1,898 matches
-
Adresîndu-se cu „sir“ comitea o eroare tactică la fel de gravă ca și aceea de a purta pălărie, cu care era vizibil neobișnuit. Sau ca și faptul de a fi rămas atîta timp cu ziarul deschis la aceeași pagină. „Nu-și dau osteneala să trimită oamenii cei mai buni cînd e vorba de o simplă crimă“, Își spuse Rowe, zgîndărindu-și Încă o dată vechea rană și Întrebîndu-se ce avea să urmeze. Se gîndea - nu pentru prima oară - la Henry Wilcox cu un sentiment de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
II PAVILIONUL SPECIAL „De ce te ferești de mine? Ce-am făcut, oare, ca să te temi de mine? Ți-ai plecat urechea la zvonuri mincinoase, copilul meu!“ Micul duce 1 CÎnd vrei să ștergi urma unui creion, trebuie să-ți dai osteneala să nu lași nici un semn, căci pentru a păstra un secret nici o precauție nu e inutilă. Dacă doctorul Forester ar fi avut grijă să șteargă mai bine sublinierile de pe marginea broșurii lui Tolstoi, domnul Rennit n-ar fi dezlegat, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lagăr de tranzit iar locatarul ei, fiind În trecere, nu dorea să schimbe nimic, nici măcar să șteargă petele de pe pereți. O valiză deschisă, plină de rufe murdare, completa acest interior sordid, lăsîndu-te să crezi că locatarul nu-și dăduse nici măcar osteneala să-și desfacă bagajele. CÎnd ridici o piatră, Îi descoperi uneori fundul murdar: Încăperea asta era fundul murdar al elegantului și cochetului sanatoriu. Peste tot mirosea a tutun prost, iar În așternut se vedeau firimituri, ca și cum Poole ar fi mîncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
paginile ce urmează să nu fie considerate decât ca o încercare modestă de a înlesni meditațiile proprii ale celor ce le vor citi, asupra problemelor de care se ocupă. Căci la adevăr trebuie să ajungă fiecare singur, prin propria lui osteneală. Ideile pe care le ia, de-a gata, de la alții, îi rămân, în ceea ce le constituie tăria sufletească, străine, și nu-i pot fi de mare folos. Ajutorul altora, însă, la străduințele lui personale, îl poate primi orișicine; îi poate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
silicon dintr-o parte inaccesibilă a motorului? Era mai totdeauna tentat să le spună șoferilor să se ducă la un computer să le repare mașinile, nu să vină la un mecanic, dar, evident, nu făcea asta și-și dădea toată osteneala cu întinderea scânteietoare de oțel care se ascundea sub capota unei astfel de mașini. Dar nu punea suflet în ceea ce făcea. Domnul J.L.B. Matekoni demontase cilindrii motorului și se uita cu atenție la ei. Exact cum își imaginase; era amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ea. Cred că ăsta-i un caz foarte simplu, Mma Makutsi, și că o să-l rezolvi singură fără nici un fel de problemă. Mma Makutsi se întoarse la biroul ei, netezindu-și eleganta rochie albastră. — Mulțumesc, Mma. O să-mi dau toată osteneala. Mma Ramotswe dădu din cap aprobator. — Da, continuă ea, e cazul simplu al unui bărbat cu o nevastă plictisită. Nimic nou sub soare. Am citit într-o revistă că francezilor le place să citească astfel de povești. Există o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
devenise mai îndrăzneț. Bikinii i-au devenit din ce în ce mai mici, ceea ce nu era plăcut la vedere. Voiau să-l înlocuiască cu un manechin nou. Așa că acum trebuia să poarte conversații. Să discute. Să fie nostim. Să-și dea de-a binelea osteneala să întâlnească tipi. Să-și dezvolte o personalitate, și totuși bărbații mai tineri, singurii care nu fugeau când îl vedeau, un bărbat tânăr tot îl refuza când Manus îi propunea să facă o plimbare înapoi printre copaci, printre boscheți. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să-și trăiască bucuriile sau dezamăgirile. Se lupta cu fiecare rău, se bucura de orice bine. Deși toată clasa știa că-l place pe Rosti nimeni nu râdea de ea, nu o arăta cu degetul, tocmai pentru că nu-și dădea osteneala să-și ascundă sentimentele. Intuia că cei din jur nu erau la fel ca ea. Căutau cu toții să-și ascundă gândurile și simțirile. Chiar și Dan. De mult nu-i mai povestise ce se petrece în sufletul lui. Se înstrăinase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu obloanele larg deschise. Ventilatorul din tavan abia dacă stârnea o adiere care făcea să fluture ușor paginile ziarului. Titlul articolului de fond era STUDENȚII PROTESTEAZĂ ÎN SĂLILE DE CURS. — Protestează tot timpul, a Întărit ea. Nu-și prea dăduse osteneala să citească. Era prea cald, iar știrile de fiecare dată aceleași. Din a pus pe masă o cutie de Coca-Cola. — Nu știam că mai sunt studenți prin sălile de curs. A luat ziarul și s-a așezat la biroul lui
