintie, viața numai bucurie, să uitați amarul, iubire cu carul, răul, fâlll,fâll, mai departe până -l vom duce la moarte, să aveți privirea blândă, fără vorbe de osândă, numai bucurii si vise, fără gânduri plânsu-mi-se. din cupe doar vinuri grele, și în mâini numai inele și pe față bucurii din zenit pân’la chindii... priviți la luna virgină, pe zăpadă e regină, și ne-mbie și pe noi
COLINDĂ DE ANUL NOU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347691_a_349020]
-
bine. Sărmani dezaxați! Acumulaseră bunăstare și uitaseră că asta aduce trufie, ură, dorință de jaf din partea celor tradiționaliști, războaie și, în ultimul timp, imigrație. Pe lângă alte cataclisme: cutremure, potopuri, uragane, sau înghețuri cumplite asta, imigrația deci, părea cea mai cumplită osândă pentru nebuneasca lor erezie. Din păcate nu se învățau minte și continuau cu munca cea umilitoare sperând ca netoții că, odată și odată, vor deveni un bun exemplu de urmat, pentru cei din jur. Aiurea! Doar fierbințeli la creier, datorate
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]