1,115 matches
-
ea Adânc și sățios Iar vinul ei Prin spirit mă îmbată! .................................. Și sorb din ea Adânc și sățios Profundu-i conținut Nutresc să îl cunosc!! O! Cupă a Artei, De vită elegantă Cu vinul sfânt Și cu veninul tău tăios Ai osândi un om De tremurând ... El te-ar scăpa pe jos! Ai înaltă un om Când drept ... Și cugetând sfios S-ar oglindi cu-adevărat În scopul tău cel glorios!! O! Cupă a artei, De Dumnezeu Și de minunea "A creea
CUPA ARTEI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349364_a_350693]
-
vrut să-i fie nevastă. Dar el pe mine m-a dorit. Și, cum îți ziceam, nu mi-a mai dat pace. Oriunde mergeam, îl găseam în drumul meu. Și de fiecare dată se tânguia amarnic: „Frumoaso, frumoaso, nu mă osândi. De ce mă prigonești? Ascultă-mă...” Iar eu nu-l ascultam. Ba chiar, după o vreme, sătulă de stăruințele lui, n-am mai răbdat și i-am zis: „Știi ceva? Am fost prea blândă până acum. De aceea nu te-am
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
numărul mare al călugărilor de la Antim (se hotărâse transformarea mănăstirii în parohie) se amintește și de un călugăr, eliberat din închisoare: ” (...) a mai făcut acolo (patriarhul - n.n.) și un diacon, om de treabă, dar indezirabil - pe unul Mărăcine. Acesta fusese osândit la mulți ani de pușcărie, apoi a studiat teologia și patriarhul l-a găsit bun să-l facă diacon în București și încă voia să-l pună la catedrală. Toți au fost surprinși că pe un om atât de vulnerabil
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
numărul mare al călugărilor de la Antim (se hotărâse transformarea mănăstirii în parohie) se amintește și de un călugăr, eliberat din închisoare: ” (...) a mai făcut acolo (patriarhul - n.n.) și un diacon, om de treabă, dar indezirabil - pe unul Mărăcine. Acesta fusese osândit la mulți ani de pușcărie, apoi a studiat teologia și patriarhul l-a găsit bun să-l facă diacon în București și încă voia să-l pună la catedrală. Toți au fost surprinși că pe un om atât de vulnerabil
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Care va salva lumea, desigur. Cuvintele - fructele pomului interzis, cel al cunoașterii binelui și răului. Poetul - locuitor al pajiștilor paradisului, păzitor al pomului și degustător al poamelor interzise muiate-n ambrozie, își făurește propriul Rai de cuvinte. Prin ele se osândește, prin ele se mântuie. Cu brațele doldora de cuvinte se va prezenta la Scaunul Dreptății. Ele vor fi bănuții de vamă. Cuvinte de trecere. De aici spre dincolo. Și cu asemenea material de construcție, edificiul nu poate fi decât temeinic
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > UN STROP DE MĂREȚIE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Din astre unghiulare, ce-n boltă se înfiripă vin raze de lumină spre locuri osândite la iubire. Străbat prin gratii în suflet, îl ating, buze în flăcări cerșesc zile ploioase. Iubirea mă pătrunde, urmează forma ta zidită din valuri ce se sparg în vise. Mai este timp în univers ? M-apropii! Din viitor tot vin
UN STROP DE MĂREŢIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365829_a_367158]
-
lui și azi... e-tâta de firesc. “Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
cere de la tine sufletul meu. Ți-o spun ca să știi și te încredințez prin jurământ, pe Cel care a spus: “Nu minți!” (Lev.19:11), ca daca ma necinstești mă spânzur, așa că vei fi ucigaș, iar la judecata vei fi osândit că ucigaș. Pleacă deci la mănăstirea ta, înainte de-a ajunge pricina atâtor rele și ai să-mi fi recunoscător. Călugărul și-a venit în fire, s-a deșteptat din beția s-a și a plecat la mănăstirea lui. Aici
LIVADA DUHOVNICEASCA (13) de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365099_a_366428]
-