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Încăierări, iar situația a evoluat spre o blocadă care a luat sfârșit după două zie. Au urmat cincizeci de ani de naufragii, de jafuri și de Încercări șovăielnice ale armatei olandeze să controleze insula. Nu și-au dat prea mare osteneală să pună mâna pe Perdo, pentru că n-avea nici mirodenii, nici lemn de santal. Interesul pentru peticul de pământ acoperit de tufișuri și dominat de un vulcan stins a fost umbrit de constelația insulelor mult mai atractive dimprejur, până ce, spre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
așa că a Încercat să și-l scoată din minte. În schimb se străduia să vorbească pe cât Îi era cu putință de calm, să nu ridice vocea și nici să se miște În vreun fel ca să-și Întărească spusele. Nu merita osteneala. Glasul Îi suna obosit și Își dădea seama cât poate fi de șleampătă, și mai stătea și așa de stângaci pe scaunul ăla incomod din biroul lui Mick. Ar fi vrut să-i povestească despre furia populației și despre cum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-mi strice somnul. Un om pe moarte e un om pe moarte, a zis Margaret și a simțit mâna lui Mick apasând iarăși, Încă și mai insistentă de data asta. Doctorul a dat din umeri și și-a dat totuși osteneala să frunzărească iar prin hârtii. — Cum am zis, nu-i treaba mea. Oricum, persoana a fost admisă conform regulamentului militar, eu nu m-amestec În așa ceva. Îi tratez câtă vreme sunt aici. Cred, totuși, a zâmbit și a făcut o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
te-am văzut niciodată așa de mămoasă. Nu pot să sufăr vorba asta, a zis ea râzând. Hei, uită-te mai bine la mine. N-aș fi În stare să mă port ca o mămică nici măcar dacă mi-aș da osteneala. Însă Adam are ceva care mi-e aproape, nu știu eu bine ce, dar cred că știu ce-i umblă prin cap. Să vedem ce se-ntâmplă! Am putea să-i găsim tatăl, și-atunci o să fie familia fericită. Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
printre autorii cunoscuți. — Tocmai asta m-a interesat. Am vrut să aflu de ce s-a lăsat de scris. — Și ați aflat? — Cred că da, răspunse Fanny. Mi-a spus că nu mai are nimic de zis, nimic care să merite osteneală de-a inventa o altă poveste. — Ei, nu, chiar așa a zis? se minuna Eleanor. — Sunt puțini scriitori atât de modești. Eleanor scoase un sunet al carui sens era cât se poate de clar. Fanny îi aruncă o privire, îmboldita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cuib. Vânătorul i-a auzit pârâitul aripilor și a tras, lovindu-l la o aripă. Încercând să se târască până în dreptul lăstarului, osul firav al aripii s-a frânt. Socotind că e doar un biet pui, vânătorul nu șia dat osteneala să-l caute prin lăstar. Când m-am întors la cuib, am numărat imediat puii: lipsea unul. Unde e nenea? am întrebat. Nu știm, a zburat! au răspuns ceilalți pui. Pitpalac! Pitpalac!! Pitpalac!!! Din lăstar, mi-a răspuns un glas
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că Orheiul a dat oștii lui Tomșa, știe că Șoi-măreștii au dat și căpitan și steaguri, și cu toate acestea, m-am milostivit eu șam pus cuvânt să uite toate”... Împăcăciunea pe care o propune oamenilor ca răsplată pentru toate ostenelile sale este robie curată, pentru că el cere toată moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dezamăgit copilul. Altul n-avem. E tot ce ne-a mai rămas, zise tatăl cu părere de rău. Asta cam așa e, Încuviință Gheretă În sinea lui pe când Încerca să se apropie de Zegrea și Horacsek, cu cât mai puțină osteneală și fără să atragă asupra sa Înjurături sau priviri grele din partea unor oameni care până atunci nu Își doriseră În nici un fel să se afle În preajma lui Cain. Socotea că legătura sa specială cu el, citiseră doar aceeași revistă, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se putea citi scrisă cu