se întoarcă la episcopia să, căci trăia acum la Constantinopol unde potrivit cuvântului profetului Isaia, 5,23 locuiesc conducătorii, care pentru daruri dau dreptate celui nedrept și răpesc dreptul dreptului. Dumenezeu însă n-a părăsit biserică Lui, ci l-au osândit din nou , potrivit canoanelor apostolice. Hotărârea asta însă, nu i-a fost pe plac lui Talaleu. Într-o zi s-a îmbrăcat în haine foarte bune spre a se duce la împărat ca să-I dea din nou scaunul Episcopal. Pe când
LIVADA DUHOVNICEASCA (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365110_a_366439]
-
Monahul i-a spus: - Că m-am jurat și mi-am călcat jurământul o știu. Știu că am călcat jurământul făcut pe Stăpânul și Făcătorul meu, dar pe tine nu te ascult. Tu vei fi cel care ai să fi osândit că rău sfătuitor și că pricinuitor al calcării jurământului. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (15) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor
LIVADA DUHOVNICEASCA (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365110_a_366439]
-
străzi. În lumea noastră, totdeauna sunt lucruri mai importante decât persoana vie, concretă. Toată lumea pare să se ocupe de interesele tuturor, dar nimeni nu se ocupă de omul viu. Se cultivă, de cele mai multe ori, o învățătură depravată, care siluiește și osândește, iar slujitorii acesteia devin funcționari, simulând, temându-se, mințind într-o lume de carnaval, în care fiecare poate să-și pună masca zilnică. În lumea noastră nu prea mai este loc pentru oameni. Ei sunt evaluați în procente, iar dramele
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
Sfântul Vasile cel Mare prin care este mărturisită prioritatea adevărului și a virtuții în formarea culturală. Referindu-se la lucrările autorilor clasici, Sfântul Vasile cel Mare afirmă: „Vom primi acele scrieri ale lor în care au lăudat virtutea sau au osândit viciul. Trebuie, deci, și voi să citiți scrierile autorilor profani, așa cum fac albinele; acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încercă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se așează, ci iau
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub tăcere multe, e de ajuns să grăiască pentru ca să-l cunoaștem prin cel ce a mințit pe tatăl minciunii vorbind prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
suprem al tuturor! Dar întâi, El este Mântuitorul și Domnul nostru al acelora care L-am primit în viețile noastre! Biblia spune să nu judecăm ca să nu fim judecați. Iar când suntem judecați, suntem pedepsiți de Domnul, „ca să nu fim osândiți odată cu lumea". Haideți să ne privim cu îngăduință unii pe alții, să ne sprijinim atunci cînd avem nevoie de așa ceva, să ne îndemnăm la fapte bune și să renunțăm la critica răutăcioasă izvorâtă din invidie și snobism. Să avem o
DESPRE CRITICĂ ŞI AUTOCRITICĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366550_a_367879]
-
pietre după Legea veche... Pilduitor a venit răspunsul Celui ce scria cu degetul pe pământ, și mai scrie încă: Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra !”... Femeie , unde sunt pârâșii tăi ? Nimeni nu te-a osândit ?” „ Nimeni, Doamne! ” i-a răspuns ea. „ Nici Eu nu te osândesc. Du-te, și să nu mai păcătuiești! ” Despre atitudinea de toleranță a poporului român s-a vorbit și s-a scris mult. În decursul Istoriei sale fiind un popor
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
cu degetul pe pământ, și mai scrie încă: Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra !”... Femeie , unde sunt pârâșii tăi ? Nimeni nu te-a osândit ?” „ Nimeni, Doamne! ” i-a răspuns ea. „ Nici Eu nu te osândesc. Du-te, și să nu mai păcătuiești! ” Despre atitudinea de toleranță a poporului român s-a vorbit și s-a scris mult. În decursul Istoriei sale fiind un popor prea bun și cumsecade față de străini, aceste virtuți i-au fost
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi"(Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic"să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când folosim pentru dumnezeieștile
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi"(Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic"să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când folosim pentru dumnezeieștile Taine criteriile, măsurile și raționamentele noastre
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Ție laudă și-nchinăciune Ți se cuvin în orișicare clipă. Drept mulțumire,iti aduc o rugăciune Cu lacrimi dintr-o inima smerita. ● Astăzi, Doamne încerc a-Ți spune Că nu prea dau roade bune. Degeaba-ncerc să mă căiesc, Faptele mă osândesc. M-ai poftit la Cină Ta, M-ai hrănit cu pâinea Ta ; M-ai ierat căci m-ai iubit... Eu însă ? Te-am răstignit. Dă-mi să beau și din pahar Vinul Tău dulce- amar ! Dă-mi să beau din
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
nenorocire (cât putem de tare), pe cei care nu-și fac datoria față de popor. Să strigăm la ei și să-i trezim din nesimțirea care-i moleșește și-i face imuni în fața... omeniei! Ar trebui să strigăm la cei, care osândesc părinții noștri să-și trăiască apusul vieții în sărăcie și tristețe! Să strigăm la cei care calcă peste tezaurul sfânt al României! La cei care vând bucată cu bucată din trupul ei, celor care oferă mai mult! Să strigăm cât
O LACRIMĂ ŞI UN... ADIO! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361581_a_362910]
-
Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii. Grigore Vieru - Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur și al bătrânilor, peste durere, dezamăgire și suferință. Tudor Arghezi - Cine nu speră, nu disperă. Seneca - Nu îl osândi pe aproapele tău, căci tu îi cunoști păcatul, dar pocăința nu i-o știi. Avva Dorotei - Am fost creați pentru lucruri mai mari: pentru a iubi și a fi iubiți. Maica Tereza - Cine ajunge să înțeleagă că suferința trebuie binecuvântată
CITATE MEMORABILE (77) de ION UNTARU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361624_a_362953]
-
ție bădiță Mihai că tot în sărăcie pe-un picior de plai încă ne-om mai zbate o mie de ani sunt acum de toate n-avem însă bani nația-i pe ducă fiii-s risipiți ca frunza caducă veșnic osândiți îngerul iubirii l-am dat la străini orbi de-a strălucirii coroanei de spini starea țării-i gravă totul e pe dos toți suntem o pleavă și curgem în jos doina ta bădie de-om cânta-o toți neamu-ar da
CE SĂ-ŢI SPUN EU ŢIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361730_a_363059]
-
să știi. Nu degeaba ne avertiza Mântuitorul: „Vă spun că, pentru orice cuvânt deșert pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală în ziua judecății. Căci din cuvintele tale vei fi găsit drept și din cuvintele tale vei fi osândit” (Matei, 12, 36-37). E adevărat că lucrurile pot scăpa de sub control, că nu poți dădăci cititorul, să-i spui ce/ cum să înțeleagă (din) ce ai scris, dar să fim atenți măcar la mesaj, dacă nu și la modul în
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
doctrinar, plini de zel pentru lucrare și care să recunoască că sunt, uneori, fățarnici. De aceea, fiindcă există public, mesajul predicat cu preponderență este cel de mângâiere și iertare: Ioan 8:11 femeia prinsă în adulter. „Nici Eu nu te osândesc. Du-te și să nu mai păcătuiești!”. Aceasta este gloria Mântuitorului nostru, să ierte păcatele celor ce se pocăiesc. Ei vor fi comoara Lui pentru veșnicie. În Isaia 49:13 citim „Bucurați-vă ceruri, veselește-te pământule! Izbucniți în strigăte
NICODIM de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351936_a_353265]
-
rostește de câte 8-9 ori și se spune în Tipic ca preotul să o rostească cu mâinile ridicate și cu metanii și închinăciuni. Această rugăciune se încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]