litere roșii fosforescente inscripția TOP SECRET. E timpul să-ți vezi și tu dosarul, iubitule, sper că ai o lanternă potrivită pentru bezna În care vei pătrunde. Te previn Însă, drumul va fi lung, dar osteneala răsplătită. Dosarele sunt În adânc, precum colesterolul, leucocitele sau eritrocitele. Plutesc În sânge sau sunt lipite de pereții arterelor ca niște afișe În metrou pe care nici dracu nu le mai citește. Fata se așeză pe o treaptă, se ghemui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drumurile prin oraș, cu afișele sub braț, Începeau să fie prea lungi și când Flavius-Tiberius și Grațian aveau și altceva de făcut decât să-l Însoțească pe el În exercițiul funcțiunii, la vremea amiezii, pe străzile pustii, chiar dacă acum răsplata ostenelii lor nu mai era Înghețata, ci berea rece la Hanul Dealul Florilor, sub un cer rotund și albastru ca o boltă de biserică sub care aveau loc și cei ca el, altfel spus, cu destule păcate. Se pregătea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
știu eu ce. Suntem amândoi mari amatori de natură (nu-i așa că urâți expresia asta?), dar ideea că ceea ce facem întărește sănătatea strică de obicei distracția. Cred că nici unul dintre noi n-a înțeles vreodată treaba aia cu totul cu osteneală se dobândește, pe drumuri nu se găsește. Iată încă un lucru pe care-l ador în mod special la Clio Aames; îi place să râdă de joggeri. Și în Naxos sunt joggeri. Temperatura atinge patruzeci de grade pe continent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se hrănesc. Pot cita multe fapte plantă plantă plantă albinele plantă a câștiga timp: plantă exemplu obiceiul lor de plantă găuri și de a linge plantă nectarul plantă plantă anumitor flori, în care dacă și-ar da ceva mai mult osteneală ar putea plantă prin deschizătura plantă. Ținând plantă de asemenea fapte, putem crede că, în anumite împrejurări, deosebirile individuale plantă plantă sau plantă trompei plantă prea mici ca să le plantă observa, ar putea fi folositoare albinei sau altei insecte, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe Baptiste pentru Olaf. Nu îmi aminteam nici măcar ce făcusem înainte. Cu oarecare efort, aș fi putut să-mi aduc aminte. Nu produsei acest efort: dacă precedenta mea activitate nu-mi țâșnea de la sine în memorie, înseamnă că nu merita osteneala. Era cu siguranță una din slujbele acelea interșanjabile pe care le accepți ca să-ți plătești chiria. Preferam de departe meseria intraductibilă a cadavrului meu. Stârnea imaginația. Nu aș învăța niciodată suedeza. Nu voiam să descopăr că eram contabil ori agent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
știu despre ce vorbește. -N-aș fi crezut că niște părinți suedezi și-ar boteza fiica Julie. În interiorul creierului meu, o voce urlă: „Vezi, nu te-ai schimbat de la vârsta de nouă ani, îți ascunzi secretele la fel de prost! Chiar a meritat osteneala să te lauzi!” Asta nu m-a împiedicat să cad din nou în picioare cu iuțeala fulgerului: -Nu e nimic de mirare, părinții mei erau francofili. -Dar pe dumneata te-au numit Olaf. -Erau și patrioți. Trebuie să pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
putea fi o coincidență. Și-apoi nu puricasem carnetul până la sfârșit. Între Sheneve și Z puteau să mai fie și alte numere cu aceeași melodie. Nu, pesemne că lașitatea îmi sugera asemenea improbabilități. Ei haide, doar nu-mi dădusem atâta osteneală degeaba. Trebuia să fie acel Georges Sheneve de care încercase să dea Olaf înainte de a muri în salonul meu. Am tras aer în piept și am format muzica funebră. Sună multă vreme. Ultima oară, soneria fusese declanșată de tasta redial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
se facă auzit cum trebuie. — Deci le putem da la cap nenorociților? își face în sfîrșit Picioruș de Ghips apariția din celălalt capăt, izbind de perete ușa care îl ferise pînă atunci de privirile celorlalți, apropiindu-se șchiopătînd. — Nici măcar atîta osteneală nu merită, e de părere Broscoiul, puteam să-i dăm pe mîna populației ca să-i linșeze, și am fi scăpat de o grijă. — Uite cît ne costă toată dezorganizarea asta, spune Picioruș, alăturîndu-se în sfîrșit grupului, vorbind pe un ton
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]